eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Virusologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » virusologie

Boli prionice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Bolile prionice suni determinate de agenti neconvcntionali al caror mecanism rcplicativ nu a fost decat partial lamurit. Modificarile patologice sunt asociate cu transformarea proteinei prionice codificata de celula gazda (PrP0) intr-o forma rezistenta la proteoliza - proteina PrP5'. Acumularea PrP5' conduce la formarea unor depozite fibrilare inlraneuronale si la moartea neuronilor prin apoptoza.
Multi autori asimileaza PrP5' cu agentul infectios care printr-un mecanism ce aminteste de "principiul dominoului" modifica conformational PrPc celulara normala. Soareci knockout pentru gena PrPc la care se transfecteaza gena PrP5' dezvolta encefalopatie spongiforma (. 31.1).
Grupul bolilor prionice cuprinde boala scrapie la ovine, encefalopatia spongiforma bovina (ESB), encefalopatia spongiforma a nutriilor si boli umane rare: Kuru, Creutzfeldt-Jakob (CJ), sindromul familial Gerstmann - Straussler - Schenker (GSS) si insomnia fatala familiala.
Boala Kuru a fost descrisa la aborigenii din Papua - Noua Guinee care practicau un canibalism ritual. Cei ce au murit in urma bolii Kuru (peste 10% din o populatie de 35.000 membrii ai triburilor Fore) au mancat (in semn de respect pentru rudele decedate) creier de la cei morti. Probabil abraziuni in mucoasa bucala au facilitat infectia cu prionii din creierul contaminat.
Boala CJ este asemanatoare clinic bolii kuru iar criteriile definitiei de caz sunt prezentate mai jos. Exista argumente pentru sustinerea transmisiei, dincolo de bariera de specie, a bolii scrapie de la oi la bovine (ESB) si de aici la om (CJ). Transmisia interspecii nu este mai dificila decat transmisia intraspecie (. 31.1). Transmisia CJ la om a fost legata de inocularea cu hormon somatotrop hipofizar preparat (in anii '60) din hipofize de la bovine. Azi acest hormon se prepara prin bioiehnologie. In fine, transmisia interumana a CJ a fost mentionata consecutiv unor transte de cornee (de. la subiecti asimptomatici dar contaminati) sau dupa interventii neurochirurgicale stereotactice, in care instrumentele nu au putut fi decontaminate.
Rezistenta prionilor la caldura, iradiere sau dezinfectante este cu totul remarcabila. Numai autoclavarea peste 30 minute la 134A°C sau plasarea instrumentelor contaminate in solutie de hipoclorit (10 g la litru clor liber) peste noapte sunt mijloace de decontaminare acceptate.
EST este denumirea generica a unui grup de afectiuni prionice al caror impact pentru sanatatea publica a fost sesizat pentru prima oara in Marea Britanie in 1986.


Suplimentarea hranei bovinelor cu concentrate alimentare fabricate din faina de carne si oase de la animale contaminate (bovine si ovine) a condus la infectarea unui numar mare de animale cu agentul (prionul) Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB). Alte cai de transmitere a bolii la bovine cum ar fi transmiterea orizontala sau verticala (matemo-fetala) sunt in curs de studiu. De asemenea, posibilitatea contaminarii omului in urma ingestiei de carne infectata a fost numai partial confirmata. Esential de retinut este exceptionala rezistenta a agentului viral (prion) la caldura, la raze ultraviolete sau ionizante, la dezinfectante chimice.
Etiologia prionica a ESB sau "cow mad disease" (boala vacii nebune) este indubiila. Interdictia din 1988 a reciclarii carnii ovinelor prin adaus in hrana rumegatoarelor sub forma de faina de oase sau de came) a determinat scaderea incidentei bolii dar nu a intrerupt epidemia Mai mult, cazuri izolate au fost semnalate la animale din Irlanda. Franta Elvetia si Portugalia, probabil in urma importului de animale contaminate din Marea Britanie.
OMS a formulat in 1996 urmatoarele recomandari privind protectia omului impotriva EST:
/. Nu se vor introduce in lanturile alimentare umane sau animale produse sau parti provenind de la animale cu semne de ESB.
2. Toate tarile trebuie sa instituie un sistem de supraveghere si declarare a cazurilor de ESB. Tratamentul carcaselor provenind de la animalele bolnave trebuie sa garanteze indepartarea lor de la introducerea frauduloasa in alimentatie si inaclivarea efectiva a agentului etiologic.
3. In absenta datelor de supraveghere situatia unei tari in materie de ESB va fi etichetata ca "necunoscuta" si aceasta va atrage posibile restrictii la export.
4. Toate tarile trebuie sa interzica utilizarea tesuturilor de rumegatoare in hrana rumegatoarelor.
5. in ceea ce priveste alte produse se fac urmatoarele precizari:
- laptele si produsele lactate sunt considerate fara pericol chiar si in tarile in care incidenta ESB este ridicata. In limitele cunostintelor prezente, laptele nu transmite aceasta maladie;
- gelatina de uz alimentar (preparata din carne de bovine) este fara risc daca in procesul de productie au fost prevazute etape de inactivare a prionilor (extractie cu cloroform):
- seul si gelatina pentru fabricarea capsulelor operculate folosite in conditionarea unor medicamente sunt, de asemenea, fara pericol, daca materia prima a fost tratata pentru inactivarea prionilor.
6. Riscul eventual de expunere in alte tari decat Marea Britanie este inferior (insa posibil in Elvetia, Franta, Irlanda, Portugalia);
7. Industria farmaceutica a contribuit la diseminarea maladiei (chiar la om, prin folosirea hormonului somatotrop de crestere preparat din hipofize de bovine etc). De aceea este necesar sa se evite utilizarea unor materiale provenite din carne de bovine in industria farmaceutica.
Procedee stricte au fost elaborate pentru reducerea riscului de contaminare umana in urma transmiterii ESB prin produse farmaceutice (in special injecile) provenite din carne de bovine. Trebuie insa admis ca agentul ESB este foarte rezistent la inactivarea fizico-chimica incat riscul potential ramane.

O VARIANTA NOUA A MALADIEI CREUTZFELDT-JAKOB LA OM (VCJ)


EST la om se manifesta prin urmatoarele sindroame:

- boala Crculzfeldt-Jakob ( CJ sporadica, CJ famililala si CJ iatrogena);


- sindromul Gerstmann-Straussler;

- insomnia fatala familiala:
- boala Kuru (asociata, in trecut, canibalismului ritual in Papua - Noua Guinee. O varianta noua CJ (J) a fost identificata la mai multi bolnavi din Marea
Britanie. Contrar cazurilor tipice, noua varianta atinge bolnavii tineri (varsta medie 26,3 ani, extreme: 16-41 ani) iar durata maladiei este relativ lunga (14,1 luni, in medie).
Histopatologic, se observa un numar mare de placi amiloide in tot cncefalul inconjurate de zone de neuronoliza fara reac[ie inflamatorie (encefalopatie spongi-forma). Leziunile cerebeloase sunt cele mai grave.
Definitia clinica a bolii cuprinde:
Semne psihiatrice incluzand anxietate, depresiune, modificari de comportament cu evolutie spre semne neurologice. Acestea din urma includ: sindrom cerebelos (alaxie). pierdere de memorie: dementa si mioclonii, in final. Traseele cleciroencefalografice tipice pentru CJ lipsesc.
Diagnosticul trebuie confirmat obligatoriu histopatologic postmortem. Prionii nu induc raspuns imun.

ARGUMENTE PRIVIND RELATIA ESB-VCJ
ESB este numai una din manifestarile encefalopatiilor spongiforme transmisibile. Afectiuni asemanatoare au fost descrise la oi (boala scrapie), la feline (in special, la pisici) si la o serie de animale crescute in gradini zoologice (hranite, probabil, cu faina de oase conlaminata): elani, cerbi, antilope, struti ctc.


In Marea Britanie, in intervalul 1988-mai 1996 au fost diagnosticate peste 160.000 cazuri ESB raspandite in 33.500 ferme (. 31.2). Varful epidemic s-a inregistrat in ianuarie 1993 cu peste 1000 cazuri pe saptamana. Alte 10 tari au semnalat cazuri de ESB posibil legale de importul de vite din Marea Britanie: Franta, Irlanda. Portugalia si Elvetia (primul grup): Canada. Danemarca, Insulele Falkland, Germania. Italia. Oman (al doilea grup, cu mai putine cazuri). In primul grup au survenit cazuri chiar la animale nascute in tarile respective (probabil hranite cu suplimente alimentare provenite din Marca Britanie), in cel de al doilea grup de tari cazurile au aparut numai la animale importate.
Argumentele privind relatia ESB-J continua sa se acumuleze. Gena proteinei prionice a fost cartografiata la om. Exista un polimorfism al acestei gene caracterizat de codificarea unor proteine distincte prin aminoacizii prezenti in pozitia 129: valina (frecventa: 0.32) sau metionina (0.68), la caucazieni. In afara conturarii noului lou clinic J la oameni tineri, recent s-au semnalat asemanari in ceea ce priveste comportamentul in Western Blot al proteinei prionice din ESB si J. Rolul central al proteinei prionice in EST a fost probat de faptul ca soarecii Iransgenici lipsiti de aceasta gena sunt total rezistenti la infectie.

PRECAUTII CU MATERIALELE CARE CONTIN AGENTI "NECONVENTIONALI"
Desi boala Creutzfeldl-Jakob a fost transmisa la om, nu par sa existe cazuri de infectii de laborator cu vreunul din acesti agenti. Cu loate acestea este prudent sa observam anumite precautii in manipularea materialului de la oameni sau animale infectate sau potential infectati.
Produsele patologice trebuie manipulate in conditiile nivelului 2 de bioprotectie cu urmatoarele precautii suplimentare, pentru ca agentii nu sunt distrusi de procedurile obisnuite de dezinfectie si sterilizare.
1. Trebuie purtate manusi si protejati ochii.


2. Operatiile se executa in nise de bioprotectie.

3. O mare atentie trebuie acordala evitarii producerii aerosolilor sau taieturilor si intepalurilor pielii.
4. Tesuturile fixate in formol trebuie considerate inca infectioase, chiar dupa mentinerea indelungata in formol.
5. Omogcnizatoarele de tesuturi sau aparate similare nu trebuie utilizate din cauza problemelor de dezinfectie. Se vor folosi mojare.
6. Mojarele, fierbatoarele, vasele pentru incluzionare si alte instrumente trebuie colectate pentru decontaminare.
7. Aceste materiale trebuie autoclavate pentru 18 minute la 134 A°C.
8. Instrumentele care nu pot fi autoclavate se plaseaza in solutie de hipoclorit, 10 g/litru clor liber, cel putin 18 ore. Suprafetele trebuie expuse la hipoclorit, 10 g/litru clor liber, pentru decontaminare, cel putin 30 minute.
Decontaminarea. Pentru decontaminare sunt recomandati hipocloritii si aldehidele. Hipocloritii trebuie sa contina 1 g/litru clor liber pentru uz general si 10 g/litru pentru sange. Glutaratul poate fi utilizat pentru decontaminarea suprafetelor.

Concluzii
Prionii sunt forme modificate ale unei proteine normale codificata de gazda, PrP0. Aceste forme modificate au fost notate PrPSc (scrapie) sau PrPR" (de la proteazo-rezistent). In limitele cunostintelor actuale prionul este o isoforma conformationala a PrPA°. Existenta PrPA° este esentiala pentru: proarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST), pentru boala clinica si pentru patologia cerebrala. EST umana cea mai cunoscuta este boala Creutzfeldt-Jakob cu varianta noua transmisa de la bovine J. Profilurile WB pentru PrP din creier normal releva 3 benzi. Tratamentul cu proteinaza K distruge toate benzile la creierul normal nu si la cei bolnavi cu J sau la produsele din ESB.



Alte materiale medicale despre: Virusologie



Infectia virala ca element initial al patogeniei multor boli autoimune implica: - activarea policlonala a limfocitelor B sau T; - expresia unor neo [...]
In 1942, McCallum diferentiaza hepatitele virale acute in hepatite A (cu transmitere digestiva) si B (cu transmitere parenterala, "prin ser homolog"). [...]
INTRODUCERE Gazda confruntata cu infectia virala mobilizeaza mecanisme de aparare nespecifica si specifica. Rezistenta naturala (tabelul 8.1) este [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre virusologie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile