Arterele
Sursele de irigatie arteriala ale duodenuli sunt comune in general cu cele ale cefalopancreasului (data fiind dezvoltarea lor comuna) ambele organe fiind plasate la granita dintre teritoriile tributare vascular trunchiului celiac si arterei mezenterice superioare, vor primi sange din ramura acestuia (1, 2, 9,14,15).
Nu vom insista repetand descrierea arcadelor vasculare, pe care am facut-o in submodulul 'vascularizatia pancreasului\", ci vom puncta doar elementele specifice duodenului. Astfel, partea superioara, segmentul cel mai 'sarac\" irigat, primeste sange prin artere de calibru mic ce provin din: artera supraduodenala, ramura a gastroduodenalei ce iriga doua treimi din rsantul anterior si o treime din cel posterior, pe o lungime de circa 1,5 cm in aval de pilor (1).

Peretele cranial al acestei portiuni, este alimentat de artera gastrica dreapta, iar cel inferior de ramuri mici pronite din gastroduodenala si/sau din artera gastroepip-looica dreapta. Caracteristic, aceste ramuri parietale duodenale sunt de tip terminal, anastomozele dintre sursele mentionate (supraduodenala superioara, retroduodenala, gastroduodenala si pancreaticoduodenala) fiind insuficiente (fapt de interes practic chirurgical deosebit atunci cand optam pentru DPC cu pastrarea pilorului, unde este obligatorie conservarea unui coleret duodenal de minim 2-3 cm, cu vascularizatie intacta!)

Partea ascendenta a duodenului este alimentata de ramuri pronind din arcada pancreaticoduodenala posterioara precum si de ramuri directe din artera pancreaticoduodenala inferioara, prima artera jejunala si artera mezenterica superioara (1, 2).
Restul duodenului este irigat de ramurile duodenale pronite din arcadele pancreaticoduodenale (neomologate in NA.) (1), ce constituie anastomoza dintre arterele supraduodenale superioare si arterele pancreaticoduodenale inferioare.
Astfel, din conxitatea arcadei pancreaticoduodenale anterioare pleaca ramuri duodenale (rami duodenales), vase drepte in numar de 8 -l0, care asigura irigatia rsantului anterior al partii descentente orizontale si ascendente, iar din cea posterioara, 5-l0 ramuri duodenale pentru peretele dorsal al acelorasi portiuni ale organului (1, 2.14,15).

Ceea ce caracterizeaza duodenul este ca vasele drepte sunt aici mai putine in atie cu cele de la nilul restului intestinului subtire (18-20/1 cm fata de 30 - 32 /1 cm la jejuno-ileon). Din vasele drepte se desprind ramuri intraparietale. Ceea ce este important de retinut din punct de dere chirurgical este faptul ca, interceptarea acestor vase drepte pe mai mult de 3 cm (uneori chiar si mai putin) se soldeaza cu necroza parietala a segmentului respectiv, tocmai datorita saraciei anastomozelor intramurale (1).
Venele duodenului alcatuiesc arcade paralele cu cele arteriale, Din aceste arcade pleaca nele pancreatico-duodenale ce dreneaza in na porta sau in mezenterica superioara (1, 2, 9,14,15).

Partea superioara (pars superior duodeni) dreneaza sangele prin ne infrapilorice in na gastroepiploica dreapta si prin ne suprapilorice in na porta. Mentionam aici prezenta ce-i drept, variabila, a unei anastomoze intre nele supra- si infrapilorice mentionate si anume na pilorica Mayo (na prepilorica) ce urca de pe fata anterioara a pilorului, varsandu-se direct in na gastrica dreapta, confluent al nei porte (1).
In rest, anterior, sangele din arcada noasa ajunge in na gastroepiplooica dreapta, ce coboara anterior, apoi pe sub capul pancreatic, unde dreneaza in na mezenterica superioara, dupa ce in prealabil, a primit na colica dreapta (sau na flexurii colice drepte). Peretele dorsal este drenat prin afluenti ai arcadei noase posterioare.
Ambele arcade noase pot drena caudal, separat sau prin trunchi comun in na mezenterica superioara sau, uneori la nilul primei sau celei de-a doua ne jejunale (tributare la randul lor nei mezenterice superioare) (1, 2, 9,14,15).