eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile splinei

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile splinei

Splenomegalia - clasificare, anatomie patologica si tratament

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


SPLENOMEGALIA

Splenomegalia este definita prin cresterea de volum si greutate a splinei, reprezentand semnul major de atentionare asupra patologiei splenice; apare in cadrul unor boli sau sindroame  proprii sau sistemice.

1. CLASIFICARE

Cea mai cunoscuta e clasificarea Ziemann (apreciere a dimensiunilor splinei prin raportare la linia ce uneste mijlocul rebordului costal stang cu ombilicul):

- gradul I   =  splina palpabila sub rebord;

- gradul II = splina palpabila la jumatatea distantei dintre rebordul costal stang si ombilic;

- gradul III =  splina palpabila la ombilic;

- gradul IV = 



splina palpabila dincolo de ombilic.


2. ETIOPATOGENIE

In etiologia splenomegaliei, se recunosc urmatoarele mecanisme fizio­patologice principale:

- hiperplazia sistemului imun sau reticuloendotelial, intalnita in boli in­fec­tioase (endocardita infectioasa, etc.), afectiuni imune (sindrom Felty etc.) sau boli hematologice asociate cu distructie de eritrocite anormale (sfe­ro­citoza ereditara etc.);

- perturbarea fluxului sanguin splenic (congestie vasculara), intalnita in caz de ciroza hepatica, tromboza de v. splenica, porta sau suprahepatica, etc.;

- tumori splenice benigne (hemangioame, chisturi, etc.);

- afectiuni tumorale maligne, cu implicarea splenica primara (in limfoa­me, angiosarcoame) sau secundara (in caz de leucemii, metastaze de tu­mori solide, etc.);

- stari ce se insotesc de eritropoieza extramedulara (anemii hemolitice se­ve­re, metaplazie mieloida,  alte sindroame mieloftizice etc.);

- infiltrarea splenica din unele afectiuni dismetabolice, ca in amiloidoza, boala Gaucher etc..

N.B.! Trebuie mentionat de la inceput faptul ca, in cadrul acestor patologii, sple­nomegalia poate reprezenta o afectiune izolata (cu sau fara hipersple­nism), o afectiune predominanta asociata unui tablou mai larg, sau o parti­ci­pare secundara in cadrul unei afectiuni sistemice (insa cu posibila afirmare pe prim candva in cursul evolutiei); tratamentul cerut trebuie adaptat in consecinta la etiologie, prezentarea clinica si evolutia cazului.

CAUZE  DE  SPLENOMEGALIE

I. INFECTII (microbiene, virale, parazitare):

 1. Mononucleoza infectioasa.

 2. Septicemie bacteriana.

 3. Endocardita bacteriana.

 4. Tuberculoza.

 5. Malarie.

 6. Leishmanioza (boala  Kala Azar, febra cachectica sau febra neagra, transmisa de genul phlebotomus).

 7. Tripanosomiaza (boala somnului africana transmisa de glossina palpalis (musca tze-tze), b. somnului americana Chagas).

 8. SIDA.

 9. Hepatita virala.

10. Sifilis congenital.

11. Abces splenic.

12. Histoplasmoza diseminata (boala Darling).

II. AFECTIUNI IMUNE:

 1. Sindrom Felty (artrita reumatoida + splenomegalie + leucopenie).

 2. Lupus eritematos sistemic (LES).

 3. Anemii hemolitice imune.

 4. Limfadenopatie angioimunoblastica.

 6. Reactii medicamentoase cu sindroame tip boala serului.

 7. Trombocitopenii si neutropenii imune.

 8. Periarterita nodoasa.

III. AFECTIUNI CE SE INSOTESC DE PERTURBAREA FLUXULUI SANGUIN SPLENIC:

 1. Ciroza postnecrotica, ciroza etanolica (Laënnec).

 2. Obstructie de vene hepatice (sindrom Budd-Chiari).

 3. Schistosomiaza (bilharzioza) hepatica.

 4. Obstructie de vena porta.

 5. Obstructie de vena splenica.



 6. Insuficienta cardiaca cronica congestiva, pericardita cronica.

 7. Anevrism de artera splenica.

IV. AFECTIUNI ASOCIATE CU DISTRUCTIE DE ERITROCITE ANORMALE:

 1. Sferocitoza: ereditara (sindrom Minkowski-Chauffard), etc..

 2. Drepanocitoza (anemie falciforma, „sickle-cell anemia”).

 3. Ovalocitoza.

 4. Talasemie (forma majora = anemia Cooley).

V. AFECTIUNI INFILTRATIVE ALE SPLINEI (IN CADRUL UNOR DISMETABOLISME):

 1. Amiloidoza.

 2. Lipoidoze: boala Gaucher, boala Niemann-Pick, boala Tangier, boala Hurler.

 3. Granulomatoza eozinofila multifocala.

 4. Hemocromatoza, boala Wilson.

VI. ERITROPOIEZA EXTRAMEDULARA:

 1. Mielofibroza cu metaplazie mieloida.

 2. Mieloftizie medulara.

VII. TUMORI BENIGNE SPLENICE:

 1. Hamartoame splenice.

 2. Fibroame, hemangioame, limfangioame splenice.

 3. Chisturi splenice (adevarate, false).

VIII. TUMORI MALIGNE CU INTERESARE SPLENICA PRIMARA SAU SECUNDARA:

 1. Limfoame maligne (Hodgkin-iene sau non-Hodgkin-iene).

 2. Leucemii.

 3. Sindroame mieloproliferative (policitemia vera, trombocitemii esentiale, etc.).

 4. Histiocitoza maligna, mielom multiplu (boala Rustitzki-Kahler), mastocitoza sistemica.

 



5. Tumori splenice primare: angiosarcoame, fibrosarcoame, limfosarcoame.

 6. Metastaze splenice.

IX. VARIA  (AFECTIUNI DIVERSE CU ETIOLOGIE ADESEA INCERTA):

 1. Splenomegalie idiopatica.

 2. Tireotoxicoza.

 3. Anemie feripriva, anemie sideropenica, anemie megaloblastica.

 4. Sarcoidoza (boala Besnier-Boeck-Schaumann).

 5. Berilioza.

 6. Hiperplazie splenica primara.

Pe langa momentul evolutiv, gradul splenomegaliei variaza si in functie de etiologie:

- splenomegalie usoara – moderata: in congestia hepatica pasiva din ICC (insuficienta cardiaca congestiva), malaria acuta, febra tifoida, endocardita bacteriana, LES, artrita reumatoida" class="text">artrita reumatoida, talasemia minora etc.;

- splenomegalie moderata: in hepatite, ciroza, limfoame, mononucleoza in­fectioasa, anemii hemolitice, abcese splenice, infarcte splenice, ami­loi­do­za etc.;

- splenomegalie giganta sau masiva (splina ajunge sa cantareasca cateva kilograme): in leucemia mielocitara cronica, mielofibroza idiopatica cu me­taplazie mieloida, leucemia cu celule paroase (hairy cell leukemia),  boa­la Gaucher, boala Niemann-Pick, sarcoidoza, talasemie majora, ma­la­rie cronica, sifilis congenital, leishmanioza si unele cazuri cu ob­structie por­tala; in marea majoritate beneficiaza de tratament chi­rur­gi­cal.

3. ANATOMIE PATOLOGICA

Substratul anatomopatologic este reprezentat fie de dezvoltarea compo­nen­tei celular-tisulare, fie de amplificarea componentei vasculare a spli­nei.



Indiferent de gradul splenomegaliei, marirea organului se poate rea­liza in 2 modalitati:

- cu pastrarea formei splinei  si a marginei sale crenelate: in boli sis­te­mi­ce in care splina este parte componenta a bolii sau „victima” a acesteia;

- cu pierderea formei si a conturului normal: in splenomegalii tumorale, in­fla­matorii (mai ales infectii cronice - lues, tbc), chistice (mai ales solitare).


4. CLINICA

Splenomegalia este adesea asimptomatica; odata cu cresterea in dimen­siuni pot, insa, sa apara simptomele, care se datoresc, cel mai adesea, constituirii unor complicatii reprezentate de:

- compresie exercitata asupra organelor vecine, ce se poate manifesta prin satietate precoce (violare gastrica) sau ingreunare a tranzitului in­testinal (violare colonica);

- ruptura splenica postraumatica sau spontana, intr-un timp sau in doi timpi (cu hemoraragie peritoneala localizata sau generalizata): pertur­ba­rile echilibrului hemodinamic orienteaza catre interventia chirur­gi­cala de urgenta;

- infarctizare splenica (splina megalica nu mai poate fi irigata cores­pun­zator prin aportul arterial normal): durerea de cadran abdominal supe­rior stang poate fi semn de infarctizare splenica segmentara;

- volvulari in jurul pediculului splenic datorate cresterii greutatii splinei si modificarii pozitiei acesteia prin hipertrofiere: determina fenomene ocluzive ale tractului gastrointestinal.

Varsta bolnavului si momentul debutului orienteaza catre o anumita eti­o­logie, iar chestionarul trebuie sa urmareasca simptomele ce sugereaza anemia, trombocitopenia sau leucopenia, in functie de care se apreciaza capacitatea functionala a splinei marite.

Examenul fizic poate intampina dificultati in detectarea splinei mega­li­ce (normal asezata pe linia axilara posterioara sub un unghi oblic, axul lung al splinei fiind paralel cu coasta X): initial, se constata matitate la percutie executata pe linia axilara anterioara, pe masura ce spleno­me­ga­lia progreseaza ea devenind palpabila sub rebordul costal stang; exista si situatii in care marirea splinei se face predominant pe o directie ascen­denta toracica, cu ridicare a hemidiafragmului stang si compresie exer­ci­tata pe pulmonul stang, manifestarile constand in matitate a bazei hemi­toracelui stang si absenta localizata a murmurului cular, posibil fara depasirea rebordului costal de catre splina megalica.

In timpul examinarii fizice, trebuie deasemenea cautate stigmate ale po­si­bilelor afectiuni cauzatoare de splenomegalie, cum ar fi capul de me­duza si paianjenii angiomatosi din cadrul cirozei hepatice.

5. EXPLORARI PARACLINICE

1. Explorari de laborator:

- numaratoare sangvina (hemoleucograma) completa + analiza frotiului pe­riferic: ajuta in delimitarea cauzei splenomegaliei, determinand in plus po­sibilele consecinte functionale ale acestei conditiuni ( hiper­sple­nis­mul);

- punctie aspirativa si/sau punctie biopsica a maduvei ososase: ajuta in de­li­mitarea mai clara a incadrarii gnosologice;

- probe imunologice: utile in aprecierea implicarii unei dezordini imuno­lo­gice;

- hemoculturi: recomandate in cazul suspectarii unei infectii acute.

2. Investigatii imagistice:

- ultrasonografie: precizeaza dimensiunile si forma splinei, ca si posi­bi­lele mo­dificari ale structurii sale (hematoame, chisturi, tumori solide unice sau multiple etc.);

- radiografie toraco-abdominala simpla sau cu contrast (tranzit baritat, iri­go­grafie): arata eventualul rasunet al hipertrofiei splenice asupra or­ga­nelor vecine: plaman stang, stomac, colon;

- tomodensitometrie: detaliaza informatiile aduse de echografie si des­crie le­ziuni mai greu detectabile echografic, cum sunt infarctele sau rup­turile splenice (mai ales cele subcapsulare, cu producerea unui he­matom de di­mensiuni variabile care poate sa invadeze oricand marea cavitate peri­to­neala prin efractia capsulei splenice, producand o hemo­ragie interna asa-zisa „in doi timpi” cu mare potential letal); poate fo­losi si in ghidarea dre­najului percutan al unui abces splenic in cazuri selectate;

- RMN: caracteristici similare CT-scan-ului;

- angiografii diverse (splenoportografie, arteriografie selectiva de trunchi celiac cu urmarire indeosebi a timpului venos etc.): folosite cu indicatii pre­cise, isi pot dovedi utilitatea informativa.

6. TRATAMENT

Este dictat de afectiunea generatoare, putand consta in:

- splenectomie in scop terapeutic (in caz de hipersplenism, etc.) sau di­ag­nostic (rareori, numai dupa epuizarea tuturor celorlalte metode de investigare);

- tratament medical al afectiunii cauzale (antibiotice, citostatice etc.).




Alte materiale medicale despre: Bolile splinei



Se trateaza cu: a) miere de albine - in stare de ebrietate se iau 6 linguri de miere, dupa 20 minute alte sase linguri si dupa alte 20 minute inca 6 [...]
In infarctul acut de miocard apar toate formele principale de aritmii. Pentru a intelege anatomia sistemului de conducere si principiile electrofiz [...]
Este o boala a ficatului caracterizata prin degenerarea grasa a tesutului hepatic si inlocuirea lui cu tesut conjunctiv, ceea ce duce la scade [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile splinei

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile