eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli endocrine

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli endocrine

Boli ale glandelor endocrine

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

in organismul uman exista o serie de organe speciale: glande endocrine sau glande cu secretie interna. Ele secreta substante chimice (hormoni) pe care le elibereaza in sange, pentru a contribui la buna functionare a organismului. Desi secretia lor este in cantitati extrem de mici, de ordinul miligramelor si microgramelor in 24 de ore, fara acesti hormoni, organismul uman (si animal) nu ar putea supravietui.
Bolile glandelor endocrine survin fie ca urmare a scaderii secretiei de hormoni (hiposecretie), fie datorita unei secretii anormal de crescute .(hipersecretie) de hormoni. Mai rar se intalneste oprirea totala a functiei unor glande endocrine.
Cauzele acestor boli sunt variate: infectii acute sau cronice, intoxicatii, traumatisme, tumori, anomalii congenitale.

Modificarile in secretia glandelor endocrine se pot pune in evidenta prin cercetarea hormonilor respectivi, in sange si in urina. Valorile analizelor medicale variaza in raport de multe conditii. Maximul secretiei unui hormon depinde de ora zilei, de alimentatie, de pozitia sculat sau culcat, de stresul fizic si emotional, de varsta, de perioada ciclului menstrual etc. De aceea, se recomanda ca hormonii sa fie analizati in urina recoltata pe timp de 24 de ore.
Cele mai importante glande cu secretie interna sunt: hipofiza, tiroida, paratiroidele, pancreasul, glandele suprarenale si genitale (ovarele si testicolele). Deoarece majoritatea bolilor endocrine sunt rare, in cele ce urmeaza vor fi mentionate doar cateva mai frecvente.

1. Boli ale glandei tiroide
Glanda tiroida este situata in partea din fata a gatului sub 'marul lui Adam\" si in mod normal nu se vede si nu se simte. Cresterea ei in volum poarta numele de gusa. Hormonul principal al glandei tiroide este tiroxina, la care se adauga si alte substante, toate continand iod. Scaderea secretiei de tiroxina determina insuficienta tiroidiana, hipotiroidismul sau mixedemul. Secretia foarte crescuta de tiroxina produce hiperfunctia tiroidiana, hipertiroidismul sau boala Basedow.



a) Hipotiroidismul. Semnul caracteristic pentru aceasta boala este fata umflata, rotunda a bolnavului (edem), cu pleoapele, nasul si buzele inrosite.

Pielea este aspra, de culoare palida, uscata (scade transpiratia), iar parul este rar si subtire. Activitatea fizica, psihica si intelectuala este scazuta ca si functia aparatului genital. Arderile din organism, de asemenea, sunt scazute, inima bate mai rar, sub 60 de batai pe minut. Din cauza circulatiei proaste, mainile si picioarele sunt reci, temperatura corpului este scazuta. Boala se intalneste de cinci-sase ori mai frecvent la femeie decat la barbat si poate fi insotita si de gusa. Formele congenitale de boala observate la copii sunt cele mai grave, ele putand duce la intarzierea cresterii si dezvoltarii mintale.
Analiza sangelui pune in evidenta o scadere a globulelor albe si rosii, a hemoglobinei, a iodului legat de proteine, o crestere a celulelor eozinofile si limfocite, o crestere a vitezei de sedimentare a hematiilor, a colesterolului si lipidelor.

Albuminele din ser au valori ridicate, in timp ce globulinele au valori scazute. Enzimele serice (creatin-fosfolcinaza, lactat dehidrogenaza si transaminaza glutamat oxalacetica) prezinta o activitate crescuta.In urina se. constata o scadere a concentratiei de substante azotate (uree, creatinina, acid uric) de hormoni 17-cetosteroizi. in schimb, iodul se elimina in urina in cantitati foarte mari. De notat ca cercetarea iodului in plasma si urina, care reflecta concentratia de hormon tiroidian, nu se va face la persoanele care au facut tratamente recente cu iod caci modifica rezultatele.

b) Hipertiroidismul. Aproape toate simptomele din boala lui Basedow au aspecte inverse decat in hipotiroidism datorita secretiei crescute de hormoni tiroidieni.
Boala poate fi suspectata dupa cateva semne principale: gusa, ochi bulbucati (exoftalmie), accelerarea batailor cardiace (pulsului) in repaus pana la 140 batai pe minut, accelerarea respiratiei, tulburari digestive. Suferinta sistemului nervos se manifesta prin tremuraturi ale mainilor, picioarelor, capului sau ale intregului corp.

Bolnavul este permanent obosit, nu poate depune o munca fizica, transpira mult, are mainile calde si umede, simte valuri de caldura si prezinta agitatie si tulburari de comportament.In stadiul mai avansat al bolii, bolnavul slabeste mult, este deshidratat, oasele devin fragile din cauza pierderii calciului si pot suferi fracturi. Analiza sangelui arata o crestere dubla a iodului legat de proteine fata de valorile normale (3,5 - 7,8 micrograme la 100 ml), ca si o crestere a tiroxinei. La inceputul bolii globulele albe si rosii sunt normale, dar cand boala se agraveaza, se constata o anemie, o crestere a limfocitelor si o scadere a neutrofi-lelor.

Datorita arderilor intense din organism, se constata o scadere a concentratiei sanguine de albumine, de grasimi, colesterol, creatinina. De asemenea, scade concentratia de calciu, fosfor si magneziu din s\"nge (care se elimina in urina), precum si de 17-cetosteroizi si 17-hidroxicorticosteroizi. In schimb, produsele de ardere (ureea, acidul uric, creatinina ca si acetona) se gasesc crescute in urina. Urina se elimina in cantitati mai mici din cauza pierderilor de apa si contine concentratii mari de calciu, fosfor, magneziu.

2. Boli ale glandelor suprarenale
Aceste glande sunt doua mici formatiuni de cinci-sase grame situate fiecare deasupra unui rinichi. Ele secreta doua feluri de hormoni: catecolaminele (adrenalina,noradrenalina etc), care sunt secretate de partea interioara a glandei (medulosuprarenala), si hormonii corticosteroizi (cortizolul si derivatii sai) secretati de partea externa a glandei (corticosuprarenala).
Atat secretia crescuta, cat si cea scazuta de acesti hormoni cauzeaza boli endocrine, care sunt foarte rare in practica medicala. Dintre acestea se va mentiona numai insuficienta suprarenala cronica (boala Addison).

Boala Addison se datoreste distrugerii glandelor suprarenale in urma unor boli infectioase sau intoxicatii. Drept urmare, secretia de hormoni corticosteroizi este scazuta sau absenta.
Semnele bolii apar dupa luni si ani de la inceputul suferintei glandelor, astfel ca diagnosticul se pune tarziu, cand apar simptome ale diferitelor organe si tesuturi din organism. Principalul simptom este oboseala nervoasa si musculara care survine in lipsa unei boli infectioase evidente. Bolnavul oboseste la cel mai mic efort fizic si chiar in repaus. Se constata slabire cu pierdere mare in greutate. Alt semn este coloratia (pigmentarea) pielii care la inceput se observa pe partile expuse la soare, apoi se intinde la tot corpul. Bolnavul ia o culoare cafenie, castanie, negricioasa. Tensiunea arteriala este scazuta, sub 100 mm Hg, iar pulsul devine mai rapid.

Simptomele digestive se manifesta prin lipsa poftei de mancare, prin diaree, greata, varsaturi, balonari. Toate aceste simptome se observa inaintea tratamentului cu cortizon, care suplineste lipsa hormonului natural. Pertur-. barea functiilor organismului se poate evidentia\' prin analiza sangelui si a urinei. Astfel, se constata scaderea numarului de globule rosii, de globule albe si cresterea monocitelor, limfocitelor si eozinofilelor. Viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta. De asemenea, in sange se constata o scadere a valorilor clorului, sodiului, colesterolului, glucozei si o crestere puternica a potasiului si a ureei, procese care oglindesc un dezechilibru mineral. Clorul si sodiul se regasesc in cantitati mari in urina, pe cand 17-cetosteroizii, 17-hidroxicorticosteroizii, aldoste-ronul, potasiul au valori foarte scazute.

3. Pancreasul
Este o glanda situata transversal, inapoia stomacului. Pe langa secretia externa de enzime (lipaza, tripsina, amilaza), care ajuta la digerarea grasimilor, proteinelor, amidonului ( modulul V), pancreasul secreta si un hormon: insulina.
Acest hormon are rolul de a arde (a descompune) zaharul (glucoza) din sange si din tesuturile organismului. Cand secretia de insulina este scazuta sau absenta, glucoza nu se mai poate arde si se acumuleaza in sange, peste valorile normale (hiperglicemie). Iar cand valorile glucozei din sange (glicemia) depasesc 1,5-l,8 g %o, zaharul este eliminat prin rinichi in urina determinand glucozurie. Aceasta stare se intalneste in diabetul zaharat. Invers, cand secretia de insulina creste peste nivelul normal, determina scaderea glucozei din sange (hipoglicemia).



a) Scaderea secretiei de insulina
Diabetul zaharat sau pancreatic se datoreste scaderii sau lipsei secretiei de insulina si se prezinta sub doua forme:
- Diabetul de tip I (juvenil) care se observa la copii si tineri pana la varsta de 30-40 de ani si care este dependent de insuiina.
- Diabetul de tip IT apare la adultii de peste 40 ani care, in majoritatea cazurilor, sunt obezi si au o viata sedentara ori se supraalirnenteaza.
Principalele cauze ale diabetului sunt: infectiile bacteriene si virale, mai ales in copilarie, stresul psihic puternic si ereditatea (transmitere pe cale genetica). S-a constatat ca multi diabetici au rude apropiate care sufera de diabet. Printre cauzele favorizante se admit: sedentarismul, obezitatea, supraalimentatia, consumul mare de dulciuri. Boala se intalneste mai ales la femei.

Semnele initiale ale diabetului nu pot fi recunoscute de catre bolnav. Deseori, boala se descopera intamplator, cu ocazia analizei sangelui sau urinei. intr-o faza inaintata, bolnavul are senzatia de foame si sete nepotolita. Ca urmare a consumului mare de lichide, se elimina si un volum mare de urina, de cativa litri pe zi. Nedescoperirea la timp sau netratarea corecta a diabetului duce la instalarea comei diabetice datorita hiperglicemiei care depaseste trei grame la litru. Totusi slabirea exagerata la un copil, ca si ingrasarea adultului, mai ales daca bolnavii au in familie diabetici, sunt semne probabile de diabet. In aceste situatii se recomanda un examen medical si analiza sangelui si urinei.

Analiza glucozei din sange (glicemia) pe nemancate, care arata valori de peste 1,50 g %c indica cu siguranta un diabet. Valori ale glicemiei intre 1,20-l,50 g%o pot fi date si de alte cauze. De aceea, in aceasta situatie, se face testul hiperglicemiei provocate. Acest test consta in inghitirea unei cantitati de glucoza si apoi cercetarea concentratiei ei in sange. La diabetici se constata o crestere foarte mare a glicemiei pe o durata mai lunga de timp decat la o persoana normala. Mai trebuie mentionat ca in sangele diabeticului netratat se gaseste o concentratie mare de grasimi totale.
In mod normal urina este lipsita de. glucoza, dar la bolnavul de diabet, urina contine cateva grame de glucoza la litru. in plus, este prezenta acetona, corpii cetonici, iar densitatea urinara este crescuta (peste 1030). Cand diabetul prinde si rinichii, urina contine si multa albumina si uneori microbi ai infectiei urinare. in afara de diabetul pancreatic, exista si un diabet renal cu glucozuria prezenta, dar in acest caz bolnavul are glicemie normala. Este bine ca inainte de a sili diagnosticul de diabet analizele sa fie repetate de mai multe ori.

b) Cresterea secretiei de insulina. Aceasta posibilitate este mai rara si determina scaderea glucozei din sange (hipoglicemie). Hipoglicemia este cauzata de unele tumori ale pancreasului care secreta insulina in exces, de scaderea functiei glandei hipofize si tiroide si a glandelor suprarenale (boala Addison), de boli ale ficatului, precum si la persoanele alcoolice, nemancate.
Mai frecvent hipoglicemia este intalnita la bolnavii de diabet care se trateaza cu doze prea mari de insulina si care pot duce chiar la coma hipoglicemica (insulinica). Daca in primele minute de hipoglicemie, bolnavul consuma alimentele prescrise, se evita riscul de a face coma.

Semnele hipoglicemiei incep prin senzatia de foame, urmata de o stare de veselie, de buna dispozitie suspecta, de indiferenta sau uneori o stare de agitatie. Apoi bolnavul este cuprins de transpiratii, prezinta tremuraturi, simte mainile si picioarele grele si oboseala generala, este cuprins de somnolenta si isi pierde constienta, intrand in coma. In acest moment, analiza sangelui arata o scadere a glucozei sanguine sub 0,60 g%0. Consumarea imediata de dulciuri (zahar, miere, gem, bomboane etc.) poate ajuta bolnavul sa-si revina din coma.

4. Obezitatea endocrina
Pe langa obezitatea produsa de supraalimentatie si de sedentarism, mai exista si alte tipuri de obezitate cauzata fie prin secretia crescuta, fie prin secretia scazuta a hormonilor unor glande endocrine.
Daca ingrasarea exagerata nu cedeaza dupa un regim alimentar strict, atunci probabil este vorba de o obezitate endocrina, numita obezitate patologica. Aceasta obezitate este cauzata de interventia mai multor glande endocrine, astfel:
• prin cresterea sau scaderea secretiei de hormoni ai glandei hipofizare;
• prin scaderea functiei glandei tiroide;
• prin cresterea secretiei de hormoni corticosteroizi ai glandei suprarenale;
• prin scaderea hormonilor genitali secretati de catre ovare si testicole.

Deoarece diagnosticul clinic de obezitate este sigur, se pune problema diferentierii tipului de obezitate in vederea unui tratament corect. Acest lucru se poate face prin analiza hormonilor glandelor respective din sange si urina, in laboratoare specializate. Astfel, steroizii sexuali (fenol-steroizii si pregnandiolul la femei si testosteronul la barbat) din urina sunt cu mult sub limita normalului. De notat ca, la dozarea hormonilor sexuali feminini trebuie sa se tina seama de perioada ciclului menstrual. Pentru ca in mod normal valorile acestor hormoni sunt de aproximatidoua ori mai mici in primele 12-l4 zile ale ciclului decat in urmatoarele zile ale acestui ciclu. De asemenea, cercetarea grasimilor, colesterolului si glucozei in sange ajuta la diagnosticul biochimic al obezitatii.



Alte materiale medicale despre: Boli endocrine





Patologia endocrina poale fi rezultatul unui deficit hormonal, unui exces de hormoni sau al unei rezistente la actiunea hormonala, anomalii ale mai mu [...]
HORMONII SEXUALI IN SINDROMUL SJOGREN Bolile autoimune au o importanta preponderenta feminina. De exemplu in Lupusul Eritematos Sistemic (LES) 90 [...]
SINDROMUL CUSHING in prezenta supraproductiei de hormoni adreno-corticoizi se produc sindroame clinice distinctive. in orice caz. cea mai frecventa ca [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli endocrine

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile