eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Cancerul si alimentatia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie » cancerul si alimentatia

Lipidele (grasimile) si riscul in cancer

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Lipidele (grasimile) si riscul in cancer

Advertisements
Grasimile care se gasesc in alimentatie sunt reprezentate de cele mai comune si mai numeroase structuri din grupa lor (lipide), ca gliceridele (formate din glicerol si acizi grasi), steridele (formate din colesterol si acizi grasi) si ceridele (in care alcoolul este alifatic, cu lant lung) si, mai rar, de cele mai complexe.
Toate acestea reprezinta un timent din hrana omului, cu componente ce sunt implicate, in special, nu numai ca material de folosire pentru productia calorica, ci si ca materie prima pentru fabricarea unei serii de compusi fiziologic activi sau pentru conscuctia celulara.Inseamna ca, in cazul afectarii acestui proces de fabricare (diminuat, ori mai ales crescut cantitativ) a acestui material lipidic, poate aparea riscul pregatirii si realizarii unui teren patologic.
Insa, de cresterea consumului marit de grasimi se leaga afectiuni gra, ca cele ale sistemului cardio-cerebro-vascular (in special, ateroscleroza) si cel al influentarii aparitiei unor localizari, directe sau indirecte, de cancer.
Dintre aceste cancere, cel al colonului (intestinul gros) si al rectului sau al glandei mamare si al prostatei (organe dependente hormonal), ca si al altor organe genitale aflate sub aceeasi dependenta (ovar, uter, testicol), precum si cancerul ficatului, al pancreasului sau al altor localizari, toate sunt, nu fara explicatie, legate de acest fel de alimentatie (in general hipercalorica, preponderent constituita din material lipidic).
Pentru unele din aceste localizari "incriminarea" apaririei lor se datoreaza consumului global crescut de grasimi.
Dar si fara acest aspect, unii acizii grasi pot produce o initiere prin produsii lor de oxidare (epoxizi), implicandu-se in procesul de cancerogeneza sau in cel al unei "minime" promovari a ei

Aceasta supozitie devine mai sigura intr-o alimentatie hipercalorica, la un consum ridicat de grasimi, si in una echicalorica, insa preponderent lipidica, deoarece prezenta crescuta de grasimi atrage si alte "releuri" de risc in aparitia cancerului, cum este activarea secretiei acizilor biliari (ce pot deni structuri cu potential cancerigen).
Stim ca, unii dintre acesti acizi biliari, in anumite conditii de meoli-zare a lor, pot mari riscul, cel putin al cancerului colono-rectal, dar si al cancerului hepatic sau pancreatde.
In experimente (de altfel, numeroase) s-a concluzionat ca, in cazul continutului crescut de grasimi (de acizi grasi saturati sau polinesaturati), exista o crestere a ratei de promovare a evolutiei cancerului (cancerul colonului, al glandei mamare etc).
De asemenea si datele epidemiologice, ca si cele clinice, la om, sustin influenta dietei bogate in grasimi asupra incidentei crescute a cancerelor amintite.
Insa, in unele tari cu acelasi consum alimentar bogat in grasimi, exista o frecnta diferita a localizarilor de cancer determinata de hrana bogata

• de asemenea, diferit

• in fibre alimentare, aceasta putand influenta scaderea incidentei anumitor cancere (ex.:cel al intestinului gros fi al rectului), la populatiile respecti
In grupa gliceridelor, care este predominanta in compozitia grasimii corpului omenesc, alcoolul esterificat cu diferiti acizi grasi este glicerolul (cunoscuta glicerina).
Acesta este un trialcool, iar daca toate functiile lui de alcool sunt esterificate, el devine o triglicerida (denumirea grasimilor care se dozeaza obisnuit in sange si care este cunoscuta pentru implicatiile fizio-patologice ce le poate exprima).
Grasimea omului, asa cum am amintit, depusa in diferitele parti ale corpului, este formata din aceste trigliceride, ale caror acizi grasi esterificati ce-i contine sunt acidul stearic, palmitic si oleic. Sunt doua grupe de diferite combinatii:
a€˘ doi acizi grasi oleici + unul stearic + glicerol = dioleostearat de glicerol;
a€˘ trei acizi grasi palmitici + glicerolul

• tripalmitat de glicerol.
Ambele grupe sunt trigliceride care stau la baza rezerlor noastre din tesutul gras al corpului.
O alta substanta cu functie alcoolica de o mare importanta biologica in organism, care poate fi esterificata, este si colesterolul, care creeaza grupa grasimilor numite steride.

Grasimea de oaie sau de vaca (seul), au aceeasi acizi grasi, asemanatori cu cei ai omului, dar acidul oleic (mononesaturat) este in cantitate ceva mai mare si, in plus, are, foarte putin si acid linoleic - acid gras polinesaturat cu doua duble legaturi (C 18 : 2); grasimea de porc (untura) are si ea acidul linoleic, insa in cantitate ceva mai mare fata de seul de oaie si unt.
Untul are o dirsitate mai mare de acizi grasi (acid butiric, capric, caproic, miristic, oleic, palmitic, stearic), dar are in plus, pe langa acidul linoleic (cu doua duble legaturi) si o cantitate, tot asa de mica, de acid linolenic (cu trei duble legaturi), deci, are acizi polinesaturati esentiali.
Din cauza compozitiei in acizi grasi cu lant de carbon scurt (C4, C6, Cg, C10), untul este mai usor degradabil si asimilabil in digestie, decat celelalte grasimi solide.
Cat priste grasimile sub forma lichida (uleiurile) din consum, acestea sunt, in general, bogate in acizi polinesaturati (cu doua si trei duble legaturi).
Grasimile nu sunt necesare organismului numai la obtinerea de energie-calorii, ele avand cel mai mare coeficient de putere calorica (9 calorii/gr), fata de celelalte materii alimentare de baza (proteine, glucide), dar si pentru prezenta unor compusi sau derivati ai acestui grup, material indispensabil, esential, al anumitor functii vitale ale lui.
De asemenea, ele sunt folosite de catre organism in rolul absorbtiei de vitamine liposolubile, in reactia imunologica, pentru refacerea mucoaselor sau, la nevoie, prin transformare (acizi aminati, glucoza, enzime, hormoni) reprezentand materie prima energetica si functionala.
Pentru unele din aceste calitati, grupul de acizii polinesaturati (cu una - doua - trei duble legaturi) a fost denumit - vitamina F,
Daca amintim si de grupul de grasimi, al carui component de esterificare a steridelor este colesterolul (baza structurala biochimica a hormonilor steroizi, a acizilor biliari), observam o panoplie intinsa a contribu-pei lor in fiziologia normala a omului.
La aceasta adaugam grasimile complexe ca lecitinele, cefalinele, unele fosfolipide, al caror alcool-partener este tot glicerolul (deci, gliceride) sau sfingomielina, avand ca alcool, sfingozina etc.
De asemenea, mai remarcam existenta lipoproteinelor, lipopoli-zaharidelor si a unui grup de lipide constituite din acizi grasi ciclici, prostaglandinele, derivate din acidul prostanoic si legatura acestuia cu acidul arachidonic (C 20 : 4 n - 6).
In ceea ce priste legatura consumului de grasimi, in aparitia cancerului, in special a consumului, respectiv crescut, al acizilor grasi, iar din acestia, mai probabil, ale acizilor polinesaturati de care am amintit, problema fiind complexa, uneori controrsata, aceasta face sa nu fie, inca, complet elucidata, dar sigur, cu un substrat patogen nociv.
Daca folosirea unor acizi polinesaturati in cantitatea de hrana consumata, are o latura benefica, legata de prenirea aterosclerozei, in cancer, insa - cu privire la potentialul de risc - ea prezinta, uneori, cel putin experimental, un grad mai mare de suspiciune, cu toate ca unii dintre acesti acizi au fost doditi a aa si un efect de protectie.


Atunci care este, de fapt, adevarata interpretare ?

Dupa 1978, poporul american a luat act de recomandarile forurilor stiintifice si gurnamentale de a scadea consumul de grasimi din alimentatia lor, de la peste 40 % din consumul caloric, la 30 % si mai putin.
Dupa un timp considerat necesar pentru a ajunge la o concluzie s-a constatat scaderea numarului de decese corespunzator aterosclerozei (in special, al infarctului miocardic), astfel dodindu-se rolul negativ al grasimilor in etiologia acestei gra maladii.
Dar, cu aceasta ocazie s-a remarcat ca si unele localizari de cancer s-au diminuat ca frecnta si omul a putut beneficia de acest efect si in acesata maladie, prin reducerea globala a consumului de grasimi.


Dar care din grasimi trebuie evitate mai mult in cancer ?

Desigur, sunt vizate intai cele de origine animala, care contin o cantitate mai mare de acizi grasi saturati (palmitic, stearic) si, in plus, colesterolul.
Pot fi puse in discutie ti grasimile getale (uleiurile), care contin in majoritate acisd grasi polinesaturati, ti care,astfel, ridica ti ele unele probleme In cancerogene^a?
(Acest fapt devine, insa, ineviil pentru ca necesitatea filologica de aci^j grasi polinesaturati esentiali ce sunt continuti in uleiuri, este indispensabila.)


In plus, ele sunt mai folosite, neavand colesterol.

Exista, uneori, o asociere inrsa intre nilul colesterolului din serul sanguin si unele localizari in cancer, dar, se pare ca acest aspect ar fi cauzat de o schimbare a meolismului colesterolului la bolnavii cu cancer, fenomen care trebuie mai bine elucidat.

Asadar, se insista nu atat pe prezenta sau nu in alimentatie a acizilor polinesaturati, ci pe cantitatea global crescuta de grasimi consumate.

Practic, aceasta alegere fiind mai greu de realizat, populatia s-a indreptat, mai ales, catre folosirea, in special, a uleiurilor getale, care contin o proportie mai mare de acizi polinesaturati, decat grasimea de animal, care este, deseori, evitata.
In plus, la baza recomandarii si a acceptarii voluntare a diminuarii consumului de grasime animala a stat si faptul ca aceasta grasime contine, printre altele, si acel "inamic" amintit, colesterolul, agent etiologic important in geneza ateromului.

In schimb, uleiurile getale, de exemplu cel de floarea soarelui, nu arc nici urma de colesterol, dar are 50

• 60 % acizi grasi polinesaturati, dintre care predominant este acidul linoleic (Cl8 : 2 n - 6) si foarte putin, acidul linolenic (Cl8 : 3, alfa = n - 3, gama = n - 6), ca si in cazul altor uleiuri similare (de soia, de nuca, de porumb etc).
Sunt uleiuri cu acid gras mononesaturat (acid oleic) predominant (65 - 80 %) si mai putin polinesaturati (uleiul de masline, de colza, de arahide).
Amintim ca unii acizi grasi, din grasimea de peste (omega - 3) acid docosahexaenoic (n

• 3) si acidul eicosapentaenoic (n

• 3) se pare ca au un efect important in scaderea LDL si a trigliceridelor, ca si in scaderea aderarii trombocitelor ia peretele vascular (aspecte legate de prenirea ateromului).

Este cert ca marirea cantitativa a grasimii in alimentatie, provoaca o incidenta crescuta a bolilor cardiovasculare si cerebro-vasculare, pe un fond de ateroscleroza, cu marirea respectiva a numarului de decese in cazul acestor afectiuni.
Tot astfel si cresterea masei corporale prin depunerea de grasime (obezitatea) pune problema unei cresteri de risc in cancer, prin tulburarile meolismului hormonal.
De asemenea, numeroase date experimentale pe animale de laborator au relevat influenta consumului crescut de grasimi, in special cele cu continut predominant in acizi grasi saturati si polinesaturati sau numai prin acestia din urma, in marirea frecntei de tumori spontane sau provocate chimic.
Totodata, a fost constatata relatia de doza-efect (privind ratia de grasime consumata).
Este posibila o participare directa la declansarea procesului de cancero-geneza (initiatori, cocancerogeni) sau o interferare in acest proces (promotori) a unora din acesti acizii grasi polinesaturati (seria n

• 6).
Tinta poate fi, de exemplu, organul sau tesutul care produce fiziologic un hormon prin interferarea cu receptorii specifici ai celulelor respecti (membranari, citoplasmici sau nucleari).
Se mai poate ca aceste grasimi, cu acizii lor, sa intervina, indirect, in unele procese fizio-patologice, cum ar fi inflamatia.
Aceasta, poate fi un risc in cancer prin prostaglandinele care se isc in acest proces (ele pot lua nastere din unii acizi grasi polinesaturati, cum este acidul arahidonic.
Prin cantitatea crescuta a grasimilor in consumul alimentar s-ar incita cresterea activitatii productiei unor hormoni sau a unor molecule acti ale unor enzime, ori perturbari in meolismul unor procese energetice intracelulare.
Aceasta, la randul ei, ar putea genera supraproducerea de elemente reziduale, uneori acti, ce pot impinge celula la distrofie, dar si la hipertrofie, hiperplazie, diviziuni reacti, patul unei modificari de fenotip si, deci, drumul spre cancerogeneza.
La nilul dublei legaturi a unui acid polinesaturat printr-o reactie de oxidare, poate apare un grup epoxi-reactiv

Uneori putem aa, pe langa o solicitare normala si una de supraincarcare, rezultand tulburari si epuizari ale capacitatii meolice a enterocitelor, cu o influentare asupra regenerarii si maturarii precare si o posibila trecere la starile fizio-morfologice modificate, sugerate mai inainte.In plus, pe langa participarea diferita sau, uneori controrsata, a acestor nutrimente, se mai pot adauga efectele altor fenomene care pot accentua aceste stari (tulburari in meolismul microorganismelor locale, deficiente de secretie enzimatica sau alti agenti toxici ce pot fi prezenti in consumul alimentar).
O parte din aceste componente ale grasimilor (glicerol, colesterol, acizii grasi respectivi, dar si unele structuri modificate ale acestor grupe de grasimi), la locul de digestie pot lua si calea unui circuit paraenterocit, printr-un fenomen de difuziune, tip pinocitoza sau tip pasiv, printr-un simplu act fizic, de absorbtie a componentelor din emulsia foarte fina de acizi grasi si glicerol, la fel ca trecerea altor molecule tolerate de acest fenomen, ajungand din spatiul retro-bazal al epiteliului, spre circuitele amintite.
Continutul si calitatile unora dintre ele pot influenta refacerea la normal a celulelor epiteliului (prin celulele bazale regeneratoare), uneori, insa, fiind cu diferite posibile deficiente meolice, ori chiar somatice.
Importanta consumului crescut de grasimi este evidentiata in aparitia diferitelor localizari de cancer, dar si diminuarea acestui risc este constatat in cazul unui consum alimentar scazut in aceste nutrimente.
Acest risc care se mareste odata cu cresterea acestui consum, pare a fi mai favorabil la o prezenta predominanta de acizi grasi nesaturati (tip n

• 6) sau saturati.
Posibila actiune a grasimilor in cancerogeneza este sugerata a aa, mai ales, un efect de promotie, decat de initiere.
Acest aspect este dedus si din faptul ca efectul pozitiv al consumului crescut de grasimi este constatat si dupa aparitia tumorilor induse chimic (aceasta crestere se adauga la efectul agentului chimic cancerigen folosit in inducerea tumorii respecti).
In ceea ce priste colesterolul si relatia lui cu cancerul, datele sunt contradictorii, dar unele din ele arata o relatie inrsa intre cancerul de colon si nilul scazut al colesterolului in serul sanguin la acesti bolnavi si care este mai semnificativa la barbati.
Explicatia este dificila.
Aceasta constatare ar putea fi legata numai de consecinta aspectului meolic al bolii, caci, respectiva asociere a colesterolului scazut nu a fost corelata insa si cu o diminuare a mortalitatii generale prin cancer.
Efectul aportului crescut de grasimi sau marirea nilului caloric printr-o supraalimentatie (experimental) pune in evidenta cresterea numarului tumorilor induse chimic, scurtand si perioada lor de latenta, in schimb, restrictia (diminuarea potentialului caloric al alimentatiei) scade aceasta viteza de crestere.
Intre un aport crescut de grasimi in compozitia unui consum zilnic alimentar peste necesarul caloric si cel al unei asocieri marite de grasimi + proteine, aceasta ultima combinatie este mai favorabila aparitiei si evolutiei unor tumori.
Asocierea intre grasimi si riscul in cancer (in special, cancerul sanului si al prostatei) a fost demonstrata sau sugerata de multe ori (date experimentale, epidemiologice sau studii caz•control, ori grup• control).
In ceea ce priste uleiurile de "sezon" ("seasoning fats"), referitor la tipul de grasime (acizii polinesaturati), rezultatele ati ne arata ca efectele cele mai slabe asupra riscului in cancer

• daca acest risc exista

• le are uleiul de masline, care ar fi cel mai putin implicat



Alte materiale medicale despre: cancerul si alimentatia

loading...
Lipidele simple Lipidele simple sunt cele mai importante din punct de vedere cantitativ. Ele pot fi esteri ai glicerinei cu acizi grasi, purtand den [...]
O contributie importanta in cunoasterea lipidelor din polen a adus-o lucrarile grupului G. Bosi, M. Battaglini (34/762), rezultatele lor complet [...]
Lipidele furnizeaza combustibil pentru organism iar stratul de grasime pe care orice persoana il are sub piele (mai mult sau mai putin dezvoltat) [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul si alimentatia

    Advertisements


    Alte sectiuni

    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile