eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Ce inseamna risc cardiovascular?

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Ce inseamna risc cardiovascular?

Advertisements
Unii oameni n la medic agitati, spunand ca au dureri la inima, ca parca au un cui infipt in ea. Altii, asteptand sa intre la consultatie, comenteaza: A«Inima nu doare niciodata, de aceea sunt bolile de inima periculoase, pentru ca nu le simti.A» Cine are dreptate? intamplarea face ca au dreptate si unii, si ceilalti, dar chestiunea trebuie discutata in profunzime pentru a fi inteleasa corect.
Doua categorii de boli ale inimii provoaca dureri. Una dintre ele este categoria cea mai raspandita: bolile cardiace ischemice, manifestate sub mai multe forme, cele mai importante fiind infarctul de miocard si angina de piept. Cand inima are lipsa de oxigen, ea simte durere, iar durerea este esentiala ca semnal rau cardiac. in a doua categorie de boli de inima care se manifesta prin durere intra pericarditele, adica inflamatia invelisului inimii.
De cealalta parte a medaliei sunt boli extrem de importante care nu dor: insuficienta cardiaca, de exemplu, nu doare; hipertensiunea arteriala este o boala tacuta pe care nu o percepi aproape niciodata, dar care sclerozeaza vasele. Bolile valvelor inimii, bolile endocardului, bolile cardiace congenitale si asa mai departe nu dau dureri, desi pot, in cadrul evolutiei lor, sa duca chiar si la moarte. Asadar, unele boli de inima sunt cu dureri, altele, la fel de grave, nu produc dureri, manifestandu-se altfel.

Amanunte despre felul in care doare inima arunci cand arc ischemie vor fi date ceva mai tarziu, in modulul dedicat acelei boli. Foarte, foarte rar se intampla ca boli importante de inima sa dea dureri la varful inimii, adica undeva sub mamelon; de cele mai multe ori durerea ca un sfredel, ca un cui, ca o intepatura in varful inimii nu este data de inima, ci de piele, oase, muschi, de tesuturi care se pot inflama, dar a caror afectare nu este nici pe departe atat de periculoasa ca afectarea inimii.
Printre durerile mai obisnuite care pot aparea in zona toracelui si care sunt uneori confundate cu o durere de inima, se numara: durerea din pneumonie (sau congestie pulmonara, cum e numita ea adesea de bolna). Pneumonia este o infectie a plamanului si exista de fapt zeci de feluri de pneumonie dupa tipul de microb care produce infectarea. Nu plamanul, ci foita aflata la marginea plamanului doare, iar durerea se poate localiza oriunde in cusca toracica. Dar, fiind vorba de o infectie, durerea e intotdeauna insotita de temperatura mare, chiar de frison, si de tuse cu expectoratie, adeseori de culoare rosie; asadar, greu se poate confunda cu o durere de inima.
O durere toracica foarte frecventa este nevralgia. Nevralgiile sunt date de inflamatia nerlor aflati intre doua coaste, deci a nerlor intercostali. Nevralgia se situeaza oriunde in zonele dintre doua coaste: in zona din fata, in zona de la varful inimii, in spate, dar si in dreapta si, pentru ca neri se misca o data cu coastele, durerea e caracterizata de faptul ca are o intensitate mai mare sau mai mica dupa miscarile respiratiei sau dupa cum apasam sau nu cu degetul.
O durere infioratoare, care de cele mai multe ori este confundata cu inceputul unei dureri de inima, confuzie facuta chiar si de doctori, este durerea cauzata de zona Zoster. Zona Zoster este o infectie puternica provocata de un rus special, rusul herpetic, ce cuprinde neri intercostali; dar poate cuprinde si alte tipuri de ner. O zi sau doua durerea este cumplita, semanand cu o arsura de nesuportat; apoi apar cule si durerea dispare. O astfel de durere este atat de remarcabila incat bolnavul ajunge intotdeauna la medic, iar medicul trebuie sa stie o multime de semne, invatate in cursul anilor de studentie, care deosebesc aceasta durere de una de inima.
Stomacul si cula biliara (colecistul) dau dureri ce uneori iradiaza, se indreapta, catre partea de sus a corpului -asadar, catre toracc; durerea de ulcer iradiaza in capul pieptului, cea de colecist poate iradia si ea in partea dreapta a sternului si uneori in spate, iar alteori in plina cusca toracica. Cele doua dureri sunt insotite de obicei de varsaturi, iar examinarea medicala indica puncte extrem de dureroase atunci cand este atinsa zona abdominala, astfel ca medicul are la indemana mijloace simple de a le diferentia. Bolnavul trebuie, desigur, sa se adreseze si in aceste cazuri medicului.
Prin urmare, exista numeroase capcane care pot sa indeparteze pentru moment suspiciunea unei boli dureroase de inima. Amanunte sunt date mai tarziu in modulul dedicat ischemiei inimii, deci an-ginei de piept si infarctului, insa ori de cate ori exista o suspiciune nu este deloc gresit sa ne adresam unui medic, pentru ca acesta poate transa definitiv diagnosticul. Ar fi de notat totusi ca, de cele mai multe ori, durerile in piept sunt false alarme, avand cauze banale, precum raceala, nevralgia, inflamatia pleurei etc, dar atunci cand exista o boala adevarata de inima pericolul este mare si trebuie sa actionam repede pentru a-l indeparta.
Bolile de inima neinsotite de dureri se pot manifesta prin alte semne, pe care le putem percepe noi insine si care trebuie sa ne dea de gandit: de pilda, lipsa de aer, palpitatii, buze nete, picioare umflate. Fiecare dintre aceste simp-tome sunt date insa adesea si de alte afectiuni - si de aceea merita sa ne oprim putin asupra lor.
Lipsa de aer, pe care medicii o numesc dispnee, apare foarte frecvent. Cea care se datoreaza unei boli de inima este insa o gafaiala foarte accentuata dupa eforturi mici; adeseori, gafaiala este mai rea daca bolnavul sta intins decat daca sta in sezut, cu toracele ridicat. Capcana este lipsa de aer care apare cand resimtim emotii: cel mai des, ea este perceputa de oameni ca un oftat, ca o imposibilitate de a trage aer in piept. Aceasta lipsa de aer nu este periculoasa si nu trebuie confundata cu gafaiala care indica o boala de inima sau uneori o boala de plamani, cum ar fi astmul ori bronsita.
Palpitatiile vor fi descrise pe larg in modulul despre tulburarile de ritm. Trebuie notat insa ca la orice fel de emotie inima bate mai repede, si atunci omul resimte de asemeni palpitatii; or, emotii avem de mii de ori in cursul etii. Asadar, si palpitatiile sunt de obicei un semn lipsit de gratate, pe care trebuie sa-l diferentiem de A«adevarateleA» palpitatii ale unei afectiuni cardiace.

Buzele nete sunt un semn ceva mai grav, iar daca apare la copilul mic sau la adolescent semnul e foarte serios. Mai tarziu, buzele nete pot sa apara si in unele boli ale plamanului. Trebuie sa constituie un semn de alarma si un motiv de prezentare la medic.In sfarsit, umflarea picioarelor, cu alte cunte edemul de la gamba - portiunea de jos a membrelor inferioare apare in boli cardiace, dar si in alte situatii: de pilda, in boli de rinichi si boli de ficat. De cele mai multe ori, picioarele se umfla pentru ca imbatranim si pentru ca omul care sta in picioare, ca si cel care este putin mai gras, pur si simplu acumuleaza lichide in picioare in timpul zilei, pe care le pierde daca isi tine picioarele ridicate. Acele edeme pe care noi le numim A«de stat in picioareA», in limbaj medical A«ortosta-ticeA», nu sunt grave, dar din nou doctorul este cel care poate sa dea verdictul.
Riscul cardiovascular este o notiune pe care bolnai din sala de asteptare a medicului o aud adesea de la cei din jur si, ceva mai tarziu, de la medicul insusi. Ce legatura are insa aceasta notiune, ce pare sa tina de domeniul asigurarii automobilului in caz de accident, cu bolile de inima care, arunci cand sunt prezente, au o conotatie de grava certitudine? Notiunea de risc cardiovascular tine de faptul ca medicina, atat de dezvoltata in multe domenii, recunoaste ca nu stie inca exact cauza celei mai grave boli de inima, boala ischemica, si, neidentificand un microb sau alta cauza clara, trebuie sa sugereze bolnavului ca are doar riscul de a contracta aceasta boala, si nu certitudinea ca o va avea. Riscul cardiovascular este deci probabilitatea de a face o boala de inima, iar factorii care compun acest risc reprezinta, fiecare, un pericol mai mic sau mai mare, dar, din fericire, niciodata o certitudine. Pe de alta parte, daca ignoram aceste pericole, insumarea lor duce la singura certitudine pe care nu o dorim, si anume instalarea bolii de inima.
Care sunt, asadar, factorii de risc, care sunt pericolele in mijlocul carora traim si care pot sa ne loveasca mai devreme sau mai tarziu daca nu le bagam in seama? Aceste pericole vor fi detaliate in modulul despre boala ischemica, dar merita sa fie amintite de pe acum.
Pe locul intai, cel mai important, se afla fumatul. Fumatul reprezinta un pericol mai marc decat toti ceilalti factori luati impreuna, si acesta este un lucru pe care trebuie sa-l suporte.

Diabetul zaharat este al doilea mare factor de risc pentru bolile de inima. Aceasta afectiune cunoaste o adevarata epidemie in tarile industrializate, a carei cauza o ignoram. Diabetul adultului este asociat insa, de cele mai multe ori, cu obezitatea, ba chiar cu o crestere ponderala care nu atinge gradul de obezitate, precum si cu lipsa de miscare. Diabetul care necesita administrarea de insulina este o raritate, dar si fara insulina diabetul este la fel de grav pentru vase -iar uneori mai grav. Pentru ca diabetul este insotit de exces in greutate, prima masura pe care trebuie s-o ia bolnavul este sa slabeasca, sa slabeasca aproape cu orice pret, s-ar putea spune. in acelasi timp, pentru ca exista un A«prea tarziuA» si uneori chiar daca bolnavul slabeste diabetul nu dispare, el trebuie sa fie in permanenta in grija medicului specialist ca sa stie ce trebuie sa faca in plus astfel ca diabetul sa nu-i roada vasele.

Colesterolul este asociat adeseori diabetului, dar de foarte multe ori apare si independent. El constituie mecanismul prin care factorii de risc ataca vasele sanguine, acestea fiind infiltrate de colesterol. Asta conduce la ateroscleroza si, in final, ateroscleroza conduce la dezvoltarea unui cheag ce astupa vasul. Colesterolul este adeseori o veriga intermediara. El trebuie atacat, dar cel mai intelept este sa atacam motivul pentru care colesterolul incepe sa dena agresiv in cazul unui indid oarecare; si, cum am spus, motivul se ascunde in ceilalti factori de risc: in fumat, in hipertensiune, in diabet - care fac ca acelasi colesterol fara nici o semnificatie rea la un om obisnuit sa dena coroziv pentru vasele unui diabetic, unui hipertensiv sau unui fumator.
Doua elemente prezente adesea in ata omului de astazi, de obicei ignorate, dar cu un mare rol in dezvoltarea bolilor de inima, sunt sedentarismul si stresul. Omul primitiv se misca in permanenta fie pentru a-si cauta hrana, fie pentru a fugi de dusmani. Cand ata i-a devenit sigura si hrana indestulatoare, omul nu s-a mai miscat suficient, iar cel din ziua de azi sta ore intregi pe scaun la serciu, pe bancheta automobilului si apoi pe fotoliu, in fata telezorului.

Cu timpul, stagnand saptamani si luni intregi, ajung sa infiltreze vasele si sa produca ateroscleroza. in ziua de astazi se spune ca este, poate, mai bine sa fii gras, dar sa te misti, sa inoti, sa mergi la gimnastica de trei ori pe saptamana, decat sa fii slab, dar sa zaci pe scaun si la telezor. Miscarea este tala pentru ca organismul nostru sa dena asa cum a fost el facut sa fie - un organism mobil, u, schimband necontenit energie cu exteriorul.

Un om lipsit de factorii de risc pe care i-am enumerat are sanse foarte mici sa-si imbolnaveasca inima si sanse foarte mari sa traiasca mult timp si sa se bucure de tot ceea ce poate sa-i ofere ata si compania celor apropiati.


Galerie de imagini si poze medicale: cardiovascular


imagine cu cardiovascularimagine cu cardiovascular imagini cardiovascularimagini/poza cardiovascular


Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare

in ultimii 30 de ani, in unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, in timp ce, in tarile in curs de dezvoltare, s-a observa [...]
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA‚ Hipertensiunea arteriala reprezinta factorul de risc major pentru afectarea vasculara coronariana, cerebrala, renala, fiind [...]
Se intalneste o incidenta scazuta a fumatului activ la pacientii cu boli cardio-vasculare (3,5%) (95) si un numar crescut de ex-fumatnri i [...]

Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile
Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact