Nu trebuie recurs la
alimentatia mixta decat in urmatoarele situatii: daca nou-nascutul nu depaseste greutatea de la
nastere dupa 15-20 zile de viata, iar ulterior sporul ponderal este mai mic de 150 gl saptamana. inainte de a decide trecerea la
alimentatie mixta sau artificiala vor trebui eliminate 3 posibilitati:
1. Daca exista erori in tehnica alimentatiei (aerofagie, mese administrate la interle prea mari de timp);
2. Existenta unor factori materni de hipogalactie, care pot fi corectati (dieta saraca in lichide, respectarea unui program de odihna pentru mama, reducerea starii de incordare emotionala a mamei, negolirea
sanilor dupa fiecare supt). in aceasta situatie, se poate incerca stimularea secretiei
lactate pe cale medicamentoasa prin administrarea de Clorpromazina (calmeaza mama si creste secretia de prolactina) in doza de 10-25 mg x 3/zi cite zile sau stimulare cu Tiroton 3 cp/zi 4-5 zile sau Metoclopramid 1 cp x 3/zi. Se mai poate incerca stimularea secretiei lactate si prin punerea la san a unui alt sugar, care are un supt mai viguros;
3. Existenta unor boli severe ale nou-nascutului sau
sugarului care nu este capabil sa suga la san.In caz de hipogalactie reala se trece la alimentatia mixta. Aceasta poate fi facuta prin metoda complementara sau alternati.
Prin metoda complementara, copilul fi pus sa suga la ambii sani, iar in completare se administra
lapte praf pana la acoperirea necesitatilor. Aceasta este o metoda fiziologica.In metoda alternati se alterna o masa de lapte praf cu o masa de supt la san. Metoda aceasta are dezantajul ca, in timp destul de scurt, secretia lactata scadea si mai mult, deoarece
laptele stagneaza mult timp in sani, lipsind stimularea glandei mamare. in scurt timp copilul se intarca. Pentru a mentine cat mai mult timp secretia lactata, laptele nou introdus fi administrat cu lingurita si nu cu biberonul.
