Bronsiolita este o inflamatie acuta a bronsiolelor, de etiologie virusaia, se inregistreaza cel mai frecvent in primii doi ani de viata si se insoteste de fenomene obstructive la nivelul cailor respiratorii inferioare, de dimensiuni mici.

Etiologie
Virusul sincitial respirator (VSR) este agentul cauzal cel mai frecvent (50-80%). Boala mai poate fi produsa si de alte virusuri (paragripale, adeno, rino, gripale) precum si de Mycoplasma pneumoniae. Se discuta posibilitatea coinfectiei (virus-virus, virus-bacterie). Suprainfectia bacteriana a unei bronsiolite primitiv virusala este rara.
Exista 2 subtipuri de VRS (A si 8). Subtipul A are cea mai larga circulatie si realizeaza formele cele mai severe de boala. Desi nu exista o mare varietate antigenica, totusi raspunsul imunologic la infectie este redus, motiv pentru care reinfectia este frecventa. Reinfectia realizeaza fie un nou episod de bronsiolita, fie alte forme de infectie respiratorie (rinofaringita, traheobronsita, pneumonie). Agresivitatea crescuta a VSR s-ar datora:
1) inducerii unei cantitati reduse de interferon a (spre deosebire de alte virusuri), ceea ce explica caracterul extensiv al leziunilor;
2) eliberarea unui inhibitor al interleukinei 1 care intarzie reactia inflamatorie si exudatia locala indusa de anticorpi circulanti;
3) inducerea fenomenelor de hiperreactivitate celulara si formarea de anticorpi tip IgE.

Epidemiologie

Boala are o incidenta maxima in sezonul rece. Majoritatea cazurilor se inregistreaza in primii 2 ani de viata/ cu o incidenta maxima la categoria de varsta 2-6 luni (frecventa corelata cu unele particularitati imunologice si cu dimensiunile mici ale calibrului cailor aeriene). Frecventa crescuta a bolii la varsta mica s-ar explica prin absenta sau cantitatea redusa de IgA* si raspunsul sl 80/min; tahicardie > 200/min; PaCO^ > 70 mmHg).
Bronhodilatatoarele si steroizii nu si-au devedit eficienta. Unii autori recomanda totusi un triaj terapeutic cu bronhodilatatoare timp de 24 ore. in cazul unui raspuns farabil se va continua aceasta medicatie.

Elutie. Prognostic

Prognosticul este farabil la cei care anterior bronsiolitei au fost sanatosi. Prognosticul este mai putin farabil la categoriile cu risc crescut: boli cardiovasculare, displazie bronhopulmonara, boli neuromusculare, prematuri. Rata deceselor este sub 1%. intrucat imunitatea la VSR este slaba, riscul recurentei este crescut (50%). Episoadele urmatoare de bronsiolita sunt mai putin severe.
Diferite studii au demonstrat riscul crescut pentru astm brosic la acesti bolnavi. Exista doua explicatii pentru acest risc crescut: 1) astmul bronsic este indus de infectia virusala care a produs bronsiolita sau 2) infectia virusala, eluand pe un teren particular (cu hiperreactivitate traheobronsica innascuta), se manifesta clinic sub forma bronsiolitei. in prima situatie infectia virusala prin modificarile de la nivelul bronsiilor (denudarea unor receptori nersi, inflamatie prelungita) va induce o hiperreactivitate bronsica care sta la baza astmului nonalergic. in cea de a doua situatie infectia virusala releva o hiperreactivitate traheobronsica preexistenta (innascuta), bronsiolita fiind de fapt prima criza de astm. La aceasta categorie de copii terapia cu bronhodilatatoare este eficienta.
Bronsiolita obstructiva este o forma de bronsita cronica care se dezlta in continuarea unei bronsiolite acute produsa de obicei de adenovirusuri ' .erotip 7 si 21). Este o eventualitate elutiva rara. Boala incepe ca o bronsiolita acuta dar nu are tendinta la vindecare, loul clinic si radiologie persistand saptamani si luni. in timp o mare parte dintre acesti bolnavi dezlta o boala pulmonara cronica manifestata sub diferite forme: atelectazie, hiperinflatie generalizata, plaman hipertransparent unilateral. Morfopatologic lumenul bronsic este obstruat prin tesut fibros, mucoasa este distrusa, iar tesutul elastic si muscular dezorganizat.