eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Diabet

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » diabet

Infectia tuberculoasa la diabetic

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements
Diabeticul este deosebit de sensibil la infectia tuberculoasa, in special pulmonara. Se poate suspecta tuberculoza pulmonara, daca bolnavul are tahicardie, o subfebrilitate, VSH crescuta, absenta ameliorarii clinice o data cu echilibrarea diabetului, iar examenul radiologie confirma diagnosticul. Orice bolnav diabetic trebuie sa efectueze cel putin o radiografie pulmonara pe luna. De asemenea, si atunci cand se instaleaza o cataracta diabetica aderata.
Extinderea leziunii tuberculoase este rapida, iar formele incipiente de tuberculoza sunt practic necunoscute la diabetici.
Tratamentul cu streptomicina, acid paraaminosalicilic si hidrazida acidului izonicotinic este destul de eficient.
Hidrazida se administreaza in doze de 10 mg pe kilocorp, pe zi, in trei prize, asociata cu PAS 8-l0 g pe zi in patru prize.
Se recomanda si vitamina B6 - 50-l00 mg pe zi - pentru prevenirea tulburarilor nervoase. in general, nu se recomanda tratamentul cu un singur tuberculostatic, iar tratamentul trebuie continuat unu-doi ani.
Neoplasmele sunt mai frecvente la diabetici, de predilectie localizarea este glanda mamara, pancreasul, uterul, stomacul, ca urinara si ficatul.


Alte infectii intalnite la diabetici sunt:

• furunculele,


• pruritul,

• dermatita gangrenoasa.

Complicatiile sexuale ale diabeticului:


• absenta sau tulburarile menstruatiei,

• menopauza precoce,


• fertilitatea redusa,

• libidoul redus,


• frecventa crescuta a avorturilor,

• impotenta sexuala la barbati.

In arterite, o metoda de ameliorare a circulatiei piciorului este aplicarea de caldura la distanta prin bai de apa fierbinte, sau perne electrice pentru maini si brate, sau termofoare la nivelul abdomenului.
Este eficienta si gimnastica Buerger: pacientul culcat pe spate isi ridica unul sau ambele membre inferioare pana la un unghi de 45A° si le mentine in aceasta pozitie pana cand tegumentele se albesc sau apare durerea. Pentru aceasta este necesar un minut daca exercitiul se efectueaza activ si trei minute cand picioarele se deplaseaza pasiv. in continuare, bolnavul se aseaza la marginea patului, lasand picioarele sa atarne in jos pana cand apare hiperemia reactionala sau durerea in gamba sau laba piciorului. Dupa doua-cinci minute in aceasta pozitie, se trece in repaus in decubit timp de trei minute. Exercitiul se poate repeta de mai multe ori in timpul zilei.
Medicatia sodilatatoare:

Acidul nicotinic - 50-200 mg administrat de patru ori/zi;


Clorhidratul de papayerina - 0,10 g de trei ori pe zi;

Clorura de tetraetilamoniu;


Clorhidratul de dibenamina;

Regitina;


Arlidina.



Alte masuri ar consta in ligatura venelor femurale.

Nu este o metoda larg folosita, dar rezultatul este remarcabil chiar in cazurile de arteroscleroza obliteranta severa. Ea se poate folosi ca ultima metoda inainte de amputatie.

Efectul bun se datoreaza incetinirii intoarcerii venoase si cresterii cantitative de sange din zona ischemica.
Simpatectomia este indicata cand claudicatia intermitenta nu poate fi remisa sau cand elementul sospastic este considerabil. Este de preferat simpatectomia lombara. Trebuie tratate cu atentie calozitatile si bataturile. Vor fi tratate si epidermofitiile.
Cand apar fisuri interdigitale, se aplica o pomada dupa reteta: acid salicilic 3,5 g, acid benzoic 7 g, ulei de ricin 30 ml si alcool de 95A° - 180 ml. Pentru^flictene se vor face bai de picioare cu solutie de permanganat de potasiu 1/8 000 timp de treizeci minute, de trei ori pe zi, timp de sapte zile. Un antibiotic antifungic eficace este Griseofulvina administrata per os. Leziunile micotice netratate constituie porti de intrare pentru infectie.In tratamentul gangrenei diabetice, trebuie tinut cont de gradul de irigatie al zonei respective si de prezenta infectiei. Este de preferat un tratament consertor daca zona este bine delimitata.
Se echilibra diabetul, se eradica infectia, se vor aplica local Nitrofurazona si comprese cu peroxid de zinc in cazurile cu necroze intinse.
Acelasi efect bun se obtine prin aplicarea locala a unui unguent cu bacitricina, polimixina si enzime protcolitice. Daca este necesara amputatia, se vor evita amputatiilc economicoase. Indicatiile amputatiei:
• gangrena penetranta extensi, neameliorata de tratamentul consertor;
• infectia profunda intinsa si extensi:


• cand exista si o osteomiclita progresi;

• durerile rezistente la tratament, atunci cand se exclude o nevrita periferica.

Pentru a se lua o atitudine corecta in cazul gangrenei diabetice, trebuie sa avem in vedere cele trei forme clinice ale acesteia:

• gangrena diabetica predominant ischemica:


• gangrena diabetica predominant neuropata;

• gangrena diabetica predominant infectioasa.

Gangrena diabetica predominant ischemica are un prognostic
mai rezert, cu riscul amputatiei mai mare; celelalte au prognostic mai bun, si tratamentul consertor completat cu un tratament chirurgical minim (incizie, drenaj, amputatie de deget sau de deget si metatars) pot fi suficiente pentru o vindecare completa.In forma ischemica, radiografia nu arata leziuni osoase de distructie sau liza osoasa.
Clearence-ul muscular cu iod radioactiv apreciaza gravitatea si aspectul evolutiv al bolii. Arterografiatconstata morfologia arterelor. Reografia apreciaza debitul scular.
In forma de gangrena diabetica predominant infectioasa, se face tratament consertor cu antibiotice, foarte rar se ajunge la amputatia inalta.
Neuropatia diabetica. Prezenta unor tulburari nervoase la diabetici este frecventa. Se pot intalni o neuropatie diabetica periferica a tulburarii senzitive, mai rar motorii bilaterale simetrice la nivelul gambelor si picioarelor; o neuropatie viscerala, prin leziuni ale sistemului nervos autonom. O alta forma de neuropatie diabetica este amiotrofia diabetica cu localizare unilaterala la nivelul membrului unei coapse.


Neuropatia viscerala se poate localiza:

• la ochi, producand paralizia muschilor extraoculari si modificari pupilare;
• pe traiectul gastro-intestinal, cu neuropatie esofagiana, gastropareza diabetica si enteropatia diabetica cu sindrom de malabsorbtie si diareea pancreatica;
• pe traiectul genito-urinar: cu disfunctia cala neurogena, ejaculare retrograda si impotenta;


• arteropatia neuropata;

• ulcerul neuropat;

• sistem nervos autonom cu hipotensiune ortostatica, anhidroza si insilitatea somotorie.
Ncuropatia diabetica periferica se manifesta prin parestezii si dureri ale membrului inferior. Paresteziile sunt sub forma de raceala, amorteala, intepatura sau arsuri. Durerea poate fi absenta, surda, mai rar ca o arsura lancinanta. Durerea este intensificata noaptea in majoritatea cazurilor si se amelioreaza prin mersul pe podea, ceea ce o diferentiaza de durerea datorata ischemiei. Uneori pielea este atat de sensibila, incat nu suporta atingerea pijamalei sau a lenjeriei de pat. Bolnavii afirma ca simt picioarele grele, durerea ducand uneori la ideea sinuciderii.

Pot fi atinsi nervul crural, femuro-cutanat, obturator, sciatic. Reflexele osteotendinoase si in primul rand cel achilian sunt diminuate sau abolite.
Osteoartropatia diabetica comporta leziuni osteo-articularc datorate unei neuropalii a sistemului nervos autonom. Localizarea osteoartropaliei diabetice este de predilectie la nivelul oaselor si articulatiilor tarsiene si tibio-tarsienc. Se constata o tumefiere lenta progresi a piciorului care devine plat, mai scurt si mai gros, cu tendinta la rotatia externa; lipsa durerii este un element caracteristic. Radiografia constata o osteoporoza, osteolita, ingustarea corticalei, fracturi spontane, scurtarea falangelor, hiperostoza, mai ales la nivelul epifizei distale a metatarsienelor.
Initial, apar defecte osoase corticale juxtarticulare la nivelul falangelor. Falangele apar atrofiate si au forma rfului de sageata, spatiile articulare pot disparea. Pot aparea fracturi spontane si subluxatii mctatarso-falangicne, cu aplatizarea boltii tare si dezorganizarea tarsului si metatarsului. Osteoliza se intalneste mai frecvent la nivelul falangelor proximalc si extremitatilor distale ale metatarsienelor.
Modificarile osoase la diabetici au un corespondent tegu-mentar si subcutanat caracterizat prin hiperkeratoza, tulburari de crestere a unghiilor, fistule, ulceratii trofice. Uneori, dupa un traumatism, apar o fractura sau luxatie nedureroasa. Aceste modificari osoase se pot restructura in timp pana la restitutia ad integrum.
Ulcerul ncuropat insotit de osteoliza are o evolutie trenanta si este rezistent la tratament. Nu se rezol decat prin exereza chirurgicala. Locul de predilectie este la punctele de sprijin de pe ta la extremitatea metatarsianului 1 sau 5 si calcai.
Ulcerul diabetic tar se poate extinde pana la os, confundandu-sc cu osteomielita.
Modificarile biologice din neuropatia diabetica constau intr-o crestere a proteinelor din lichidul cefalo-rahidian.In patogenia neuropatiei diabetice se incrimineaza o teorie meolica, constand intr-o demielinizare segmentara, o teorie sculara, constand intr-o microangiopatie la nivelul so-sorum. Cu toate acestea, cauza neuropatiei diabetice este necunoscuta.
Profilaxia gangrenei diabetice se face printr-un tratament corect al diabetului zaharat, renuntand definitiv la fumat. Trebuie sa se evite incaltamintea stramta, sa nu se foloseasca jartiere care sa jeneze circulatia in arterele membrului inferior. Nu trebuie sa se stea picior peste picior, nu trebuie sa se umble cu picioarele goale, unghiile trebuie taiate fara a se face o ranire a piciorului; daca picioarele transpira, dupa spalare si uscare, se pudreaza cu talc. Trebuie evitat frigul la nivelul picioarelor: se recomanda a se purta ra ciorapi de bumbac, iar iarna ciorapi de lana.



Alte materiale medicale despre: diabet


Infectiile urinare joase de tip cistita sint la fel de frecvente ca si infectiile cailor aeriene superioare. Infectia urinara reprezinta unul din f [...]
Introducere Acum aproape 15 ani s-a discutat pentru prima oarA¤ in lumea medicalA¤ despre o boalA¤ nouA¤. La acea vreme nimeni nu bA¤nuia ce consecin [...]
O idee noua isi croieste drum in comunitatea medicala internationala : aceea ca SIDA apare dupa ce organismul a fost supus unui stres oxidativ intens, [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre diabet

Advertisements


Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile