eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Neonatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » neonatologie

Generalitati privind nou-nascutul la termen


GENERALITATI PRIVIND NOU-NASCUTUL LA TERMEN



1. PARTICULARITATI GENERALE


Perioada de nou-nascut face parte din prima copilarie si reprezinta trecerea de la viata intrauterina la viata postnatala.

Perioada de nou-nascut este o etapa in evolutia ontogenetica a fiintei umane, caracterizata prin mari transformari datorate adaptarii sau acomodarii la noile conditii de mediu.

Fiziologia nou-nascutului este dominata de procesul de adaptare la viata extrauterina, care are loc in conditiile unor schimbari de mediu de o covarsitoare amploare.

Astfel, nou-nascutul paraseste un mediu ambiant lichid protector, cu o temperatura constanta si vine intr-un mediu gazos cu o temperatura variabila.

Vine dintr-un mediu steril intr-un mediu cu factori agresivi microbieni. El intalneste acum pentru prima data un factor nou lumina. El trebuie sa faca fata noilor conditii de viata. Se produc acum importante transformari morfo-functionale de adaptare.

Pe de alta parte, nou-nascutul trece de la situatia unei vieti parazitare, la cea a unei activitati a organelor proprii, a unei autonomii fiziologice complete. Se intrerupe aportul de oxigen prin placenta, este amenintat de asfixie, plamanul intra in functiune. Este intrerupta circulatia spre placenta; aparatul circulator sufera importante modificari. Este intrerupt aportul de substante nutritive elaborat de organismul matern; aparatul digestiv isi intrerupe activitatea.

In cursul travaliului nou-nascutul este supus unui traumatism datorita apasarii muschiului uterin pe suprafata sa corporala. In timpul nasterii se mai produc flectari, deflectari, precum si rotatii ale diferitelor segmente ale corpului. De asemenea, mulari, incalecari de oase. Toate constituie traumatisme de diferite grade la care nou-nascutul trebuie sa reziste.

Oricat de usoara ar fi nasterea se admite ca nou-nascutul este intr-o oarecare masura un traumatizat.

Toate acestea explica de ce perioada de nou nascut este o perioada care ii pune in primejdie viata. De aici si mortalitatea infantila, iar cea din prima saptamana este 2/3 din mortalitatea primei luni.


Durata perioadei de nou-nascut

Unii admit ca perioada de nou-nascut tine pana la caderea cordonului ombilical, adica cel mult 7-8 zile de la nastere; dupa altii, ea dureaza pana la cicatrizarea plagii ombilicale, adica doua saptamani. Majoritatea autorilor admit, insa, ca perioada de nou-nascut dureaza patru saptamani, timp in care asa numitele fenomene fiziologice proprii acestei perioade iau sfarsit.

Unii autori admit ca perioada de nou nascut trebuie considerata primele trei luni de viata timp in care s-ar produce o adaptare completa a sugarului la conditiile vietii extrauterine.

Sunt necesare 2-3 luni (A. Rossier) pentru perfectionarea valorii functionale a organelor copilului si a diminuarii fragilitatii echilibrelor sale.

Fiziologia perioadei de nou-nascut nu-i o lunga conventie arbitrara, comoda pentru statistici, ci aceea de ajustare impusa de trecerea la viata extrauterina si cuprinde tot primul trimestru.

Abia catre luna a III-a, spune acelasi autor, nou-nascutul isi schimba comportamentul, inceteaza de a deveni parazitul obligator al mamei, poate sa se lipseasca de alimentatie la san, pierde reflexele arhaice, hipertonia sa initiala, emite primul suras, recunoaste obrazul mamei sale, incepe sa fabrice anticorpi, in scurt timp el devine o personalitate biologica autonoma.

In tara noastra perioada de nou-nascut este socotita varsta copilului de la 1-30 zile.



2. PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE ALE NOU-NASCUTULUI


Nou-nascutul este deosebit de copilul de mai tarziu ca forma si marime a diferitelor parti ale corpului.

Inaltimea capului dupa Stratz reprezinta la nou-nascut un sfert din talie. Fata este mica. Sprancenele sunt la jumatatea inaltimii capului, adica inaltimea craniului si a fetei sunt egale.

Fontanela anterioara masoara 4/3 cm, fontanela posterioara este inchisa, dar poate ramane deschisa in primele doua saptamani de viata. Ea este triunghiulara si masoara 7-8 mm. Uneori sutura sagitala este desfacuta, in care caz craniul poarta numele de craniul moale congenital. Uneori se noteaza incalecarea oaselor craniene in primele zile dupa nastere cand travaliul a fost greu.

Nasul nou-nascutului este scurt, concav, cu deschiderea narilor privind inainte. Gatul este scurt.

Conformatia toracelui este aproape cilindrica.

Abdomenul este mare, depaseste rebordul costal, peretele abdominal prezinta un tonus muscular scazut si se destinde la fiecare miscare inspiratorie.

Ombilicul se afla sub linia care imparte corpul in doua jumatati egale.

Membrele inferioare sunt scurte. Condilii interni sunt mai putin dezvoltati, de unde rezulta o incubare in axul longitudinal al membrelor inferioare, curbura care nu trebuie confundata cu cea rahitica.

Incubarea tibiilor este pusa si pe seama atitudinii fetale. Uneori intalnim picior talus care cedeaza repede.



Pielea nou-nascutului este acoperita in regiunea dorsala, pe piept, in jurul gatului si in special la nivelul pliurilor de flexiune cu o patura groasa galbuie, denumita vernix caseosa.

Acest invelis grasos secretat de glandele sebacee si de celule speciale ale omniosului este bazat in glicogen, acizi grasi, colesterol si proteine. Vernix caseosa protejeaza pielea fatului impotriva maceratiei de catre lichidul amniotic. La nou-nascut vernix caseosa ar avea multiple roluri: protectie contra frigului, aport alimentar prin glicogenul ce-l contin, actiune bactericida si antihemolitica. El mai poseda aglutinogene identice cu cele ale sangelui. Daca vernix caseosa este indepartat imediat dupa nastere, hipoprotrombinemia este foarte pronuntata in a treia zi de la nastere. Daca este lasat sa se resoarba, marea majoritate a nou-nascutilor nu prezinta hipoprotrombinemie.

Dupa indepartarea invelisului grasos, pielea noului nascut prezinta o culoare rosie intensa, eritemul noului nascut si numai palmele si talpile raman albastrui. Coloratia rosu-vie a fost atribuita subtirimii epidermului, deoarece la noul nascut patura carnoasa lipseste si epidermul permite retelei vasculare a dermului subiacent sa transpara prin grosimea ei. Pielea noului nascut contine putine celule cromatoformatoare, iar pigmentul celulelor bazate ale epidermului apare abia dupa nastere. Dupa cateva zile de la nastere apare o descuamare a pielii pe abdomen, gat, membre, care poate dura cateva saptamani. Aceasta descuamare este cel mai des furfuracee si rareori in lamele mari.

Nou-nascutul poate prezenta naevi materni pete de culoarea rosie rau delimitate, de intensitate si marime diferita. Ele apar pe pleoapa superioara, la radacina nasului, pe ceafa, in regiunea dorsala, nu dispar la presiune si sunt datorate unor fine varicozitati. Dupa cateva luni de la nastere naevi materni dispar si lasa uneori dupa disparitie pete brune.

Nou-nascutul mai poate prezenta uneori o pata albastruie variabila ca marime si localizare mai ales in regiunea sacrolombara. Este asa numita pata mongoliana, fara vreo semnificatie deosebita.

Parul fin denumit lanugo care acopera pielea fatului persista si dupa nastere, pe umeri, spate, frunte, radacina membrelor. Pielea de pe pielea capului poate lipsi sau sa fie abundenta.

Unghiile sunt carnoase, fara striatiuni longitudinale. La maini in a doua luna ele trec pulpa degetelor, pe cand la picioare abia o ating.

Peniculul adipos este mai abundent pe obraz, sarac pe membrele superioare, inferioare si torace, iar pe abdomen lipseste.

Glandele sudoripare sunt putin dezvoltate. Nou-nascutul nu transpira decat foarte putin.

Glandele sebacee sunt in schimb foarte dezvoltate. Pe fata, pe nas, se pot remarca elemente alb-galbui cat un bob de nuci, numite miliaria sebacee sau milium facial, produs al acestor glande. Prin apasare la nivelul acestor elemente se elimina un filament fin, grasos, care este continutul unei glande sebacee.

O particularitate deosebita a nou-nascutului este prezenta cordonului ombilical. Acesta este format din vena ombilicala si doua artere ombilicale cuprinse intr-un tesut conjunctiv, mucos, numit gelatina lui Wharton, acoperit de un ectoderm stratificat si de amnios. Vasele ombilicale, dupa ce trec de ombilic, merg divergent, vena ombilicala catre fata inferioara a ficatului spre porta si cava, iar arterele ombilicale in jos, sub peritoneu, de o parte si de alta a cii urinare si dau in iliaca interna.

Dupa sectionarea cordonului, arterele ombilicale se retracta, iar vena ombilicala ramane deschisa. Oprirea circulatiei in vasele ombilicale o data cu stabilirea circulatiei pulmonare este urmata de trembozarea si transformarea lor in cordoane fibroase. Trombozarea creeaza un mediu de cultura bun pentru infectii ombilicale, care de la limfatice periarteriale si perivenoase merg in sange.

Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare, formarea santului de eliminare si apoi urmeaza caderea sa. Mumificarea este datorata faptului ca vasele invecinate nu patrund in el si ca nu mai este umezit de lichidul amniotic. Santul de eliminare se formeaza la nivelul liniei omnio-cutanate unde se produce o infiltratie leucocitara. Arterele ombilicale se detaseaza intre a treia si a cincea zi, iar vena ombilicala ceva mai tarziu. Cordonul cade intre a sasea si a zecea zi.

Plaga ombilicala, ramasa dupa caderea cordonului, se epidermizeaza treptat de la periferie la centru. Cicatrizarea se termina catre a treia saptamana. Din cauza retractiei vaselor ombilicale fibrozate, cicatricea ombilicala se infunda.

Greutatea nou-nascutului este socotita normala intre 2800-4500 g. In majoritatea cazurilor, greutatea este de 3300 g. Intre 2500-2800 g, nou-nascutul este socotit subponderat. Talia nou-nascutului este in medie de 50 cm.


APARATUL RESPIRATOR

Toracele nou-nascutului este aproape cilindric, diametrul sau artero-posterior este ceva mai mic decat cel transversal. Coastele sunt orizontale.

Respiratia este, in consecinta, abdominala sau diafragmatica.

Plamanii cantaresc 60 g. La nou-nascutul care a respirat, densitatea plamanului este de 915-920.

Numarul respiratiilor este in prima zi si in a doua zi de viata de 60-70 respiratii/minut. Din ziua a treia, frecventa respiratorie se reduce la 45-50 respiratii/minut. Frecventa respiratorie poate varia in starea de veghe fata de starea de somn, ca si in perioada de digestie. Ritmul poate fi neregulat, uneori ritm periodic, ritm Cheyne Stakes, rareori crize de apnee.

Volumul aerului curent este de cca. 10-l5 cm3, iar minut volumul respirator este de 600-750 cm3.

Minut volumul respirator pe kg corp este aproape de 300 cm3; adica noul nascut necesita un volum de aer/kg de trei ori mai mare decat necesitatile in aer/kg corp ale adultului.

In timpul travaliului si dupa nastere, multiplele traumatisme fiziologice nu duc la consecinte suparatoare, dar uneori sunt rau tolerate si se ajunge la hipoxie si hipercapnie, care determina o acidoza. Dupa nastere, in primele 3 ore, valoarea oxigenului din sangele nou nascutului creste rapid de la 60-90-98%, absorbtia de oxigen facandu-se nu numai la nivelul alveolelor pulmonare care in acest moment nu functioneaza in totalitatea lor, ci si la nivelul mucoaselor traheei, bronhiilor mari, chiar al mucoasei gastrice legat vascularizate si permeabile.


APARATUL CIRCULATOR

O data cu nasterea se produce o importanta modificare in circulatia cardiaca, o adaptare la noile conditii de viata. In timpul vietii intrauterine, circulatia fetala aduce de la placenta prin vena ombilicala oxigenul capatat la nivelul vilozitatilor coriale. Prin canalul lui Arantius si bifurcarea venei porte, sangele oxigenat al venei ombilicale ajunge in atriul drept de unde trece prin gaura lui Botal in atriul stang, iar o parte care a trecut in ventriculul drept si apoi in artera pulmonara, evita mica circulatie, trecand prin canalul arterial in aorta si de aici in marea circulatie. Prin vena cava superioara soseste in atriul drept sangele sarac in oxigen provenit din partea superioara a corpului fatului si care, la randul sau, va trece in ventriculul drept, artera pulmonara, canalul arterial si aorta.

Inima nou-nascutului cantareste 25 g. Bataile cardiace sunt in numar de 140-l60 batai/min; se accelereaza in timpul tipetelor, iar in somn poate sa scada la 100.

Volumul sanguin al nou-nascutului la termen este de 300 cm3. Debitul cardiac este de 160 cm3/min/kg corp; rezistenta capilara 45-60 mm. Hg; Hematocritul 55% la nastere ajunge dupa doua saptamani de viata la 40%.

Sangele venei ombilicale a fatului are 1/5 oxigen fata de cel arterial normal.

La nastere comunicarea intre inima dreapta si stanga se inchide stabilindu-se circulatia pulmonara. Inchiderea este la inceput functionala prin torsiunea inimii provocate de amplicatia plamanilor si prin diferenta de presiune intre cele doua jumatati ale inimii. Inchiderea anatomica se face mai tarziu, treptat pana la inceputul lunii a doua prin trombozari si cianoza si existenta de sulfuri cardiace.

La nivelul circulatiei periferice capilare se pot produce cu usurinta tulburari nosomotorii datorita imaturitatii sistemului osos vegetativ ca si permeabilitatii si fragilitatii capilare crescute la aceasta varsta. Astfel se explica cianoza periorala a extremitatilor si usurinta aparitiei hemoragiilor.

Tensiunea arteriala la nastere este: Tamax = 50,5 mmHg si Tamin = 30,5 mmHg, iar in a 14-a zi Tamax = 60 mmHg si la sfarsitul primei luni = 70/40 mmHg.

Poliglobulia fiziologica intrauterina compensatoare a hipoxeniei fetale, cu 5-600 000 hematii dupa nastere, este consecinta excitarii mecanice si anaxeniei suplimentare din cursul travaliului si legaturii cordonului. Concomitent exista si hiperglobinemia (110-l45%; 18-l9/ 100m/sange). La sfarsitul primei luni scade la valoarea normala 90%. Numarul de leucocite este de asemenea crescut la nastere (14 000-l6 000 leucocite/mm3, ajungand chiar 20000-30000 leucocite/mm3, dar scade in primele zile pana la 8 000-l0 000 in ziua a 9-a.

Trombocitele la nastere sunt 100 000-200 000 trombocite/mm3, cresc in prima luna pana la 250-300 000/min.

T.S. (timp sangerare) 1-2 min; ziua a 6-a scade.

T.C. (timp coagulare) 1-2 min; ziua a 6-a scade.

Constante chimice: glicemia 0,95 gr la nastere, scade in primele 3 zile. Bilirubinemia creste in primele zile prin hemoliza atingand maxim in ziua a 4-a, la a 10-a zi variaza intre 1,5-l2 mg.

Ureea sanguina 0,27 g %, scade in prima luna la 0,15-20 g .


APARATUL DIGESTIV

Tractul digestiv este gata sa functioneze intr-o perioada mult anterioara nasterii normale.

Amilaza salivara se gaseste in cantitate normala la nou-nascut chiar mult timp inainte de nastere. Data fiind insuficienta amilazei pancreatice la nou-nascutul la termen, este importanta posibilitatea amilazei salivare de a actiona in intestin, gratie insuficientei acidului clorhidric (HCl) liber gastric, in timpul pranzurilor.

Aciditatea gastrica. Imediat dupa nastere, pH-ul este mare, 6-8; uneori net alcalin pH-ul scade apoi in primele 24 de ore si poate atinge cifra de 2,5. Acidul clorhidric liber, exprimat in ml. de HCl N/10/100 ml suc gastric, arata o cifra de 17 ml acid clorhidric in prima zi de viata, el dispare catre a opta zi pentru a reapare in a 15-a zi si atinge 2 ml la sfarsitul primei luni. Nou-nascutul prezinta o activitate a tripsinei pancreatice ca si sugarul mare. In primele zile se observa o diminuare la 4-7 zile, cerintele digestive maresc aceasta activitate la valori normale (45,46). Amilaza pancreatica nu poate fi pusa in evidenta la nou-nascut. Lipaza pancreatica pare scazuta.

Secretia intestinala prezinta dizaharidoze in cantitati normale la nou-nascut. Activitatea alfa glucozidazelor (maltaza, zaharaza, izomaltaza) este prezenta la 26-32 de saptamani de viata fetala si prezinta valori normale chiar din primele zile ale nou-nascutului la termen. Activitatea beta glucozidazelor (lactaza) este normala la nastere. Absorbtia intestinala pentru aminoacizi la nou-nascut se face bine chiar atunci cand aportul proteic este crescut in ratia alimentara. Absorbtia lipidelor este redusa la nou-nascut fata de cea a sugarului. Pierderile prin scaun par sa fie de 15-20% din grasimi ingerate.

Ficatul nou-nascutului cantareste 140 g. Marginea sa inferioara se gaseste la 3 cm sub rebordul costal.

Trei fenomene legate de aparatul digestiv al nou-nascutului, aparute in aceasta perioada de viata, urmeaza a fi mentionate. Ele sunt: suptul, flora microbiana interstinala si meconinm.

Suptul este un act reflex cu centrul in bulb. Calea centripeta este ramura senzitiva a trigemenului, iar calea centrifuga este ramura motorie a trigemenului, hipoglosului si a facialului. Suptul este determinat de atingerea buzelor sau a mucoasei bucale. Ca mecanism se considera ca in actul suptului gura joaca rol de pompa aspiratorie, iar limba de piston.


APARATUL GENITO URINAR

Rinichii nou-nascutului cantaresc 25 g, suprafata lor este lobulata.

Vezica urinara are o capacitate de 10 cm. Urina are aspect tulbure sau opalescent, datorita celulelor de descuamatie cala si uretrala cat si fosfatilor si uratilor abundent eliminati in primele zile de viata.

Diureza este aproape 100 ml/kg corp, aproape de 3 ori cat a adultului. Urina este hipotona fata de concentratia mai crescuta a plasmei. Concentratia in cloruri este mai scazuta. Nou-nascutul are capacitatea redusa de a excreta electrolitii. Puterea de concentrare a rinichiului este de 50% fata de cea a adultului.

La fetite, regiunea vulvara este complet inchisa, iar labiile mari cu bogat tesut grasos acopera labiile mici si clitorisul. Din cauza inclinatiei mici a bazinului, vulva este situata mai anterior.

La baieti, testiculele sunt coborate in scrot, penisul foarte scurt. Preputul lung depaseste glandul.


SISTEMUL NERVOS

Creierul noului nascut cantareste 350 g, el va creste in fiecare zi cu aproape 2 g. Maduva spinarii cantareste 5 g.

Circumvolutiunile sunt dezvoltate, iar suprafata cortexului cerebral este la nastere de 700 cm.

EEG la nou-nascut arata o activitate neregulata si asincrona, variabila cu predominanta undelor teta. Bariera hematocerebrala (hemoneuronala) care cuprinde endoteliul copiilor si gliacerebrala se modifica in perioada de nou-nascut si devine eficienta in apararea creierului dupa aceasta perioada. Expresia chimica a imaturitatii S.N. la nou-nascut este reprezentata prin hipertonia musculara, asa zisa hipertonie fiziologica a nou-nascutului cu predominanta tonusului muschilor flexori cu segmentele membrelor fixate in flexie. Tonicitatea lipseste la muschii cefei. Hipertonia se accentueaza in timpul tipetelor si cedeaza in somn si in timpul suptului. Hipertonia dispare dupa 3 4 saptamani.


Datorita insuficientei fasciculului piramidal, prin lipsa de mielinizare, reflexele osteotendinoase sunt exagerate, iar reflexul cutanat tar al lui Babinski este pozitiv. La excitatii externe, nou-nascutul prezinta miscari clonice ale madibulei si ale membrelor.

Functiile vegetative sunt bine dezvoltate la nastere. Tipetele si plasul sunt fenomene subcorticale. Nu exista miscari voluntare, intreaga activitate este reflexa.

Reflexe senzitivo-motorii mai importante sunt: reflexul de alungire incrucisata a membrelor inferioare, reflexul punctelor cardinale, reflexul oculopalpebral, reflexul gustativ.

Reflexe arhaice, primare: reflexul Morro, reflexul de aparare, reflexul de redresare verticala, reflexul automat de mers, reflexul de incurbare a trunchiului. Prezenta acestor reflexe este de o mare importanta si ele sunt expresia activitatii fundamentale a S.N., lipsite de controlul scoartei. Ele traduc integritatea functiilor nervoase subcorticale. Absenta lor indica o grava atingere neurologica.

Reflexe:

  1. Reflexul de redresare a capului nou-nascutul, culcat pe spate il asezam in sezut tragandu-l de antebrate, capul mai intai aruncat inapoi se redreseaza inainte. Tinut in sezut cu capul cazut inainte se redreseaza si se arunca inapoi.
  2. Reflexul de extensie a capului (Peipper) daca apropiem o lumina de ochii copilului, se produce o mioza si o extensie a capului.
  3. Reflexul celor patru puncte cardinale la excitatia tegumentelor peribucale, a comisurii bucale cu pulpa indexului, se produce un reflex de sugere cu deviere a capului, buzelor si a limbii inspre partea de unde vine excitatia.
  4. Reflexul lui Morro: (reflex de imbratisare) abductie brusca a membrelor superioare, cu revenirea lor lenta in aductie.
  5. Reflexul de apucare excitarea palmei sau a pantei duce la flectarea degetelor mainii sau la cea a degetelor de la picioare.
  6. Reflexul tonic asimetric al gatului copilul in decubit dorsal, capul este intors usor intr-o parte si-l mentinem in aceasta pozitie cateva secunde.
  7. Reflexul tonic simetric al gatului flexia capului inainte duce la flexia membrelor superioare, cu diminuarea tonusului extensorilor si extensia membrelor inferioare, cu marirea tonusului extensorilor.
  8. Reflexul de redresare verticala nou nascutul tinut vertical, picioarele stau pe un rezistent, o mana mentine coapsele, trunchiul nementinut se apleaca inainte, apoi se redreseaza inapoi.
  9. Reflexul de incurbare laterala a trunchiului copilul culcat pe abdomen, se excita cu un bold pielea regiunii dorso-lombare, de fiecare parte a liniei mediane, se produce o contractie a muschilor paravertebrali corespunzatori, cu incurbarea trunchiului in arc de cerc.
  10. Reflexul de alungire incrucisata a membrelor inferioare membrul inferior mentinut in extensie, se ciupeste pielea gambei sau a dosului piciorului de aceeasi parte, gamba de partea opusa se flecteaza, apoi se extinde si arata o larga miscare de aductie iar calcaiul vine sa se puna in contact cu zona excitata.
  11. Reflexul automat de mers nou nascutul sustinut sub axiala, cu picioarele in contact cu ul patului, usor aplecat si propulsat inainte, apar miscari de mers.

ORGANELE DE SIMT Nou-nascutul, desi are posibilitatea sa vada, nu are vederea coordonata. Auzul devine normal dupa resorbtia tesutului mucos din urechea medie. Simtul gustatului este dezvoltat de la nastere.

SOMNUL - Nou-nascutul pare ca doarme aproape tot timpul, starea de veghe este foarte scurta, numai pentru supt si in timpul baii. Doarme 19 ore/zi. In primele saptamani este dificil de distins starea de veghe de cea de somn.

Clinic se disting doua feluri de somn:

  • linistit, cu puls si respiratie regulata, absenta miscarilor oculare, dar cu rare tresariri generalizate sau localizate;
  • agitat, cu miscari oculate, respiratia accelerata, superficiala, neregulata, puls instabil, miscari de sugere si inghitire, mimica de suras.

Perioadele de somn sunt de cate 3 ore, desteptarea fiind in functie de senzatia de foame. Urmeaza alungirea perioadei de somn nocturn. La sfarsitul primei luni poate dormi noaptea continuu 6 ore, apoi 8 ore la 3 luni si 10 ore la sfarsitul primului an. In cursul zilei durata somnului se reduce la o ora. Pana la 6 luni doarme de 2 ori dimineata si de 2 ori dupa masa.

Electroencefalografia arata unde lente in faza de somn linistit si separate, cu trasee plate; iar in somn agitat, traseu putin voltat.

L.C.R-ul nou-nascutului prezinta unele particularitati care trebuie mentionate. La nastere este limpede, deseori cu xantocronic, datorita permeabilitatii crescute a plexelor poroide care permit trecerea pigmentilor liniari din sange. Tensiunea este scazuta sub 8 mm Hg. Lichidul poate contine un numar de 30 pana la 100 hemtii/mm. Albuminorahia este de 0,30-0,50% si ajunge la valori de 0,15-0,20% la sfarsitul primei luni de viata.

TERMOREGLAREA imediat dupa nastere, temperatura corporala a copilului nascut la termen cu greutate normala scade la 35-36, pentru ca dupa 12-l4 ore sa revina 36,5-37 si sa se mentina astfel, cu mici variatii intre dimineata si seara. Nou-nascutul prezinta un cuantum redus de substante de rezerva pentru ardere.

Aportul alimentar este redus in primele zile de viata, in timp ce pierderile de caldura prin suprafata cutanata sunt mari/kg corp in atie cu copilul mare; deci o termoliza exagerata de asemenea, centrul de reglare termica este insuficient dezvoltat.

Toate acestea determina o insuficienta a procesului de reglare termica la nou-nascut. Nou-nascutul are o reglare termica buna in cadrul unei temperaturi a mediului ambiant ce variaza intre 21-26. Sub aceasta temperatura poate prezenta tendinta spre hipotermie, iar peste aceasta temperatura el face staza de caldura.






Alte materiale medicale despre: Neonatologie

GENERALITATI PRIVIND NOU-NASCUTUL LA TERMEN 1. PARTICULARITATI GENERALE Perioada de nou-nascut face parte din p [...]
Nou nascutul prematur Definitie Se considera prematur, copilul nascut sub 37 saptamani gestationale, limita inferioara fiind considerata de OMS [...]
ALIMENTATIA NATURALA A NOU-NASCUTULUI In timp ce sugarul alimentat la san primeste o ratie care inregistreaza [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre neonatologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile