Traumatologie medico-legala - traumatologie mecanica

Traumatologie medico-legala

consecintele unui agent traumatic asupra organismului; traume :

mecanice

fizice

chimice

biologice

psihice

Traumatologie mecanica

efectele factorilor traumatici mecanici asupra organismului

-factorii mecanici-> actiune brutala a energiei cinetice imprimate organismului=> modificari morfo-functionale locale sau generale

-efecte:

directe: actiunea nemijlocita a factorilor mecanici asupra tesuturilor si organelor

secundare: complicatii aparute ca o consecinta a factorului mecanic initial

-efectele depind de: 646e46g

o       caracteristicile si particularitatile factorilor traumatici mecanici : greutate, forma, dimensiuni

o       intensitatea cu care actioneaza asupra organismului

o       particularitatile morfo-functionale a segmentului lezat

o       particularitatile individuale de reactie la actiunea agentilor mecanici

-clasificare:

corpuri contondente dure:

cu suprafata mica(max 16cm²):

neregulata: piatra, pumn

regulata->cu forme geometrice:

cilindric->bata

sferica->piatra, bile

poliedrice->ciocan, caramida

cu suprafata mare(>16cm²):

neregulata:solul, autovehicule

regulata, a: sol, scandura

instrumente cu varf si lame ascutite:

intepatoare:

forma alungita cu varf ascutit

actioneaza prin apasare sau apasare si rasucire concomitent(ac, andrea, dintii de la furca, surubelnita ascutita, etc.)

produc plagi intepate

taietoare:

1-2 margini liniare subtiri in jurul muchiei->numai prin apasare nu produc leziuni in general; pentru a produce o leziune este necesara si o miscare in sensul muchiei ascutite

lama de ras, brici, cutit fara varf, bisturiu fara varf, instrumentele intepatoare-taietoare ce actioneaza doar cu partea taietoare

plagi taiate

intepatoare-taietoare :

varf ascutit si 1-2 dar posibil mai multe muchii liniare taietoare

cutit obisnuit, briceag, bisturiu cu varf, pumnal, baioneta(varf si o muchie)

sisul(tigani)->doua muchii si un varf; stiletul, floreta->varf si mai multe muchii

actioneaza initial cu varful si apoi cu muchiile taietoare

plagi intepate-taiate

despicatoare (taietoare-despicatoare):

grele cu muchie mai mult sau mai putin taioasa

topor, barda, satar, sapa

plagi despicate (taiate despicate)

proiectile

Precizarea mecanismului de producere a leziunilor :

A.    lovirea activa-> agent traumatic in migrare-> loveste corpul in pozitie fixa sau relativ fixa

B.     lovirea pasiva-> corpul aflat in miscare se loveste de un agent traumatic in pozitie fixa sau relativ fixa

C.     compresiunea-> doua uri dure ce comprima corpul si tind sa se apropie (calcarea cu roata, comprimare intre partile joase si sol)

D.    asocierea celor de mai sus

-mecanism activ a= acceleratie

-mecanism pasiv b= dezacceleratie

Leziunile traumatice primare

-leziunile vizibile la examinare externa; observarea si interpretarea lor permite solutionarea multor obiective ale medicinii legale atat la persoanele decedate cat si la persoanele in viata

-clasificare in functie de integritatea tegumentelor :

A.    fara solutie de continuitate:

a.       eritemul : zona hiperemica, bine delimitata, cu durata variabila (minute)

b.      echimoza posttraumatica :

cea mai frecventa leziune (revarsat sanguin de intindere variata la nivelul tegumentelor dar si pe mucoase)-> se produce ruperea vaselor dermo-epidermice la nivelul pielii, iar la nivelul mucoaselor a vaselor din corion

toate cele trei mecanisme o pot produce

apar de obicei in zona de impact dar pot difuza la distanta (mai mare in zonele bine vascularizate)

frecvent reproduc forma agentului traumatic :

liniare: bata, vergea

ovalare :compresiune cu pulpa degetului

semilunare: compresiune cu unghia

reproduc desenul de pe cauciuc-> accidente rutiere

localizare foarte variata, uneori sugereaza mecanismul de producere ( ex. echimoza la nivelul orbitei palpebrale-> lovire activa in zone expuse; echimoze la nivelul coatelor, genunchilor-> lovire pasiva)

uneori localizarea si forma permit diagnosticul actului:

asfixie cu mana

sugrumare

pe fetele interne ale coapselor in tentativele de viol

apar in timp modificari de culoare

primele ore rosiatica datorita HbO₂ si vasodilatatiei locale

ulterior violacee albastra-> 2-3 zile

apoi datorita bilirubinei variaza spre cafeniu->ziua 3-7

apare hemosiderina -> din a 3-a zi; pe baza ei se poate aprecia vechimea leziunii

bilirubina-> biliverdina(aparitia ei in focar determina o culoare verzuie la periferie)->spre final culoare galbuie (dupa ziua 7) cu disparitia in 10-20 zile ; mai tarziu in tesuturile laxe

in general nu se acorda zile de ingrijiri medicale

se pot acorda maxim 4-6 zile in caz de echimoze ce insotesc hematoame mai ales multiple sau hematoame cu echimoze ce incurca activitatea unor organe (ex. ochiul)

atesta veridicitatea traumatismului, uneori permit aprecierea mecanismului de producere, uneori tipul de agent traumatic, timpul scurs de la traumatism pana la examinare, iar pe cadavru atesta ca leziunea a fost in timpul vietii

timpul scurs se apreciaza pe modificarile de culoare iar in unele cazuri microscopic

ex: primele 10-20 h->hematii nemodificate :

dupa 24 h-> hematii decolorate, balonizate

dupa 2-3 zile-> apar macrofage cu pigment hematic

dupa 5-6 zile-> hematiile in majoritate degradate; numar mai mare de macrofage cu pigment hematic, depozite de hemosiderina

c.       hematoame :

revarsat sanguin bine delimitat intr-un tesut sau organ

epidermul supraiacent este echimotic

tumefactie fluctuenta, dureroasa spontan si la palpare

mici, mijlocii se rezolva singure, cele mai mari necesita drenare (in lipsa tratamentului se poate inchista sau organiza conjunctiv); hematoamele mari pot evolua si spre abcces daca apare o suprainfectie

determina compresie pe structurile vecine-> staza; in caz de hematoame multiple si mari=> soc traumatic +/-deces

timp de ingrijire variabil in functie de numarul, prezenta/absenta complicatiior

B.     cu solutie de continuitate :

a.       plagile :

solutii de continuitate profunde ale tegumentelor/mucoaselor

clasificare :

plagi :

a.       contuze (zdrobite):

lovire cu sau de un corp dur contondent

margini neregulate, punti de legatura intre marginile plagilor, dehiscenta plagii este mica

uneori in jurul plagii exista escoriatii, echimoze

aspectul plagii tine de modul de producere, particularitatile agentului traumatic cat si de regiunea interesata (regiunile in care pielea este dispusa direct pe un osos-> corpul contondent poate produce plagi cu margini relativ netede=> confuzie cu plagi taiate sau despicate; atunci se impune examenul cu lupa pentru a evidentia margini neregulate si fine punti

b.      intepate :

plaga cutanata la locul de patrundere, un canal si o plaga la locul de iesire (uneori)

aspectul la locul de patrundere depinde de forma si dimensiunile instrumentului intepator : acul-> plaga punctiforma, instrument mare-> plaga in forma de butoniera sau fanta (dg. diferential cu plaga intepata/taiata=> plaga intepata are ambele unghiuri ascutite, plaga intepata-taiata are minim un unghi ascutit)

canalul are adancime, traiect si dimensiuni dependente de obiect si modul de actiune; canalul poate fi unic sau multiplu

plaga la iesire-> idem, dar mai mica

c.       taiate :

margini netede, drepte, regulate, lipsa puntilor tisulare, dehiscenta mare a plagii

lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului si miscarea instrumentului

profunzimea depinde de : gradul de ascutire, forta miscarii de apasare, rezistenta tesuturilor (gat, coapse, fese, abdomen-> rezistenta scazuta)

date despre directia loviturii si pozitia victima-agresor

punct de atac corp punct final coada de soricel

o       la nivelul punctului de atac unghiul este mai deschis, plaga este mai profunda, punctul terminal este cu unghi mai inchis, mai superficial si uneori se prelungeste cu o escoriatie fina (coada de soricel)

plaga mutilanta-> profunda cu sectionarea unei regiuni anatomice=> slutire, infirmitate, invaliditate

plaga in lambou->oblica=> un lambou tisular

d.      intepate-taiate :

plaga cutanata la locul de intrare, canal sau traiectorie, plaga la locul de iesire (+/-)

la locul de intrare depinde de tipul de instrument:

o       muchie taioasa-> aspect de sageata

o       muchii taioase-> aspect de fanta sau baioneta

o       mai multe muchii-> aspect stelat

margini netede, nu exista punti tisulare, dehiscenta importanta ( pentru aprecierea lungimii se apropie marginile plagii inainte de masurare)

in general lungimea plagii este egala cu instrumentul cand acesta loveste perpendicular si mai mare cand loveste oblic

canalul reproduce directia loviturii, adancimea depinde de profunzimea introducerii, uneori este mai mare decat lungimea lamei (lovituri puternice care deprima pielea) dar in aceste situatii apare in jurul plagii o echimoza ovalara (imprimarea manerului pe piele)

e.       despicate (despicate-taiate)

se poate asemana cu o plaga contuza sau taiata-> depinde de ascutisul muchiei

produce leziuni in profunzime (osoase, viscerale)

grave in general

f.       impuscate

plagi:

a.       superficiale

b.      profunde :

penetrante-> intr-o cavitate a corpului :

a.       perforante-> organ cavitar sau tubulo-cavitar

b.      transfixiante-> organ parenchimatos

nepenetrante

plagi (dupa evolutie)

a.       simple-> necomplicate-> vindecare per primam

b.      complicate-> suprainfectate-> vindecare per secundam

in general pentru o plaga simpla se acorda 7-8zile medicale pentru vindecare

timpul scurs de la producerea plagii se determina prin examen microscopic din tesuturile de pe marginea plagii=> primele zile cresc leucocitele locale, extravazare de celule inflamatorii in jurul vaselor, exudatie. Dupa 3-4 zile fibroblastii se transforma in fibrocite-> fibre conjunctive. Cicatrizare in 7-l0 zile.

b.      escoriatii :

solutie de continuitate superficiala a pielii prin lovire activa (tangentiale cu corpuri rugoase, ascutite sau cu muchii) sau pasiva (frecare cu un corp dur cu suprafata rugoasa -> cadere)

pot sa apara pe piele sau pe mucoase

cand e foarte superficiala (epiderm)=> limforagie iar cand se usuca=> crusta seroasa (galbuie)

cand e mai profunda (interesate si papilele dermice)=> hemoragie iar in evolutie apare o crusta brun-rosietica (crusta hematica)

pe mucoase=> pseudomembrane de fibrina

sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafete mici

placard sau zona escoriata= suprafete mari

pe cadavru escoriatiile se pergamenteaza

in primele 4-6h-> umeda, >12h crusta, 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8 zile crusta cade lasand o zona rozacee ce dispare treptat fara urma

escoriatiile liniare, semilunare in jurul nasului si gurii sugereaza sufocare, cele in regiunea vulvara si fata interna a coapselor sugereaza viol; liniare pe zonele proeminente->tarare

se acorda 1-2 zile de ingrijiri medicale (4-6 zile in caz de escoriatii mari sau suprainfectate)