eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile stomacului si duodenului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile stomacului si duodenului

Diverticuloza colonica - evolutie stadiala si complicatii ale diverticulitei

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


DIVERTICULOZA COLONICA

Boala diverticulara a colonului este o afectiune cel mai adesea doban­di­ta, frecventa la batrani, caracterizata de hernierea mucoasei colonice prin defecte ale straturilor musculare.

In ordinea frecventei, diverticulii pot apare pe marginea mezostenica, intre tenii, 141i81b sau pe marginea libera a colonului (localizarea diverticulilor este determinata, in parte, de relatia anatomica dintre musculatura colo­nica si abordul vascular nutritiv al acesteia).

Frecventa afectiunii creste cu varsta (foarte rara sub 30 de ani, prezenta la 75% din persoanele peste 75 de ani).

Sex ratio este de 1:2 in favoarea barbatilor.

Prevalenta este mai mare in emisfera nordica (probabil datorita revo­lu­tiei industriale din societatea occidentala, care a dus la consum scazut de cereale neprocesate, cu cresterea consumului de dulciuri si carne).



Diverticulii reprezinta protruzii saculare ale peretelui colonic, variind ca dimensiune de la cativa mm pana la cativa cm. Un diverticul prezinta un col (la locul de herniere) si un corp.

Diverticulii adevarati contin toate straturile peretelui colonic si se con­si­dera a fi congenitali (sunt foarte rar intalniti pe colon); pseudo­diver­ti­culii (diverticulii falsi) reprezinta hernieri ale mucoasei si submucoasei prin musculatura cir­cu­lara a peretelui intestinal, deci nu au tunica mus­culara si nici peristaltica, ceea ce duce la acumularea continutului.

In cazul colonului, termenul de diverticul desemneaza deci cel mai ade­sea pseudodiverticulii, care sunt de departe cei mai frecventi. Termenul de diverticuloza indica prezenta diverticulilor multipli colonici.

Foarte rar, exista un diverticul unic (este congenital si se situeaza pe co­lonul ascendent); cel mai adesea sunt diverticuli multipli, situati pe des­cendent si mai ales pe sigmoid (in corelatie deplina cu legea Laplace, care exprima tensiunea parietala ca raport intre presiunea transmurala si raza cilindrului: ΔT = P / R, cunoscand ca raza colonului scade spre sig­moid): localizare sigmoidiana = 55 %, localizare pe restul segmentelor colonice = 40 %, localizare pe tot colonul = 5 %; niciodata nu exista di­verticuli la rect.


Etiopatogenie:

- factori favorizanti ai formarii diverticulului: obezitate, constipatie cro­nica, colon iritabil (normal presiunea intracolonica este de 30-40 mm Hg; atunci cand, din diverse cauze, presiunea creste si exista conditii favorizante, apare diverticulul);

- fenomene care apar in timp la diverticul: staza (nu se elimina niciodata continutul), posibila ulceratie, cresterea virulentei germenilor (atentie la anaerobi!), fenomene de sclerolipomatoza.

Anatomie-patologica: diverticulii apar la nivelul seroasei colonice ca proeminente piriforme sesile sau pediculate; pe suprafata mucoasei se observa orificiul de comunicare in centrul unui caruncul mucos ridicat de diverticul; in caz de complicatii inflamatorii, diverticulul are peretele edematiat, acoperit de false membrane, cu coloratie violacee.

Clinic:

- in diverticuloza: dureri abdominale difuze (mai accentuate in fosa ilia­ca stanga), constipatie, meteorism, greata; scaunul este normal sau poate prezenta mucus sau striuri de sange;

- in diverticulita necomplicata: crize dureroase in fosa iliaca stanga cu posibila iradiere in hipogastru sau regiunea lombara stanga („apen­di­cita pe stanga”), varsaturi, distensie abdominala, alterarea tranzitului abdo­minal cu predominanta constipatiei.

Diagnostic: cel mai adesea este boala asimptomatica, descoperita acci­dental irigografic; exista 2 stadii irigografice: stadiul prediverticular (dispar haustrele mai ales in partea stanga si apare o spiculatie fina a sig­moidului) si stadiul diverticular propriu-zis (apar pungi extracolonice).

Modern, exista rol important diagnostic al colonoscopiei. Tomodensito­me­tria si ultrasonografia pot decela inflamatia peretelui intestinal afec­tat.

Unii autori clasifica diverticuloza intr-o forma simpla (masata) si o for­ma spasmo-colonica.

Majoritatea bolnavilor raman asimptomatici toata viata; doar 10-25 % din bolnavi dezvolta semne si simptome de diverticulita (inflamatia di­verticulilor); alti bolnavi (15 %) se prezinta cu hemoragie diverticulara.

Diverticulita poate fi acuta sau cronica: cea acuta (mai rara) duce la ab­domen acut chirurgical (datorita peritonitei ce apare prin perforatia diverticulului interesat), cea cronica (mai frecventa) duce in timp la stenoza si pericolita.

Evolutie stadiala si complicatii ale diverticulitei:



- pseudotumori: in jurul zonei afectate de inflamatie apare o reactie de plastronare („apendicita de pe stanga” a vechilor autori);

- sclerofibroza retroperitoneala cu afectare in special a ureterelor, pe care le stenozeaza;

- hemoragie, manifestata mai ales ca rectoragie repetitiva;

- ocluzie intestinala joasa;

- perforatie in cavitate libera (cu peritonita secundara difuza) sau in ca­vitate blocata (cu abces pericolic);

- fistule interne (colo-colice, colo-enterale) sau externe (colo-cutanate);  pot sa apara fistule colocale, mai frecvent decat in caz de cancer colorectal sau boala Crohn (sunt mai rare la femeile nehisterecto­mi­za­te, datorita interpozitiei uterine; apar in plus infectii urinare recurente, fecalurie, pneumaturie, infectii urinare ascendente - la pacientii cu ade­nom de prostata asociat etc.).

Tratament: este chirurgical doar in formele complicate, cand se prac­ti­ca o colectomie segmentara; in rest este medical, constand in regim igie­no-dietetic (evitarea constipatiei), tratarea colonului iritabil, antibiotico­terapie (cu includere in schema si a metronidazolului, pentru anaerobi).

Tratamentul chirurgical ideal ar fi o miotomie colica extramucoasa (ope­ratie patogenica in care se practica o incizie de degajare: se taie doar stratul muscular in varianta longitudinala, transversa sau mixta, pro­du­cand reintrarea partii herniate).

Practic:

- „la rece” (in afara complicatiilor), se face operatia radicala (bol­nav ta­nar, bine pregatit mecanic si antimicrobian: laxative in preziua in­ter­ventiei, clisma in seara dinaintea interventiei, antibiotice neresor­ba­bi­le per os din preziua interventiei);

- in caz de perforatie (interventie „la cald”) se practica fie interventia intr-un timp (in cazul unei bune goliri colonice pe masa de operatie prin lavaj ortograd), fie interventia in doi timpi (in primul timp se face tratamentul peritonitei cu ablatia segmentului afectat, inchiderea capa­tului distal si colonostomie in amonte, dupa 3-4 saptamani pro­cedan­du-se la reintegrarea ansei).

Tratamentul complicatiilor:

- in caz de hemoragie: refrigeratie locala, hemostatice endovenos, re­echilibrare hidro-electrolitica si volemica, clisma evacuatorie (cu efect hemostatic); daca nu se obtine oprirea sangerarii, se face rezectie seg­mentara cu anastomoza colocolica consecutiva sau operatie Hartmann– Mikulicz (colectomie segmentara cu inchiderea intraperitoneala a in­testinului distal si anus iliac temporar) cu reintegrare de ansa „la rece”;

- in caz de ocluzie: operatia Hartmann (ablatia leziunii cu inchiderea in­traperitoneala a capatului distal si anus in amonte) sau à la Hartmann (cu lasarea leziunii pe loc in  timpul I si ablatia ei la rece) si reintegrare la rece;

- in caz de peritonita fecala: tratamentul peritonitei (toaleta locala, dre­naj peritoneal multiplu, antibioticoterapie) si tratamentul leziunii co­lo­nice prin operatie Hartmann sau bicolonostomie „in teava de pusca” (una in amonte si alta in aval de leziune, punand astfel in repaus zona respectiva);

- in caz de abces: drenajul cavitatii septice, colonostomie in amonte;

- in caz de fistule se urmaresc chirurgical doua aspecte: problema colo­nului (colectomie segmentara si anastomoza) si problema organului in care s-a produs fistulizarea (enterectomie segmentara, colectomie seg­mentara etc.).

N.B.! Diverticuloza este boala dobandita, dar poate sa existe si congeni­tal, in cadrul unor sindroame complexe cum ar fi „triada Saint” (asociere a herniei diafragmatice prin alunecare cu litiaza biliara si diverticuloza colonica), etc.




Alte materiale medicale despre: Bolile stomacului si duodenului



Atentie - caz de urgenta! Cand mama sau copilul au nevoie de ajutor Nasterea este unul dintre lucrurile cele mai firesti din lume - si totusi pot a [...]
Stiti deja ce va ameninta atunci cand ignorati o gripa, cand nu-i acordati atentia cuvenita. Pentru a completa aceasta tematica, vom tra [...]
La indivizii cu interventii chirurgicale pentru afectiuni extra-cardiace, complicatiile operatorii (117) au aparut la 22% din fumatorii regulati [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile stomacului si duodenului

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile