Neile de apa (a se vedea si modulul 26, "Apa si electrolitii") Apa este cel mai important component al corpului si este expri-matA¤ ca o proportie din greutatea corporalA¤ totalA¤; ea reprezintA¤ 80% din aceasta in viatA¤ intrauterinA¤ si in primele luni de viatA¤, scA¤zA¤nd progresiv in primul an la aproximativ 60-65%. DupA¤ vA¤rsta de 12 luni, apa rA¤mA¤ne constantA¤ la aproape 65% din greutatea corporalA¤. Apa corporalA¤ totalA¤ se imparte in apa intracelularA¤ (lichidul intracelular = LIC), care cuprinde cantitatea de apA¤ din toate celulele organismului, si apa extracelularA¤ (lichidul extracelu-lar = LEC), care include apa din spatiul interstitial si din plasmA¤ (elul 1.1). Paralel cu cresterea in greutate, existA¤ o crestere pro-gresivA¤ a LIC si o scA¤dere corespunzA¤toare a ponderei LEC.

Corelatii intre crestere si lichidele corpului

Prematur Nou-nA¤scut la termen 1 an 3ani 9 ani Adult

Greutate corp (kg) 1,5 3 10 15 30 70

SuprafajA¤ corp (m2) 0,15 0,2 0,5 0,6 1,0 1,7

SuprafatA¤/greutate 0,1 0,07 0,05 0,04 0,03 0,02

Apa totalA¤ (% din greutate) 80 78 65 60

LEC (% din greutate) 50 45 25 20

LIC (% din greutate) 30 33 40 40

Necesarul de intretinere constA¤ in apa si electrolitii care se pierd prin piele, tractul respirator (= pierderi insensibile), rinichi, tractul gas-trointestinal (= pierderi sensibile). Pierderile fiziologice de apA¤ si de elec-troliti se coreleazA¤ direct cu meolismul energetic si sunt proportionale cu suprafata corporalA¤. Fiind o parte a meolismului celular, schim-burile de apA¤ pot fi corelate mai mult cu rata meolismultA¼ decA¤t cu simplii indicatori ai dimensiunilor corporale. EsUmarea ratei meolismului bazal la copin cu diferite greutA¤ti corporale fumizeazA¤ date despre cheltuiala caloricA¤ si hidricA¤ a acestora. Unitatea comunA¤ folositA¤ este exprimatA¤ in mL apA¤/100 kcal cheltuite. Ca regulA¤ generalA¤, dieta trebuie sA¤ aducA¤ cel putin 1 mL apA¤ pentru flecare 1 kcal administratA¤ sau 100 mL apA¤/100 kcal.
DacA¤ activitatea fizicA¤ este minima si nu existA¤ pierderi anor male, o estimare accepilA¤ a neilor hidrice poate fi fA¤cutA¤ dupA¤ metoda expusA¤ in elul 1.2. Aceste nei sunt cxprimate in mL apA¤/kg greutate corporalA¤ la 24 de ore. Pentru copin obezi se va folosi greutatea idealA¤ vA¤rstei lor (percentila 50).
Neile de apA¤ sunt deosebit de importante la sugar, tinA¤nd searna de umiA¤toarele particularitA¤ti ale acestuia:
- ponderea apei corporale: 75 - 80% din greutatea corporalA¤ totalA¤ la nou-nA¤scut (elul 1.1);
- implicarea apei in cA¤stigul ponderal, pentru crestere fiind nece-sari 5 mL apA¤/kg/zi in primele sA¤ptA¤mA¤ni de viatA¤;
- imaturitatea capacitA¤tii de concentrare a rinichiului, ceea ce impune aportul unei cantitA¤fi de apA¤ suiiciente pentru eliminarea osmolilor din alimentatie (4 mOsm/1 g proteine, 1 mOsm/1 mEq de Na, Cl, K);
- suprafata corporalA¤ proportional mult mai mare ca la adult si, deci, pierderi hidrice mai mari prin evaporare (elul 1.1).
In concluzie, necesitA¤tile de apA¤ sunt determinate de aportul caloric si de solviti, de pierderile insensibile (sudoare si respiratie) si de pierderile sensibile (in principal - diureza).

ponderea macronutrientilor la realizarea aportului caloric cotidian trebuie sA¤ fie:

- proteinele: 10-l5%;

- lipidele: 30-45%;

- glucidele: 40-55%.

Este de amintit si faptul cA¤ aportul energetic global nu poate fi uti-lizat corect decA¤t cu un aport suflcient de Vitamine si oligoelemente.

Valoarea energeticA¤ a alimentelor (macronutrientilor):

-lg proteine = 4 kcal;

-lg glucide = 4 kcal;

-lg lipide = 9 kcal pentru acizii grasi cu lant lung;
8,3 kcal pentru acizii grasi cu lant mediu; 5,3 kcal pentru acizii grasi cu lant scurt.
Neile energetice sunt exprimate in kilocalorii (kcal) in sistemul englezesc de mA¤surA¤tori si in kilojouli (kJ) in sistemul metric.
1 kcal = unitatea de cA¤ldurA¤/cantitatea de energie necesarA¤ pentru a creste temperatura unui kilogram (1 kg) de apA¤ de la 15A° la
16A°C (cu 1A°C). 1 kcal = 4,2 kJ; 1 kJ = 0,24 kcal.