eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente

Glaucomul


Glaucomul


SIMPTOME
a semnele glaucomului cronic sunt: dureri si lacrimarea ochilor, vedere neclara, dureri ocazionale de cap si pierdere progresi a vederii periferice.
* semnele glaucomului acut sunt: aparitia brusca de dureri pulsatile, dureri de cap, vedere incetosata, halouri in curcubeu in jurul luminilor, inrosire a ochiului, pupile dilatate si uneori greata si rsaturi.
a vederea neclara, durerea de cap si halourile in jurul luminilor dupa un traumatism al ochiului sunt semne ale glaucomului secundar.
a la copii, lacrimarea sau tulburarea ochilor, sensibilitatea neobisnuita la lumina si corneele marite sunt semnele glaucomului congenital

CHEMATI MEDICUL DACA:
a aveti simptone de glaucom acut. Aveti nevoie de ingrijire medicala imediata pentru a preveni leziunile oculare potential ireversibile sau orbirea.
a deveniti somnolent, obosit sau simtiti greutate la respiratie dupa ce ati utilizat picaturi pentru ochi continand beta-blocante, de exemplu timolol, betaxolol sau bunolol. Medicatia poate agra o problema a inimii sau plamanilor.
a vi se prescriu medicamente pentru alte afectiuni. Multe medicamente, mai ales cele utilizate in tratamentul problemelor stomacului si intestinului, pot agra glaucomul.
Tesle doua milioane de adulti americani sufera de glaucom, ceea ce-l face una dintre cauzele principale ale orbirii. Glaucomul cronic, care este raspunzator de 90% dintre cazurile din Statele Unite, apare, de obicei, la rsta de mijloc si pare sa aiba o componenta genetica: 1 din 5 bolnavi au o ruda apropiata cu aceasta afectiune. Medicii numesc deseori glaucomul cronic "hotul ce se strecoara prin noapte", deoarece vine sa fure vederea treptat. Poale fi deja ansat inainte sa-i remarcati semnele de avertizare: aveti dureri de cap, trebuie sa puneti noi ochelari, incepeti sa pierdeti vederea laterala si, in cele din urma, apar pete oarbe, unde nu mai puteti vedea nimic.


Alte forme de glaucom sunt mai rare, dar nu mai putin grave. Daca simtiti brusc durere intensa in ochi, aveti vedere neclara si pupile dilatate -uneori cu greata si rsaturi - ar putea fi o criza de glaucom acut sau cu unghi inchis. Acest tip reprezinta mai putin de 10% dintre cazurile raportate, dar evolueaza rapid si necesita ingrijiri medicale de urgenta. Lasat netralat poate leza ireversibil nervul optic, care transmite imaginile de la ochi la creier, provocand orbirea - uneori doar in cate zile.
Glaucomul secundar este, de obicei, asociat cu o alta boala sau anomalie a ochilor, cum ar fi o cataracta extinsa, o uveita (o inflamatie a interiorului ochiului), o tumora sau un traumatism ocular. Cei care sufera de diabet sunt, de asemenea, susceptibili la glaucom neoscular, o forma deosebit de gra a bolii. Glaucomul congenital este o afectiune congenitala foarte rara care afecteaza copin; 80% dintre cazuri apar pana la rsta de un an.

CAUZE
Cristalinul, irisul si corneea suni scaldate si alimentate continuu de catre un lichid numii umoare apoasa. Pe masura ce este produs lichid nou de catre celulele din interiorul ochiului, excesul de lichid esle drenat in mod normal printr-o retea complexa de tesut numit unghi de drenaj, la locul unde se intalnesc corneea si irisul {vezi ilustratia din caseta, de la . 370). Un dezechilibru intre rata de productie si cea de drenaj a umorii apoase provoca glaucomul cronic sau cu unghi deschis. Aceasta esle forma cea mai frecventa a bolii si, in general, apare lent, o data cu rsta.
Unele persoane mostenesc aparent o afectiune a ochiului intern in care irisul poate bloca canalele normale de drenaj. Daca se intampla aceasta, lichidul nu se dreneaza suficient de rapid afara din ochi, iar presiunea brusca a lichidului acumulat provoaca glaucomul acut. La nou-nascuti, defecte ale unghiului de drenaj sunt cauza glauco-mului congenital. Ambele afectiuni necesita ingrijiri medicale prompte pentru a preveni pierderea potentiala a vederii.In functie de individ, debutul glaucomului poate fi legal de modificari gradate ale tesutului din unghiul de drenaj, de cresterea productiei de lichid sau unei anomalii congenitale. Oricare ar fi cauza specifica, efectul este acelasi: cresterea presiunii din cauza lichidului in exces lezeaza nervul optic, care transmite mesajele vizuale la creier. Pe masura ce nervul optic degenereaza, campul vizual se ingusteaza si apar dificultati de a distinge obiectele pe ambele laturi. Daca dislructia nervului continua, poate fi afectata vederea centrala si, in cele din urma, poate aparea orbirea totala.
Cercetatorii nu sunt siguri ce declanseaza aceste anomalii, dar se cunosc unele cauze care le pot induce sau agra. Utilizarea anumitor antidepre-sive, antihipertensive si steroizi pentru o lunga perioada de timp poate creste presiunea in interiorul ochiului. O modificare a meolismului colagenului din organism poate contribui, de asemenea, la glaucom. Colagenul, una dintre cele mai raspandite proteine din corp, joaca un rol esential in mentinerea vitalitatii si utilitatii tesutului ocular. Se considera ca picaturile pentru ochi cu steroizi, prescrise uneori pentru alte afectiuni ale ochiului, distrug echilibrul colagenului in anumite situatii (vezi Probleme ale ochilor si Probleme ale vederii). Stresul si alergiile pot agra simptomele de glaucom cronic.


PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Procedeele pentru depistarea glaucomului sunt simple si-nedureroase. Opticianul masura de rutina presiunea interna a ochiului cu un tono-metru cu jet de aer; oftalmologul poate folosi un instrument mai sensibil numit tonometru de aare. Dar simpla prezenta a unei tensiuni mai mari decat normale in ochi nu inseamna ca aveti glaucom. O crestere usoara a presiunii in ochi fara semne de lezare a nervului optic, se numeste hipertensiune oculara. in cele mai multe cazuri, aceasta afectiune necesita numai testare repetata la interle regulate pentru depistarea din timp a semnelor de lezare a nervului.
Daca se banuieste un glaucom, oftalmologul poate dilata ochii si examineaza nervul optic cu un oftalmoscop tinut in mana. Ar trebui sa faceti un tesi al campului vizual, care masoara vederea periferica (laterala).
Glaucomul congenital este dificil de diagnosticat, deoarece un copil sub un an nu poate descrie simptomele. In cazul in care corneea ochiului copilului pare tulbure, el poate prezenta o afectiune congenitala. Copin sunt controlati de rutina la nastere pentru glaucom, dar daca suspectati glaucomul congenital, consultati imediat un oftalmolog pediatru.

TRATAMENT
Tratamentul glaucomului necesita masuri pentru controlul secretiei si drenajului umorii apoase din ochi, refacand echilibrul normal al presiunii interne a ochiului. Glaucomul cronic poate sa treaca neobserl pana atinge un stadiu relativ ansat, dar, de obicei, poale fi controlat. Atat abordarile medicale, cat si cele chirurgicale au procente mari de succes in tratamentul glaucomului cronic, dar puteti ajuta singur prin reducerea stresului si mentinerea producerii de colagen. Glaucomul acut este diferit: daca presiunea excesului de lichid din ochi nu este micsorata rapid, rezultatul poate fi orbirea.
MEDICINA CONVENTIONALA
Terapia adecta depinde de natura si de stadiul bolii. Oftalmologul nu prescrie tratament pentru hipertensiune oculara atunci cand presiunea din ochi este crescuta foarte putin; eluarea periodica si cu monitorizarea atenta a vederii periferice si a aspectului nervului optic pot fi suficiente.
Glaucomul cronic este, de obicei, silizat prin picaturi de ochi. Cele care contin epinefrina sau pilocarpina contribuie la cresterea drenajului de lichid, dar pot avea efecte nedorite: pilocarpina poate provoca dureri de cap si vedere tulbure; epinefrina poate provoca inrosirea excesi si lacrimarea ochilor si, in cazuri rare, poate agra problemele cardiace. Picaturile pentru ochi continand beta-blocanti, cum sunt timololul, betaxo-lolul si bunololul, pot avea efecte secundare pulmonare sau cardiace. Inhibitorii orali de carboanhi-draza pot contribui la scaderea producerii de lichid, dar pot provoca iritarea stomacului sau intepaturi ale mainilor si picioarelor. Datorita interactiunilor medicamentoase potentiale, oftalmologul trebuie sa stie inainte de a prescrie picaturi pentru ochi ce alte medicamente mai luati.
Daca glaucomul cronic nu raspunde la medi-catie sau daca nu puteti suporta efectele secundare, medicul poate recomanda una dintre multiplele tehnici chirurgicale:
a Trabeculoplaslia realizeaza 50-l00 de mici arsuri de laser la unghiul de drenaj, unde se inlalnesc irisul si corneea, crescand rata de eliminare a umorii apoase. Acest procedeu relativ simplu poate fi efectuat in cabinetul oftalmologului.
a Trabeculectomia realizeaza un canal artificial pentru drenajul lichidului in cazurile ansate, in care presiunea interna este mare si nervul optic continua sa fie lezat. Rezultatele riaza, dar, in general, indicele de succes este ridicat.
Cand glaucomul nu raspunde la interventii chirurgicale sau cand riscul unui procedeu chirurgical este prea mare, sunt disponibile alte optiuni pentru a distruge celulele care secreta prea multa umoare apoasa: tratamentul cu ultrasunete utili-zeaza unde sonore de inalta frecventa, diatermia utilizeaza caldura, iar criochirurgia utilizeaza un proces de congelare.



Multe medicamente, mai ales cele utilizate pentru tratamer tul afectiunilor stomacului si intestinului, pot agra glaucomul prin cresterea efecti a presiunii interne a ochiului. Asigurati- intotdeauna ca medicul si oftalmologul sunt, fiecare in parte, la curent cu ceea ce prescrie celalalt.


MEDICINA ALTERNATIVA

Abordarile allernative ale tratamentului glau-comului insista pe prevenire si o buna intretinere a ochilor. Remediile naturale pot sa ajute la mentinerea la distanta a glaucomului sau - daca sunteti deja in ingrijirea unui medic - pot fi un complement al tratamentului conventional. Unele terapii incearca sa micsoreze stresul pentru a regla presiunea din interiorul ochilor. Fitoterapia si metodele de modificare a dietei incearca sa mentina echilibrul colagenului si sa corecteze deficitele nutritionale.
ACUPUNCTURAIn asociatie cu terapia cu te si cu regimul alimentar, acupunctura poate contribui la scaderea tensiunii si presiunii din ochi. Acupunctorul se concentra pe puncte situate de-a lungul meridianelor cii Urinare, culei Biliare, Ficatului si Rinichilor. ( . 14-l5 pentru localizarea punctelor.)
MANIPULARE FIZICA
Conform terapeutilor reflexologi, terminatiile nervoase situate la intalnirea degetelor picioarelor cu restul piciorului influenteaza nervii din sistemul vizual. Masajul si manipularea terapeutica a piciorului in aceasta zona scad tensiunea si stresul, ajutand reducerea presiunii oculare.
FITOTERAPIE
Diferite te au proprietati care se adreseaza factorilor ce contribuie la glaucom.
a Afinul (Vaccinium myrtillus) - sau coacazul -ajuta la mentinerea echilibrului fibrelor de colagen si impiedica distrugerea vitaminei C. Mancati cate 60-l10 g, de trei ori pe zi, ori de cate ori sunt disponibile fructele proaspete.
a Canepa (Cannabis sati), cunoscuta si ca marijuana, contine substanta chimica tetrahydrocannabinol (THC). Studii clinice au demonstrat ca aceasta reduce presiunea ochiului intern care provoaca glaucomul. Desi este o substanta interzisa de lege, canepa poate fi prescrisa de un specialist licentiat pentru tratamentul glaucomului.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Exercitiile pentru ochi pot reduce stresul si tensiunea oculara provocate de oboseala excesi a ochilor, precum si multe probleme ale ochilor, inclusiv glaucomul. ( Vedere, tulburari.)
Hidroterapia poate fi utilizata pentru a stimula circulatia in ochi. inmuiati o batista in apa calda, sloarceti-o si puneti-o pe ochi timp de trei minute. Apoi, faceti acelasi lucru cu o compresa rece, alternand fiecare compresa de trei ori.


ALIMENTATIE Sl DIETA

Studiile sugereaza ca vitamina C scade presiunea ochiului intern si reface echilibrul colagenului, ceea ce o face deosebit de utila daca nu obtineti raspuns la medicamentele orale sau picaturi pentru ochi. Alimente cu continut ridicat de vitamina C sunt conopida, broccoli, napii, capsunile, grepfrutul si portocalele. Alternati este sa luati pana la 3 000 mg de suplimente de vitamina C pe zi. Cromul si zincul pot, de asemenea, opri glaucomul, cei mai multi oameni ce au boala prezentand deficiente in aceste substante minerale, ca si de tiamina (vitamina B,).
Cand este utilizat in asociatie cu tratamentele medicamentoase traditionale, se considera ca ru-tinul reduce presiunea ochiului intern si reface echilibrul colagenului. Acesta poate fi gasit sub forma de supliment, de diferite concentratii, la magazinele de alimentatie naturala. Cititi eticheta produsului sau intrebati medicul care sunt dozele adecte.
Este importanta identificarea si evitarea oricaror alimente sau substante la care ati putea fi alergic, intrucat o reactie alergica poate induce o presiune excesi in ochi.

CE PUTETI FACE ACASA
Detectarea din timp este cruciala. Numai un oftalmolog poate diagnostica afectiunea, dar trebuie sa cunoasteti semnele de avertizare. Asa ca, daca simtiti ca vi se deterioreeza vederea - mai ales daca aveti peste 40 de ani - este obligatorie o examinare completa a ochilor.
Daca aveti deja miopie sau hipermetropie, o alimentatie echilibrata si exercitiile pentru ochi pot fi masuri preventive eficiente impotri glau-comului. Daca aveti diabet sau hipertensiune, trebuie sa urmati cu sarguinta tratamentul prescris pentru a micsora riscul inerent de aparitie a glau-comului. Totusi, o data ce ati fost diagnosticat cu glaucom, puteti sa asteptati la necesitatea unei supravegheri regulate a unui medic sau oftalmolog. Desi s-ar putea sa fie necesar sa utilizati picaturi pentru ochi tot restul vietii, puteti utiliza unele tratamente alternative enumerate mai inainte ca o completare la ingrijirile medicale conventionale.

Factorii de risc
Urmatorii factori cresc riscul de aparitie a glaucomului. Daca unul sau mai multi se aplica in cazul dumneavoastra, faceti anual un examen al ochilor.
a Glaucomul cronic apare, de obicei, dupa 40 de ani.
a Diabeticii sunt de trei ori mai expusi riscului de a face glaucom decat nediabeticii. Glaucomul neoscular, o forma gra a bolii, este legat de diabet.
a Hipertensiunea, durerile migrenoase si miopia sunt asociate cu aparitia glaucomului.
a Glaucomul este uneori mostenit, desi o persoana poate avea o predispozitie genetica la afectiune fara sa o faca.
a Afroamericanii fac orbire indusa de glaucom intr-un procent de cate ori mai mare decat caucazienii. Cercetatorii nu au descoperit inca moti/ul incidentei mai mari a glaucomului in anumite grupe rasiale.

ACUMULAREA LICHIDULUI
Lichidul din ochi este drenat in mod normal prin unghiul de drenaj - localizat intre cornee si iris -si este secretat prin canalul Schlemm. Glaucomul cronic sau cu unghi deschis (ura, stanga), apare cand lichidul este produs mai repede decat poate fi drenat. Glaucomul acut sau cu unghi inchis (ura, dreapta) apare cand irisul blocheaza unghiul de drenaj.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente




Aspectul cunoscut la copil este cel de buflalmie sau hidroftalmie, un ochi ajuns uneori la dimensiuni monstruoase, din cauza destinderii sub influent [...]
SIMPTOME Urmatoarele sunt printre cele mai frecvente simptome ale SIDA: a oboseala indelungata pe care nu o puteti explica. a ganglioni limfa [...]
SIMPTOME a astenie debilitanta, recent instalata a oboseala ce nu este rezultatul efortului si nu este ameliorata de odihna a stare subfeb [...]


});

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile