eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Cancerul si alimentatia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie » cancerul si alimentatia

Alimentatia si cancerul

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alimentatia si cancerul
* In general, indivizilor aparent sanatosi ai populatiei care nu intra in vreo categorie a unei presupuse stari de boala.
Ea poate fi legata de cancer ca o preventie teoretic corecta ce se adreseaza direct unui mic procent din populatie la care aparitia cancerului este spontana, 5-l0 % (cx.: radiatiile cosmice) sau, indirect, celor cu cauze necunosnecunoscute pana astazi, de mediu, ori accidente tehnice imprevizibile din activitatile tehnice si profesionale.

* Indivizilor din grupele de risc ce sunt predispusi la aparitia unor localizari in cancer sau cei suspectau' de prezenta unui proces de cancerogeneza, ca:
1. Riscul dobandit prin transmiterea genetica prezigotica (o serie de maladii genetice cu potential crescut de transformare maligna) sau prin dispozitie genetica dobandita (somatica).
2. Riscul cunoscut al unei anumite activitati profesionale sau de ocupatie domestica (vopsitorie, radiodiagnostic, unele categorii de mineri, de lucratori cu asbest).
3. Riscul cunoscut al folosirii in mod abuziv a alimentatiei tradiponalc, cu nutrimente (si modul lor de preparare) ce pot pregati un teren favorabil cancerului (saramuri, afumaturi, piroliza alimentelor).
4. Riscul unui comportament alimentar abuziv in consumul unui produs alimentar sau nealimentar (ardeiat, abuz de piperat, sarat, alcool, alimente fierbinti, consum hipcrglucidic, lipidic sau proteic).
5. Riscul celor ce traiesc in anumite regiuni defavorizate de sol (prezenta in sol a unor elemente sau oligoclemente in concentratie mare cu repercusiune toxica in alimentatia lor), de clima, de nutritie precara.



6. Riscul purtatorilor de anumite boii cronice, de etiologic virala, bacteriana si parazitara (hepatite, paludism, VEB)
7. Riscul celor cu stari prccanceroasc (altele decat cele de natura genetica).
8. Riscul dupa terapia conventionala anticanecroasa cu intenpe curati pentru tratamentul bobi maligne, and ca rezultat o remisic clinica de lunga durata sau definiti.

* Starea de boala canceroasa, stare palead ca rezultat dupa un tratament convenponal anticanecros, stare de boala imposibil de tratat prin mijloace de tratament conventi.


A. Alimentatia echilibrata

(cu dezideratul de a nu cuprinde substante sau produse potenp'al cancerigene, promotori sau favorabile aparitiei cancerului).

B. Alimentatia speciala, de preventie a localizarilor in cancer sau a perioadei ce apartine procesului de can-cerogeneza; complementarca, suplimentarea sau modularea alimentatiei echilibrate in acest sens

DATE CE SUSTIN IMPORTANTA SI REALUL APORT AL NUTRITIEI IN DIMINUAREA RISCULUI IN BOALA CANCEROASA

Numeroase rezultate stiintifice comunicate si publicate pe parcursul a cator zeci de ani, legate de experimente de laborator si obsertii clinice, studii randomizate pe grupe de populatii si date epidemiologice au demonstrat efectele benefice ale unor componente (nutritive sau nenutritive) din alimentatia omului si rolul lor in scadea frecventei localizarilor de cancer, dar si in tratamentul acestora.
La acestea se adauga si alte produse naturale din mediul inconjurator, folosite ocazional (extrase din te, alte vegetale decat cele nutritive, produse microbiologice etc), toate consumate in ideea de a diminua riscul de aparitie a cancerului.
Aceste eforturi de a descoperi factorii care participa la protectia omului impotri agentilor toxici cancerigeni s-au imbogatit, in acelasi timp, cu o serie de alte date care demonstreaza, dimpotri, participarea altor factori din nutritie in determinarea si facilitarea aparitiei lui.
Intr-o serie de concluzii care au relet, in primele randuri, fapte si suspiciuni in cea ce priveste actiunea contrara, negati a unor factori din alimentatie, in sensul de a fi agenti cauzali ai aparitiei cancerului, acestia s-au dovedit a fi, in cea mai mare parte, contaminantii sau aditivele (substante xenobiotice) ce sunt prezente, in mod voluntar sau involuntar, in nutritia omului.

De la inceput, o regula sanatoasa in constituirea unei diete in cancer trebuie sa fie acceptarea si luarea in consideratie a unor conceptii si informatii reale asupra practicii corecte de alimentatie si a factorilor aflari in alimente cu efect benefic in preventia unui risc in cancer sau dc tratare a lui (mogadam- 1988).
De aceea, dezinformarea, conceptiile gresite, slab sustinute prin date clinice si experimentale, sau cele exagerate pasional, ale unui sistem social usor influenil, au umbrit acest interes al nutritiei in preventia cancerului.
Din aceasta cauza, anumite caracteristici ale unor produse alimentare au fost minimalizate si asociate unor practici care nu duc la un efect pozitiv, predictiv, cu reducere a riscului anumitor localizari in cancer si, astfel, au fost apreciate ca slabe.
Aceste forme de a insela publicul cu sperante false asupra unor diete si suplimente de nutrimente care, de fapt, sunt ineficace si pentru care se face risipa financiara considerabila, trebuie sa inceteze.
Eluarea unor do care demonstreaza efectul benefic al multor componente din nutritie trebuie cuantificata just, chiar daca pentru unele este inca departe de a fi complet sile sau, pentru unii, uneori, se considera o exagerare.
Cori, de aici s-a starnit confuza si s-a gasit terenul pentru o publicitate falsa, amestec de capricii si pasiuni si, poate, si pentru rau intentionati, escroci etc.
Oamenii sunt receptivi la sfaturile date pentru modul de a se hrani
(BOECKNER, KOHN, ROCKWELL -l990).
Pentru aceasta sunt consacrate sesiuni de cursuri ca "Mancarea de astazi, pentru sanatatea de maine !" (Eating Today for a Healthier Tomorrow), in vederea reducerii riscului in cancer, dar si in bolile coronariene, obezitate, osteroporoza, recomandari ce s-au dovedit a fi eficiente.
Controlul facut dupa un timp cursantilor, a scos in evidenta ca majoritatea au pus in practica sfaturile date, in sensul descresterii consumului de branzeturi foarte grase; renuntarea la obisnuitul abuz de carne rosie si a acizilor grasi saturati, la desert, la produsele prea sarate; diminuarea abuzului de cafea si ceai.
Pe viitor, recomandarile se vor axa si pe aspectul individual al cursantilor.

Publicul, trebuie informat corect si obiectiv despre recentele "achizitii" stiintifice asupra nutritiei in preventia cancerului, ca si despre semnificatia practica si sanatoasa a acestor concluzii (YOUNGsi richardson
-l979).
Obsertii si rezultate medicale, din ce in ce mai numeroase, vin sa demonstreze, in ultimul timp, prezenta frecventa in nutritia omului a unor substante menite sa-l protejeze, diminuand prin activitatea lor riscul in aparitia cancerului.
"Daca cea mai mare parte din cancerigeni (acesti agenp agresori, cauzali ai maladiei neoplazice) au sursa in mediul inconjurator, ce sa mai spunem despre vitamine, care sunt tot de aceeasi origine exogena si vin, in schimb, sa protejeze organismul de acesti agenp agresori " (NICOLE, sa voure -l993).
Privitor la vitamine, studiile experimentale vin sa completeze, uneori, pe cele epidemiologice (care, cateodata, sunt neclare sau contradictorii), dar, acum, cercetarile fundamentale clarifica multe din mecanismele moleculare ale unora din acestea, cum este cazul vitaminei A.
Si vitamina D pare a avea, asemanator vitaminei A, unele actiuni de protectie asupra tesutului hematopoetic, dar in alt domeniu.
Vitaminele A, E si C — ca antioxidanti — actioneaza ca un fel de antidot impotri unor cancerigeni de tipul radicalilor liberi sau a altor forme moleculare active de oxigen ce apar in timpul meolismului din organism si care sunt toxice.
Interesul folosirii retinoizilor si a unei parti din carotenoizii ce fac parte din grupul vitaminei A este si cel al administrarii lor in perioada unei remisiuni complete dupa un tratament cu intentie curati in scopul reducerii incidentei unor cancere secundare, care, uneori, se ridica la 8 - 10 % din pacientii tratati (NICOLE, SAVOURE, 1993).
Posibilitatea de a reduce riscul cu cel putin 20 — 30 % din totalul cazurilor de cancer uman, care este cauzal legat de alimentatie (consecinta a efectului unor nutrimente si, mai ales, nenutrimente aflate in alimentatia zilnica), poate avea, prin folosirea unor diferite remedii si diete, un important impact benefic asupra sanatatii publice (HENNEKENS -l994).
Studiu] a peste 100 de obsertii epidemiologice a demonstrat relatia intre consumul unor diete ce contin antioxidanti, ca beta-caroten (care este o provitamina A), vitamina E, vitamina C sau intre constatarea unui anumit nivel al unor nutrimente in sange si scadrea riscului in cancer.

Se pune problema gasirii acelor specii ale acestei bacterii posibil benefice (in mod stiintific), astfel incat in dezvoltarea procesului de fermentatie sa produca aparitia unor componente active speciale care, la folosirea curenta a acestor produse, sa-si dovedeasca eficienta privind scaderea colesterolului sanguin si protectia unor localizari in cancer.
Asa se presupune ca ar fi active, in acest sens (o ipoteza este legata si de pH acid ce se poate produce) si alte efecte care, posibil, vor fi implicate in procesul de anti-cancerogeneza.
Este releta importanta unor micronutrimente ce se afla in alimentele de genul legumelor si fructelor, in special vitaminele C, E, pro-vitamina A (beta-carotenul), unele saruri minerale si oligoelemente, ca : magneziu], zincul, seleniul ce pot reduce riscul unor cancere ale cavitatii orale, ale plamanului, ale esofagului si stomacului, explicand legatura cu protectia in cancer a unor localizari de acest tip (Riboli e., slimani n.,


KAAKS R. -l966).

Prezenta in mod evident, frecventa si curenta intr-o cantitate eficienta minim-obisnuita in dicta a fructelor si vegetalelor este corelata cu scaderea riscului in cancer (WILLET -l994).

Se citeaza carotenoizii (ex.: beta-caroten), in reducerea riscului in cancerul plamanului sau a diminuarii riscului in cancerul colonului in cazul prezentei acidului folie sau in alimentele bogate in fibre (fructe, legume, cereale).
Protectia legata de preventia riscului in cancerul glandei mamare prin asocierea vitaminei A cu carotenoizii poate beneficia de aceasta dieta (dar, cu efect mai limitat in alte localizari).


Vitaminele au fost cel mai mult asociate cu o terapie adjunta in cancer, iar informatiile publicului au fost facute in directia incurajarii acestei tendinte.

Vitaminele (retinoizii, carotonoizii, vitamina D etc.) si alti factori biologici activi naturali si produsii ai marilor, intr-un consum corect, se pot interfera cu unele faze ale cancerogenezei, realizand astfel o posibila scadere a riscului in cancer, de diminuare a promorii lui.

Aceasta ar putea fi considerata drept cea mai promitatoare pozitie de luat in preventie nu numai a indivizilor cu un inalt risc in cancer, dar si ca tratament adjunt dupa o terapie definitiv finalizata cu intentie curati, a cancerului primar.
O serie de localizari in cancer sunt actual atribuite si stilului complex de viata al omului, deseori traditional.
Stilul de viata occidental (meniu, dieta, traditii), evidentiaza, uneori, implicarea unor alti cancerigeni decat stilul de viata oriental (WEISBURCER -
1991).
De asemenea, s-a constatat folosirea in alimentatie, in mai toate tendintele de recomandare, a fructelor, legumelor, leguminoaselor etc, datorita efectului lor protector.
In acelasi timp, trebuie definite nivelele optime de recomandare zilnica a acestor micronutrimentc pe care le contin produsele alimentare de consum.
Strategia in chemopreventia cancerului este de a opri, prin orice mijloace, procesul de cancerogeneza (SZARKA, grana, ENGSTROM - 1994;


BURING, HENNEKENS -l995).

Si aspectul defectuos de a te hrani (malnutritia) poate crea terenul unui risc marit in cancer (ZAVUNO, MEGUl'-l996).
Unii agenti de cancerogeneza blocheaza si supreseaza mutatia (vitamina C, seleniul, flavonele), altii blocheaza promotia si proliferarea (unele medicamente antiinuamatoare nesteroidiene, tamoxifen, difluoro-methilornithina sau deriti ai vitaminei A).
De exemplu: in triajul preventiei cancerului de glanda mamara s-a utilizat tamoxifenul, in cancerul de prostata -finasterida, iar in triajul preventiei cancerului de plaman s-a utilizat acidul 13-cis-retinoic (in ultimul timp acesta fiind folosit si ca medicament in terapia leucemiei acute promielocitara).
Este necesara intensificarea acestor triaje unde sunt folosite componente ce vor fi propuse spre a fi utilizate in chemopreventie.
Oligoelementul selenium si acidul gras linoleic au fost gasiti, experimental, ca agenti puternic protectori in chemopreventia cancerului


(IP, L1SK, SCIMECA-l994).

In privinta sustinerii antajului pe care-l demonstreaza in preventia cancerului populatiei, in general, se sugereaza chiar fertilizarea cu selelniu a solului in agricultura, in vederea productiei unor produsi alimentari (ex: usturoiul), ce vor contine un nivel ridicat in seleniu sau, respectiv, imbogatirea in acid linoleic, prin tehnologie, a unor alimente.

Doua tipuri de triaj sunt, mai obisnuit, prezute pentru testarea eficientei unei strategiei in preventia cancerului.
Unul este cel in care se definesc agentii chimici si ai micronutritiei, cu care se intervin in chemopreventie (ex.: retinoi^i, beta-caroten si vitamine), altul este cel ce intervine prin schimbarea in obiceiurile de alimentare (HOLM -
1990).
Cate studii complete de chemopreventie, indica faptul ca unele componente ale nutritiei pot preveni cresterea tumorala sau diminuarea ei.
Astfel, sunt cuprinse in program studierea fiabilitatii schimbarii dietei propuse care contine, predictiv, cauze favorabile maririi incidentei unor localizari in cancer la indivizii cu risc crescut in aceasta maladie, pe bolnavi cu cancer sau pe grupe de comunitati ale populatiei cu obiceiuri speciale.
O mare importanta reprezinta schimbarea potrivita a dietei sau a lorii specifice a unor componente ale acesteia in reducerea riscului in cancer, aspecte care au fost relete de rezultatele multor studii asupra unor diete sau a componentelor ce le contin acestea, cu rol activ in preventie
(De MARINI -l998).
Un exemplu este studiul important facut pe un grup de 11.580 de rezidenti, persoane mai in rsta, pe o perioada intre 1981 — 1989 (LosAngeles, California).
S-a diagnosticat incidenta de 1.335 de cazuri de cancer.
Riscul activ al cancerului a fost calculat asupra consumului referitor la vegetale, fructe, beta-caroten, dieta cu vitamina C si suplimente in vitamina C (SHibata, anini-hill, ross, henderson- 1992).
Au fost semnalate unele asociatii ale acestui consum cu scaderea riscului in cancer.
La femei, o scadere a acestui risc in cancerul colonului a fost notata la consumul de legume si fructe si la suplimentarea de vitamina A si C sau numai de fructe si dieta cu vitamina C.
De asemenea, tot la femei, consumul de beta-caroten si suplimentarea de vitamina A, C si E reduce riscul cancerului plamanului.
La ambele sexe, consumul cu supliment de vitamina C a aratat o scadere a incidentei riscului in cancerul de ca urinara.
La celelalte diete nu s-a relet un efect protector noil, la barbati.
Dupa cum se obser, diferenta intre sexe nu a fost, totusi, consistenta.
Se subliniaza, insa, nevoia de investigatii suplimentare viitoare.

Informatia, publicitatea, educatia si orice interventie a mass-mediei, privind preventia riscului in cancer, fac parte din forme de recomandari catre marele public incadrate in ansamblul luptei contra acestui flagel.
Acestea trebuie sa aiba suportul si sprijinul unor surse stiintifice fiabile.
Numeroase agentii stiintifice si de sanatate, care publica recomandari de diete pentru public, au crescut numarul acestor module de dieta, privind diminuarea, incidenta si preventia bolilor cronice.
Printre acestea au fost si cele adresate cancerului si bolilor de inima
(LIGHT, TENNEY, PORTNOY, KESSI^Rsial. -l989).
" Mancare pentru sanatate ! " (Bat for Health) este un exemplu de mijloace de studiu in preocuparea de a face educatia consumatorilor, in spiritul dietei ca promotor al sanatatii, cum este dieta si cancerul.
Atenpa a fost atrasa si de consumarea in dieta a alimentelor bogate in fibre vegetale (legume si fructe).
Recomandarea este globala si nu poate fi riscanta, daca, mai ales, se tine cont de alte eventuale boli cronice concomitente si de aspectul individual.
Un alt mod de a raspandi cunostintele din acest domeniu este a apela la priceperea si atitudinile studentilor de a permite schimbarea si conturarea comportamentului corect de a se alimenta privind reducerea riscului in cancer (Changing tbe Course) (LIGHT, CONTENTO -l989).
O serie de societati si institute de cancer din toate statele SUA, prin membrii lor, publica studii in acest domeniu.
O serie de articole si reviste consacrate stadiului relatiei dintre cancer si nutritie, rele, intre nenumaratele metode de preventie, o intreaga serie de posibilitati ce cer rezolrea acestei acute probleme in ultimul deceniu, in afara de cea amintita de o intreaga pleiada de personalitati in domeniu, din toata lumea, in special din SUA (weinhouse and aii. mu nixon - mi;
COTUGNA si VICKERY-l992; HEIMENDINGERJ. -l992; WALUN and all. -l993; DWYER -l993; HEIMENDINGER J. 1993; KUMAR, and all -l993; RODGERS and all. - 1994).
Interventia regulilor si procedurilor farmacologice folosind factorii de nutritie poate juca in viitor un rol important, atat in perfectionarea prevenpei cancerului, cat si in tratarea si ameliorarea starii de boala; de asemenea, in perioada de dupa tratamentul conventional, cu o remisie totala sau paleati, putand propune diete cu efect benefic in aceste situatii, atat de complicate pentru alte remedii.




Alte materiale medicale despre: cancerul si alimentatia




Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa. Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatu [...]
Alimentatia cu continut crescut de sare creste presiunea arteriala si riscul pentru accident vascular cerebral. in timp ce alimentatia bogata in potas [...]
De secole, in fata tuturor bolilor, printre primele \"gesturi\" de terapie au fost cele din domeniul alimentar in care recomandarile cele mai simpl [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul si alimentatia

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile