eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile aparatului cardio vascular la copii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile aparatului cardio vascular la copii

Insuficienta cardiaca congestiva

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Insuficienta cardiaca congestiva

Advertisements
Folosind definitia clasic cunoscuta, se intelege prin insuficienta cardiaca conges-tiva acea stare care este caracterizata de imposibilitatea inimii de a mai putea asigura in mod adecvat debitul sanguin necesar organismului impus de actitatea lui desfasurata in conditii normale si de a limita intoarcerea venoasa in exces, desi umplerea ventriculilor este satisfacatoare.
Pe baza acestor criterii, insuficienta cardiaca se diferentiaza de sincopa cardiaca, insuficienta hipodiastolica sau colapsul cardiac.
Indiferent de cauzele diverse ce o pot produce, tulburarea fundamentala a insuficientei cardiace consta din scaderea eficientei sau incapacitatea contractiei miocardice de a-si mai exercita functia sa mecanica de pompa.
Insuficienta cardiaca apare in conceptiile actuale drept consecinta unor perturbari grave de ordin molecular ce angajeaza alterarea mecanismelor intime de declansare a contractiilor eficiente ale fibrelor miocardice, reducindu-se astfel capacitatea muschiului miocardic de a produce sau de a induce energia biochimica in cea mecanica.
Insuficienta cardiaca poate fi intilnita la toale rstele, reprezentind cea mai grava suferinta cardiaca.
Prin evolutia ei, de cele mai multe ori are un caracter de mare urgenta, desi formele intilnite pot imbraca aspecte variate : acute, subacute sau cronice.
Cauzele ce o pot determina sint numeroase, dar predominenta lor se diferentiaza cu rsta copilului.
Un prim grup este reprezentat de insasi patologia miocardului, consecutiva proceselor inflamatorii sau dismeolice, innascute sau dobindite, sau a anomaliilor innascute si nedefinite etio si anatomo-patologic.

Un alt grup de cauze il constituie in principal acele boli de inima si apoi din partea altor aparate si sisteme, care, prin tulburarile mecanice produse asupra cordului, sint capabile sa afecteze actitatea miocardului, angajind o inima insuficienta dinamic, consecutiva cresterii peste limitele fiziologice a presiunii de umplere venoasa si de volum a inimii.
Din acest punct de vedere, insuficienta cardiaca a fost impartita de unii autori in forme energodinamice si hemodinamice.
Clasificatia unanim admisa este cea clasica, in cadrul careia se recunosc ca forme : insuficienta cardiaca stinga, insuficienta cardiaca dreapta si insuficienta cardiaca globala.
Unele date etiopatogeuiec. in cursul perioadelor de nou-nascut si sugar cauzele cele mai frecvente sint legate in mod direct de patologia endo-miocardica innsacuta sau dobindita, ca si de unele boli cardiovasculare congenitale, din rindul carora fac parte mai ales: miocarditele de tip interstitial prin rus Coxsackie B, fibroelastoza endocardica, glicogenoza cardiaca, anomaliile de origine ale arterei coronare stingi, necrozele mediale ale arterelor coronare, malformatiile cardiovasculare cu shuut-uri largi stinga-drcapta sau dreapta-stinga, cardiopatiile obstructive severe, ca si asocierile de anomalii multiple cardio-vasculare.
Din rindul cauzelor de origine cardiaca mai fac parte si tulburarile de ritm cum sint: tahicardiile paroxistice atriale sau ventriculare si flutterul atrial.
Totodata este de retinut si faptul ca un numar important de afectiuni congenitale cardio-vasculare bine tolerate pot induce o insuficienta cardiaca manifesta sub influenta Unor factori favorizanti, in raidul carora se situeaza pe primul infectiile respiratorii.In aceasta perioada insuficienta cardiaca mai poate surveni si in afara unor cauze cardio-vasculare.
Dintre factorii extracardiaci cei mai de temut pentru nou-nascut slut: hipoxia, liipercapnia si mai ales acidoza, responsabile in acelasi timp si de persistenta a canalului arterial si de foramen ovale ; encefalopatia traumatica ; sindromul de detresa respiratorie idiopatica ; pneumopatiile acute ; hemoragiile pulmonare ; hipoglieemia etc, iar pentru sugar j bolile pleuro-pulmonare si mediastinale; starile septice grave; anemiile severe ; patologia insotita de diminuarea functiei renale ; hiperhidratarile ; transfuziile in cantitati excesive ctc.
In celelalte perioade ale copilariei, cu toate ca un numar important de copii cu malformatii cardio-vasculare s-au putut pierde din primii ani de ata, cauzele cardio-vasculare prin boli congenitale detin in continuare un loc insemnat, mai ales cind insuficienta cardiaca dene manifesta pentru unele din aceste afectiuni relativ sau bine tolerate, odata cu interventia unor factori favorizanti destul de numerosi in aceasta etapa, precum si in conditiile unor complicatii survenite dupa unele interventii chirurgicale sau al unor endocardite bacteriene.
Boala reumatismala, prin endo-miocar-dita din cursul puseului acut si valvulo-patiile sechelare, dene din perioada scolara cauza cea mai importanta.
Miocarditele de alta origine, mio-endo-cardiopatii de cauze variate, hipertensiunea sistemica primitiva, ca si diferitele tulburari de ritm pot fi de asemenea astfel de cauze determinante.In cadrul factorilor extracardiaci un loc important le rene : patologiei renale hipertensive sau cu disfunctie in eliminarea urinara, hipertensiunii sistemice prin alte cauze secundare, cord-pulmonului secundar, hiper-tiroidismului, anemiilor cronice severe, cu deosebire anemiei Cooley, starilor septi-cemice grave etc.
Manifestarile clinice. Dupa caracterul predominent al manifestarilor clinice, conditionate de obicei de factorii determinanti, pot fi intilnile mai multe forme clinice, distingindu-se, asa cum s-a mai aratat, cele trei tipuri: de insuficienta de inima stinga, de inima dreapta si insuficienta cardiaca globala.In mod separat este descrisa de unii autori si forma de insuficienta energo-dinamica, denumita si sindromul Hegllin, care se caracterizeaza ca o tulburare energetica a muschiului miocardului, urmata de slabirea puterii Iui de contractie, consecutiv unor tulburari meolice sau electrolitice cu rasunet asupra miocardului.
O alta clasificatie a insuficientelor cardiace se refera la starea functionala a inimii si stadialitatea evolutiva a insuficientei cardiace, in raport cu reactia inimii la efort, descriindu-se patru stadii de evolutie. Dupa aceste criterii, daca in primul stadiu insuficienta cardiaca nu este manifesta, actitatile fizice fiind bine tolerate, in stadiul IV insuficienta cardiaca este manifesta si in conditii de repaus absolut.
La sugar si mai ales la nou-nascut, de cele mai multe ori se diferentiaza cu dificultate formele de insuficienta de inima stinga fata de cele de inima dreapta, desi pot fi intilnite si astfel de forme pure. Tabloul lor clinic in mod obisnuit este determinat de o insuficienta cardiaca globala si se insoteste atit de simptome pulmonare cit si hepatice si renale, dupa cum manifestarile digestive sau neurologice pot sa se situeze pe un prim , astfel incit in unele din cazuri insuficienta cardiaca sa fie mult mascata
Exista si forme de insuficienta cardiaca lipsite de manifestari si semne obiective cardiace, greu de precizat mai ales daca tulburarile functionale sint puse pe seama suferintei altor aparate si sisteme. Dificultati asemanatoare se intilntsc si in absenta unei insuficiente cardiace, cind loul clinic este dominat de astfel de manifestari. Asemenea confuzii pot fi intilnite foarte frecvent in cursul afectiunilor acute respiratorii.
Conditionat de cauzele determinante descrise in submodulele anterioare, insuficienta cardiaca in aceasta perioada de rsta poate sa imbrace caractere evolutive variate, de la forme dramatice cu sfirsit rapid fatal, la cele episodice sau trenante, pina la forma cronica oxigeno-dependenta si rezistenta la tratamentul digitalic, asa cum se partiLa celelalte rste loul clinic corespunde manifestarilor caracteristice insuficientei inimii drepte insotite de cele ale insuficientei ventriculare stingi cu care se intrica intr-o anumita preponderenta, in raport cu forma dominanta.
Sint prezente intotdeauna semnele indirecte ale hipoxiei consecutiva scaderii marcate a debitului cardiac, a stazei pulmonare prin hipertensiunea capilara pulmonara, precum si a hipertensiunii venoase periferice si scerale, carora li se alatura cresterea masei sanguine si datorita disfunctiilor renale constant prezente. Astfel, in unele cazuri, edemele sint atit de intense incit pot imbraca aspectul generalizat al unei ascite.
Inima este constant marita prin hipertrofia si dilatatia ei globala, cu sau fara predo-minenta inimii drepte sau a ventriculului sting, insotita de o tahicardie si unele tulburari de ritm, consecutive componentei miocardice, transpusa de obicei electrocardiografie.
Stetacustic se pot percepe unele din semnele fizice particulare tulburarilor functionale endo-miocardice amintite, precum si cele proprii anomaliilor cardiace preexistente, dupa cum acestea pot sa si lipseasca sau sa fie foarte sterse.
Ca urmare a stazei venoase, a hipoxiei tisulare precum si a leziunilor anatomo-patologice consecutive, printre semnele clinice cardinale se situeaza, pe linga cardio-megalia recunoscuta mai ales radiologie, he-patomegalia, tahicardia si tahipneea, pul-monii in principal, ficatul si rinichii fiind organele de sediu al congestiilor venoase importante.
Hipertrofia si dilatatia inimii se pot insoti de tromboze intracatare, frecvent intil-nite in cursul unor valvulopatii, ce pot determina unele embolii periferice sau infarcte scerale, ca si de unele infarcte miocardice situate subendocardic.
Evolutia insuficientei cardiace globale este conditionata de cauzele ei determinante si masurile energice terapeutice. Odata instituita ea poate fi stapinita sau sa conduca de la inceput, ori prin pusee iterative, la o insuficienta cardiaca ireductibila.
Tratamentul insuficientei cardiace. Insuficienta cardiaca congestiva trebuie sa beneficieze de un tratament complex, prompt si bine condus, zind mai multe obiective, conditionate in primul rind de cauzele determinante, tulburarile hemodinamice constituite, intensitatea si gratatea lor, modul de manifestare si forma clinica pe care o imbraca, complicatiile posibile, ca si riscurile eventuale prind medicatia folosita.
Prin gratatea ei, prin faptul ca intregul organism sufera, fiind afectata intreaga sa homeostazie, indiferent de forma evolutiva prin care se manifesta, insuficienta cardiaca congestiva reprezinta o urgenta, iar formele acute o mare urgenta.
Prin acest tratament se urmareste in etape : indepartarea sau ameliorarea, etarea si a minarea reaparitiei, pe cit posibil, in formele cu anomalii cardiace constituite, a perturbarilor hemodinamice ; suprimarea pe masura posibilitatilor a cauzelor ce angajeaza suferinta miocardului; combaterea tulburarilor fiziopatologice si biologice insotitoare, in primul rind a hipoxiei; precum si prevenirea si combaterea complicatiilor eventuale.
Planul terapeutic va trebui sa cuprinda astfel : un tratament de atac al insuficientei cardiace si de intretinere in continuare a actitatii miocardice ; de prevenire a recaderilor urmatoare, adresindu-se cu deosebire factorilor etiologici; o medicatie simptomatica ; precum si ingrijiri corespunzatoare igieno-dietetice.
Tratamentul de atac se adreseaza puseului manifest, angajind urmatoarele masuri : punerea la pat in repaus absolut a copilului, cu limitarea oricarei actitati; combaterea retentiei hidro-saline, a tulburarilor echilibrului acido-bazic si favorizarea diurezei ; refacerea capacitatii functionale a inimii prin cresterea potentialului contractii al miocardului ; combaterea factorilor etiologici; asigurarea unui minim nutritiv si etarea in-fictiilor secundare.
Repausul, medicatia sedativa, regimul dietetic si conditiile de mediu. Daca pentru sugar conditiile cele mai bune sint realizate in incubator, asigurindu-i-sc! astfel ambianta necesara din toate punctele de vedere retinerea la pat a copilului mic sau de rsta mai mare, chiar pentru o perioada mai scurta de timp, dene foarte dificila, de aceea alegerea celor mai conforile mijloace are o deosebita importanta, mai ales daca perioada de repaus se prelungeste la citeva saptamini.
Repausul absolut, strict necesar tratamentului de atac, poate fi favorizat prin administrarea medicamentelor sedative, feno-barbitalul in dozele obisnuite reducind semnificativ si consumul oxigenului la nivel tisular.
Utilizarea morfinei isi gaseste indicatia majora in formele de insuficienta ventriculara stinga in iminenta sau in criza de dispnee paroxistica sau de edem pulmonar acut si in conditiile unor stari de agitatie extrema. De preferat se administreaza morfina sulfat, subcutanat, in o doza de 0,1• •0,2 mg/kg corp greutate, fara sa se depaseasca doza de 15 mg.
Oxigenoterapia concomitenta, prin administrarea permanenta sau intermitenta, este bine venita, daca bolnavul o tolereaza, inlo-cuindu-se cu aeroterapia atunci cind se accentueaza starea de agitatie.
Alimentatia copilului este conditionata in primul rind de rsta lui, stiu fiind ca sugarul poate prezenta in mod predominent o intoleranta digestiva marcata, determinata de insasi insuficienta lui cardiaca. in aceste situatii suprimarea alimentatiei orale este regula, mai ales daca sint intens manifeste si dificultatile respiratorii. Astfel, in forme extreme recurgerea la perfuzia endovenoasa dene regula, care va permite totodata: exercitarea unui control asupra aportului hidric si a sodiului, realizarea acoperirii unor nevoi nutritive prin serul glucozat si cu rol diuretic, completat cu aportul proteic prin produsele hidrolizate,precum si posibilitatea refacerii dezechilibrelor hidro-electro-litic si acido-bazic.
Pentru nou-nascut si sugarul mic, combaterea energica a acidozei este de o deosebita insemnatate, folosindu-se in acest scop solutia echimolara de bicarbonat de Na 8,4%, 2 pina la 4 ml/kg corp greutate si in 24 ore, administrata intravenos in amestec cu o cantitate cel putin egala de ser glucozat 6•10%.
Limitarea aportului de lichide, in raport cu diureza, este obligatorie pentru toate rstele, ca si regimul desodat in formele foarte severe, fiind admisa pentru copin mai mari, cu forme nu atit de grave, o cantitate de 0,5 g de sare in 24 ore, iar pentru sugar 1 mEq/kg corp si zi de Na.

Nevoile nutritive minime necesare intretinerii pot fi asigurate pentru sugar prin preparate lactate, de preferat produsele umanizate in lipsa laptelui matern, pentru cantitatea lor scazuta in sare.
La rste mai mari sint de recomandat regimurile hidrozaharat, lactat si apoi Iacto-fainos.
Medicala diuretica. in formele severe si foarte grave nu sint suficiente numai restrictiile dietetice, chiar daca medicatia digi-talica si serul glucozat detin o buna actitate diuretica. Pentru refacerea functiilor renale si reluarea diurezei, in aceste forme, sint necesare si alte medicamente cu o astfel de actiune.

Medicamentele diuretice sint in acelasi timp si un adjuvant important al terapiei digitalice, mai ales cind bolnavul prezinta edem pulmonar si edeme periferice intense, datorita aducerii la normal a volumului apei extracelulare prin interferarea reab-sorbtiei ei tubulare cu cea a electrolitilor, curele prelungite obligind totusi efectuarea periodica a ionogramei. Este de retinut totodata si faptul ca hipercalcemia, prin actiunea sa fata de actitatea digitalei, ii diminua difuziunea si fixarea ei pe miocard.
Fiecare dintre diureticele folosite prezinta unele avantaje si dezavantaje. Diureticele mercuriale, fara sa-si piarda din importanta lor, sint inlocuite astazi cu undi- medicamente cu actiune mai rapida, de tipul acidului etacrinic (Edecrin), in doza de 0,5• 1 mg/kg corp de doza, administrat in ser glucozat intravenos, sau per oral 1•2 mg/kg corp greutate si in 24 ore ; sau cu diureticele de tipul hidroclorotiazidci si furose-midului. Nefrix-ul, Esidrex-ul, Hydrodiuril-ul se administreaza in doze de 2•3,5 mg/kg corp si pe zi, in doua prize, iar Lasix-ul (furosemidul) in doza de 0,5•1 mg/kg corp si doza.
Mercurialele, respectiv Meratluride-ul sau Mercaplomerina, pot fi administrate intra-muscular in doza de 0,1•0,25 ml la sugar (0,1 ml/5 kg corp greutate), sau de 0,3•1 ml la copilul mai mare.
Cura de diuretice trebuie sa fie limitata la un timp foarte scurt, rareori prelungin-du-se. In aceste conditii trebuie asigurate unele masuri. Astfel, diureticele mercuriale sint contraindicate in starile cu boli renale

concomitente, solicitind totodata un nivel adecvat al clorului sanguin pentru actiunea lor cloropenizanta, iar celelalte diuretice amintite, controlul potasemiei pentru deple-titia potasica pe care o pot induce.
Medicatia digitalica. Tratamentul digitalic reprezinta masura cea mai importanta a actului terapeutic, fiind obligatoriu, indiferent de cauza determinanta a insuficientei cardiace.
Efectul principal al produselor digitalice asupra inimii consta din imbunatatirea fortei ei de contractie sistolica.
Preparatele digitalice existente sint numeroase. Prin componenta lor genica, formata dintr-un nucleu steroid purtator di1 grupe hidroxilice variate, de care depinde solu-bilitatea produsului si in consecinta absorbtia intestinala, fixarea pe proteinele plas-matice si meolismul lor hepatic, alegerea lor, a dozelor, cailor si duratei de administrare ridica unele probleme ce trebuiesc luate in seama. Aceasta cu atit mai mult cu cit dozele de atac sint apropiate de cele toxice, iar toleranta la digitala variaza de la copil la copil.
Digiloxigeninele, din care face parte dij/i-lalina , isi incep actiunea lor dupa 2•4 ore de la administrare, cu maximum de intensitate dupa 12 ore, fiind medicamente cu actiune prelungita si cumulativa.
Digoxigeninele, in care sint cuprinse Di-goxina, Coragoxina, Lanoxina, Acygoxina, Cedilanidul (Lanalosidul C) si Deslanosidul (Desace), isi incep actiunea la 10 minute atunci cind sint administrate intravenos si dupa o ora de la administrarea per orala, cu maximum de actitate dupa 1•2 ore de la administrarea i.v. si 6 ore dupa cea orala, Cedilanidul si Deslanosidul prezen-tind efecte de scurta durata si necumulative, pe cind celelalte au o durata intermediara de citeva zile, cu efecte cumulative relative. . La copil dozele de digitala pot fi mai mari decit la adult, cele de atac fiind pentru :
Digiloxina, administrata pe cale orala, la prematur si nou-nascut, de 0,02 mg; la sugar de 0,03•0,04 mg; pina la 2 ani de 0,03 mg si apoi 0,02•0,025 mg.
Digoxina, administrata i.v., i.m. sau per oral, pentru prematur si nou-nascut de 0,03•0,05 mg; pentru sugar de 0,04•0,07 mg i.m. si i.v., si de 0,06•0,08 mg per oral; pentru copin mai mari de 0,04•0,05 mg.
Lanalosidul ,C si Deslanosidul, administrate i.v. sau i.m., pentru prematur de 0,02 mg; pentru sugar 0,04 mg i.v. si i.m. si de 0,04•0,06 mg per oral; pentru celelalte rste de 0,025 mg.
Toate aceste doze sint prevazute pentru 24 ore si pe kg corp, administrarea lor fiind integrala sau pina la 75% din cantitatea totala, restul dozei putindu-se da dupa un interval de citeva ore.
In conditiile obtinerii unor raspunsuri favorabile aceste doze vor fi reduse la 1/3 si chiar 1/4 din doza de atac, dozele de atac putindu-se prelungi pina la 36•42 ore, cind nu sint obtinute de la inceput rezultate favorabile.
Efectele medicatiei digitalicc trebuie urmarite nu numai clinic. O buna supraveghere solicita si cercetarea raspunsului din punct de vedere electrocardiografie, examenul fiind obligatoriu inaintea si in cursul tratamentului.
Un efect favorabil va imbunatati traseele electrice prin scurtarea intervalului Q•T, reducerea ritmului sinusal, deprimarea segmentului S•T, turtirea si chiar inversarea undei T, precum si prelungirea discreta a intervalului P•R.
Depasirea dozelor de digitala se anunta prin unele manifestari clinice si semne electrocardiograf ice.
Semnele clinice constau din : unele manifestari digestive, greturi varsaturi, dureri abdominale, hipersalivatie si constipatie, iar in intoxicatiile cronice diaree; unele manifestari neuro-senzoriale inconstante; semne cardio-vasculare legate mai ales de tulburarile de ritm si ale tensiunii arteriale.
Se mai pot inregistra oliguria, precum si unele manifestari de tip alergic.
Efectele elcctrocardiografice intilnite in cursul tratamentului excesiv, ca manifestari precoce, constau din : deprimarea marcata a segmentului S•T, prelungirea moderata a intervalului P•R si aparitia in mod ocazional a contractiilor premature ventriculare.
Modificarile electrocardiografice survenite In intoxicatia adevarata digitalica sint
mult mai variate, constind in principal din : tulburarea ritmului sinusal de la bradicardia sinusala in formele minore, la blocul sino-atrial, rar dar patognomonic, pina la tahicardia sinusala ; aritmii auriculare cu tahi-sistolia evocatoare asociata cu bloc atrio-ventricular de grade variabile ; aritmii jonc-tionale; tulburari de conducere atrio-ven-triculara, in 50% din cazuri ; aritmii ventriculare ; precum si, foarte rareori, tulburari de conducere intraventriculara cu bloc de ramura dreapta; fibrilatie si flutter auriculare.
Intoxicatiile cu digitalice obliga suprimarea imediata a medicamentului si efectuarea spalaturii gastrice in caz de administrare per orala. Atitudinea terapeutica va fi continuata prin perfuzarea solutiei de glucoza 10%, 20•30 ml/kg corp in 24 ore, pentru a favoriza diureza si mai ales hipoca-lemia, sau mai rar a lactatului de sodiu.In cazul prezentei unor blocuri atrio-ventriculare de gradul 1 sau 2, sau a bra-dicardiei sinusale, isi gaseste indicatie atropina in doza de 0,01 mg/kg corp, administrata subcutanat.
Medicamentele ce pot fi folosite in combaterea hiperexciilitatii cardiace sint numeroase. De preferat sint: lignocaina, mai ales in formele cu hiperexciilitate ventriculara, -administrata lent i.v., in doza de 1 mg/kg corp, sau in perfuzie 1•2 mg/kg corp; be-locantele, in doza de 0,01•0,015 mg/kg corp, administrate lent timp de 10 minute, i.v., repetate apoi dupa nevoie, fiind contraindicate in bradicardiilc sinusale, blocurile atrio-ventriculare si daca insuficienta cardiaca nu a fost redusa ; precum si difenil-hidantoina, Dihjdan, pe calc orala, 4•3 mg/kg corp si in 24 ore, sau Dilantin, in doza de 3•8 mg/kg corp, i.v. lent in 1•3 minute, repetat la nevoie.
Medicamentele de tipul procainamidei sau al quinidinei sint recomandate numai in cazuri fara raspuns la alte medicamente, dozele pentru procainamida fiind de 2 mg/kg corp diluata in solutie de dextroza 5%, administrata lent i.v., iar pentru quinidina sulfat o fiola de 0,8 g dizolvata in 100 ral ser glucozat 5%, cu ritm de administrare de 1 ml/minut.In afara masurilor de supraveghere, tratamentul digitalic contraindica administrarea oricarui preparat de calciu in cursul si inca o perioada de la intreruperea lui.
Medicafia adrenergica, epinefrina (adrenalina) si Izoproterenolul sint medicamentele recomandate in anumite forme de insuficienta cardiaca, ce nu raspund la o alta medicatie, intilnite in cursul unor malformatii cardio-vasculare cu shunt larg stinga-dreapta. De asemenea mai sint folosite pre-operator in tratamentul chirurgical de urgenta al unor cardiopatii.
Aceste medicamente, administrate cu foarte multa grije sub control monitorizat electrocardiografie si al tensiunii arteriale, pot determina efecte favorabile asupra actitatii miocardice, insotite de dilatare arterelor coronare si o vasoconstrictie sistemica.
Pentru epinefrina hidroclorjca, administrata in perfuzie, dozele sint de 0,5

• • 1,5 kg/kg corp si pe minut, iar pentru izoproterenol de 0,1 mg/kg corp si minut, administriudu-se de asemenea in perfuzie.
Medicafia anlicoagulanla. in anumite circumstante, cind insuficienta cardiaca surne consecutiv sau se insoteste de trombo-embolii sau infarcte recente, situatii rar intilnite, precum si in conditiile prezentei unui sindrom C.D.I., medicatia anticoagu-lanta trebuie inclusa in ul terapeutic, folosindu-se de obicei heparina in dozele curative cunoscute, sau, atunci cind exista numai un astfel de risc, in doze profilactice.
Antibioterapia si corlicolerapia sint recomandate de unii autori in toate formele de insuficienta cardiaca.
Tratamentul etiologic. indepartarea factorilor determinanti reprezinta cea mai importanta veriga din ul terapeutic al insuficientei cardiace, care, din pacate, nu in toate formele poate fi aplicat sau cel putin inscris din prima etapa a tratamentului de atac.
Astfel, in formele de origine cardiaca prin anomalii structurale congenitale sau dobin-dite, afectiuni ce ar putea beneficia de un tratament chirurgical corectiv sau paleativ, de cele a mai multe ori aminarea acestor interventii este impusa de insasi insuficienta cardiaca. in celelalte forme de origine infec-tioasa sau din cursul bolii reumatismale, tratamentul lor specific trebuie inclus de la inceput odata cu celelalte masuri terapeutice.
Formele secundare patologiei renale, anemiilor sau altor afectiuni impun aceleasi masuri prind tratamentul de baza al bolilor respective.
Tratamentul de intretinere a unei bune actitati cardiace si de prevenire a unor eventuale noi episoade se adreseaza cu deosebire categoriilor de copii care, prin natura patologiei lor, sint supusi permanent acestui risc. in acest scop, pentru afectiunile determinante ce pot fi subordonate tratamentului etiologic, pina la rezolvarea lor, ca si in formele inaccesibile unui astfel de tratament masurile ce trebuie luate, in principal, sint de ordin igieno-dietetic, repausul si etarea eforturilor fizice situindu-se pe primul impreuna cu lupta impotriva obezitatii, printr-un regim alimentar controlat.
O deosebita importanta o ridica orientarea profesionala a acestor copii spre profesiuni cu actitati lipsite de eforturi fizice.
Viata calma, regimul mai putin sodat si limitat in aportul de lichide, digitalizarea periodica in doze de intretinere, medicatia sedativa si uneori diureticele pe perioade scurte sint masuri utile tratamentului de intretinere a unei actitati cardiace satisfacatoare.


Galerie de imagini si poze medicale: insuficienta cardiaca


imagine cu insuficienta cardiacaimagine cu insuficienta cardiaca imagini insuficienta cardiacaimagini/poza insuficienta cardiaca


Alte materiale medicale despre: bolile aparatului cardio vascular la copii


Afectarile hepatice grave sint insotite de modificari renale, care pot fi organice sau functionale. O glomerulonefrita membranoproliferativa cu depoz [...]
DEFINITIE Insuficienta renala cronica (IRC) corespunde unei diminuari progresive si ireversibile a functiilor excretorii si endocrine ale ritiichiulu [...]
Obstructia cailor respiratorii superioare provoaca o serie de modificari fiziopalologiee de compensare care se traduc clinic prin instalarea unui [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile aparatului cardio vascular la copii

    Advertisements


    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile