eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile respiratorii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile respiratorii

Anginele - faringite, tonsilite, amigdalite, adenoidite

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Cunoscute sub diverse denumiri - faringite, tonsilite, amigdalite, adenoidite, anginele definesc inflamatii ale faringelui ce intereseaza toate componentele sale.
Etiopatogenic, ele sunt primare - sau de sine statatoare (acestea fiind cele mai frecvente) si secundare, fie parte a unor boli ale intregului organism (simptomatice, ca in scarlatina, mononucleoza si multe alte boli acute), fie survenind consecutiv unor modificari locale sau generale favorizante (cazul leucozelor acute, agranulocitozei etc).In etiologia anginelor primare intalnim in cea mai mare parte virusuri dar si diverse bacterii


Clinica anginelor

Ele pot evolua acut (cel mai frecvent), subacut si, foarte rar, cronic. De obicei au o evolutie autolimitanta, parcurgand - mai mult sau mai putin distinct - fazele de:
a€˘ incubatie - in general scurta, intre 1 si 3 (rar 5) zile;
a€˘ inzie - debutul este de cele mai multe ori insidios dar rapid progresiv in ore (cazul anginelor bacteriene) sau zile (cazul celor virale). Primele manifestari sunt locale prin - odinofagie, uneori cu sialoree si dificultati obiective de inghitire si fonatie. Afectarea generala apare ulterior, cu febra (mai mare in anginele bacteriene), uneori frisoane sau fiori, astenie, curbatura si deseori greata si voma (frecvent la copii). Se pot asocia otalgia (prin catar secundar tubar) si inapetenta;
a€˘ faza de stare - obiectiv se evidentiaza inflamatia mucoasei faringiene (eritem, edem lucios), uneori acoperita de exsudat purulent la nivelul tonsilelor (pultaceu sau criptic, alteori confluent sau sub forma de false membrane) si rar cu ulceratii atone sau sangerande. De obicei se asociaza o halena neplacuta in cazul anginelor bacteriene. Leziunile sunt difuze, cu afectarea simetrica, bilaterala a lojilor amigdalicne, cu exceptia anginei fuzospirilare Plaut Vincent in care afectarea este persistent unilaterala sau bilateralizeaza tarziu. in toate cazurile se asociaza afectarea secundara a ganglionilor limfatici sateliti.
predominant submandibulari - in anginele bacteriene sau laterocervicali - in cele virale. Se pot pune in evidenta si alte afectari, de vecinatate, ale cailor aeriene;


a€˘ declinul - poate surveni spontan, mai des prin tratamentul efectuat, si poate sa se consume pe nesimtite;
a€˘ conlescenta - de obicei scurta si nesemnificati.



Diagnosticul

Diagnosticul presupune recunoasterea afectiunii (partea cea mai facila) si mai ales natura ei, in vederea tratamentului cel mai adect, in elul nr. 17 sunt prezentate ativ elementele orientative etiologice. Confirmarea este posibila doar in cea. 40% dintre anginele bacteriene, prin insamantarea exsudatului faringian pe medii uzuale. in timp ce in angina fuzospirilara este indispensabila examinarea frotiului Gram.
Anginele virale, and tratament antiinflamator si simptomatic, nu obliga la un diagnostic de confirmare. Anginele din mononucleoza infectioasa si difterie vor fi prezentate in modulele respective.
Tratamentul


Tratamentul este diferentiat etiologic.

Anginele virale beneficiaza doar de masuri locale decongestionante si dezinfectante si generale antiinflamatorii -prezentate mai devreme. Cazurile foarte severe sau complicate (cu laringite obstruante) se trateaza cu corticosteroizi in doze uzuale si, rareori, sedative usoare si antiemetice (la copii).
Anginele bacteriene se trateaza cu antibiotice. Cunoscand ca in jur de 80-90% dintre ele sunt streptococice. tratamentul de electie este Penicilina G in monoterapie, in doze de 50.000 u/kg/zi la copii si injur de 1.600.000 - 2.400.000 u la tineri si adulti, fractionat la 6-8 (max. 12) ore. Dupa intrarea in afebrilitate si retragerea semnificati a procesului inflamator, se poate administra Penicilina V in aceleasi doze; dupa 6-7 zile se poate recurge la o penicilina depozit, Moldamin intr -o singura administrare de 600.000 sau 1.200.000 u care asigura o penicilinemie satisfacatoare pentru inca 5-7 zile. Pentru copin din colectivitati se obisnuieste acoperirea cu Moldamin pentru inca 1-2 saptamani dupa reintrarea in colectivitate, in vederea evitarii reinfectiilor imediate, pe terenul deja sensibilizat de infectia recenta (risc de evolutie catre un sindrom poststreptococic sau catre complicatii tardive). in cazurile de intoleranta la penicilina sau de esec terapeutic in primele 3 zile (posibilitatea unor asocieri bacteriene sau prin alte etiologii) se recomanda Eritromicina (in doze de 30 mg/kg/zi la copii, 1,6-2.4 g/zi la adult) sau Cotrimoxazol (4-6 mg trimetoprim/kg /zi la copii, 4 comprimate la adult, fractionat la 12 ore), dar tot pe o durata de cel putin 10 zile. pentru profilaxia complicatiilor alergice.
Concomitent se asociaza terapia patogena locala generala, si simptomatica. in vederea accelerarii retragerii inflamatiei si remisiunea clinica mai rapida.

Complicatiile anginelor
Anginele virale se complica mai rar. De obicei inflamatia neglijata se extinde la celelalte segmente ale cailor respiratorii (de obicei dis-tal) sau la anexele aeriene (reactirea unor sinuzite. otite catarale). sau se suprainfecteaza bacterian (cu flora existenta faringian, pe terenul sensibilizat prin infectia virala).


Anginele streptococice pot da complicatii severe, aceleasi ca in cazul scarlatinei.

Caracterele diferentiale ale anginelor virale/bacteriene

Semne, simptome Angina virala Angina bacteriana


Debut insidios brusc sau rapid progresiv

Odinofagie moderata intensa
Adenita submandibulara absenta sau discreta intensa, mare. dureroasa
Adenlta laterocervicala de regula absenta


Cai respiratorii afectate vizibil indemne

Febra discreta sau absenta de regula, deseori mare


Curbatura discreta sau absenta prezenta

Cefalee discreta sau absenta frecventa


Greata si voma absente frecvente

Astenie discreta moderata - semnificati


Stare de rau discreta frecventa

Hiperemia mucoasei faringiene moderata, cianotica intensa "de flacara"


delimitata "in banda" globala

transparenta opaca lucioasa


Sialoree absenta frecventa

Exsudat purulent absent frecvent, in pete sau placi


Aspect folicular posibil posibil

Ixucograma normala sau leucopenie leucocitoza cu neutrolilie


V.S.H. normala accelerata

Culturi pe medii uzuale negative frecvent pozitive


Frotiuri Gram flora saprofila. uneori caracteristice

nesemnificati (fuzospirili)


Semne de afectare renala absente rar prezente




Alte materiale medicale despre: Bolile respiratorii



in cadrul acestui infiltrat se disting doua forme : infiltratul fugace, denumit in mod obisnuit "sindromul Loffler" si infiltratul durabil, cronic, in [...]
Diagnosticul hidrotoraxului este sugerat de instalarea lui lenta, insidioasa, afebrila, fiind adesea bilateral, de semnele functionale fruste sau abse [...]
Pneumococul este a doua cauza principala a meningitei bacteriene la adulti ("dupa meningococ) si a treia cauza principala la copii (dupa meningococ si [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile respiratorii

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile