In pediatrie si nu numai,
antibioticele pot fi utilizate atA¤t in scop curativ, cA¤t si in scop profilactic. Scopul profilactic cu antibiotice si chimioterapice este riat:
- pentru a preveni boala (infectia) primarA¤; exemplu: oftalmia gono-cocicA¤;
- pentru a preveni recurentele infectioase; exemplu
infectiile urinare:
- la contactii recepA¼vi la unele microorganisme; exemplu: Haemophilus influenzae;
- la imunocompromisi; exemplu: asplenie etc. Durata profilaxiei antimicrobiene este riabilA¤:
- scurtA¤ ( "Profilaxia endocarditei");
- prelungitA¤ ( "RAA").
Agentii patogeni care beneficiazA¤ cel mai frecvent de chimioprofilaxie sunt sintetizati.
Prevenirea recurenpelor de otitA¤ medie
Germenii implicati sunt:
- Streptococcus pneumoniae (pneumococ);
- Moraxela catarhalis;
- Haemophilus influenzae;
- Stafllococcus pyogenes (stafilococ auriu).
BeneficiazA¤ de chimioprofilaxie copin cu 3 sau mai multe episoade de otitA¤ medie in ulUmele 3 luni sau cei cu 4 sau mai mult de 4 episoade in ulUmele 12 luni.
Profilaxia antimicrobianA¤ se face cu:
- amoxicilinA¤ 25 mg/kg/dozA¤ unicA¤ seara;
- sulfisoxazole 50-75 mg/kg/dozA¤ unicA¤ seara.
Durata profilaxiei: 6 luni sau pA¤nA¤ la urmA¤torul sezon cald (ra).
Prevenirea recidivelor de infectie urinarA¤ ( "ITU", in capi-tolul 24)
Oftalmia neonatalA¤ ( "BTS", in modulul 19)
- etiologie: a€¢ Neisseria gonorrhoae (gonococ);
a€¢ Clamydia trachomatis Tratamentul este tipic si constA¤ in aplicatia unicA¤ indatA¤ dupA¤ nastere de:
- nitrat de argint 1% (Crede);
- unguent oftalmic cu eritromicinA¤ 0,5% sau tetraciclinA¤ 1%. Eficacitatea tratamentului topic in prevenirea conjunctMtei cu C. tra-
homatis este incertA¤.
TehnicA¤: inainte de aplicatia topicA¤ (douA¤ picA¤turi de nitrat de argint 1%), se sterge fiecare ochi cu un tampon steril, iar dupA¤ un minut se sterge excesul de solutie sau unguent. Ulterior nu se mai aplicA¤ nici un tratament topic. De acest tratament beneficiazA¤ si nou-nA¤scutii extrasi prin cezarianA¤.
Prqfilaxia endocarditelor infectioase fi expusA¤ separat.
Reumatismul articular acut (a se vedea "Infectia cu SGA", in modulul 19)
Faringitele streptococice (a se vedea si "Infectia cu SGA", in modulul 19)
Contactii cu un bolnav cu faringitA¤ streptococicA¤ documentatA¤ pot avea culturi pozitive pentru streptococ grup A AŸ-hemolitic in proportie de 25%. Eluarea lor se face diferentiat dupA¤ cum urmeazA¤:
- in caz cA¤ au antecedente de
reumatism articular acut, glomeru-lonefritA¤ difuzA¤ acuta, se trateazA¤ indiferent dacA¤ sunt sau nu simpto-matici;
- in rest se trateazA¤ doar bei simptomatici cu culturi pozitive. La copin cu repetate si documentate faringite cu streptococ grup A
AŸ-hemolitic la interle scurte de timp, se poate face profilaxie cu penicilinA¤ in perioadele de risc maxim ale anului, doza recomandatA¤ fiind de 250 mg x 2 ori/zi oral.
Infectia cu N. meningitidis (meningococ)
BeneficiazA¤ contactii cu un bolnav de meningitA¤ meningococicA¤ sau meningococemie si anume contactii din: familie, scoalA¤, per-sonalul medical de ingrijire (cel care a practicat resuscitare gurA¤ la gurA¤ sau chiar intubatie, cel care a examinat faringele etc.).
Riscul de cazuri secundare la contacti este de 3-5%.
Profilaxia trebuie sA¤ inceapA¤ in primele 24 de ore de la diagnosti-care. Se considerA¤ cA¤ culturile din tractul respirator nu au loare in decizia eine beneficiazA¤ si eine nu de profilaxie.
Schemele recomandate sunt urmA¤toarele:
- rifampicina: A«10 mg/kg (maxim 600 mg) la 12 ore x 2 zile;
a€¢ 5 mg/kg la 12 ore x 2 zile (la nou-nA¤scut);
a€¢ 20 mg/kg (maximum 600 mg) dozA¤ unicA¤ x 4 zile;
- ceftriaxona: a€¢ sub 12 ani - 125 mg IM dozA¤ unicA¤;
a€¢ peste 12 ani - 250 mg IM dozA¤ unicA¤;
- sulflsoxazole (dacA¤ sensibilitatea este doveditA¤):
a€¢ 500 mg/zi la sugar;
a€¢ 500 mg la 12 ore intre 1-l2 ani;
a€¢ 1 g la 12 ore peste 12 ani si adulti. Aceste medicamente sunt folosite timp de douA¤ zile.
- Ciprofloxacin: a€¢ 500 mg dozA¤ unicA¤ (recomandatA¤ doar la adulti);
a€¢ se poate asocia, dar farA¤ a substitui chirnioprofilaxia, ccinarea antimeningococicA¤ - ccin tetralent serotip A, C, Y, W135N, 0,5 mL dozA¤ unicA¤ SC, nu se face rapel.
Infectia cu H. influenzae tip b (Hlb)
Cazurile secundare la contactii neimunizati si suseeptibili ca vA¤rstA¤ au o freeventA¤ de 1 din 23. Riscul contactilor este:
- legat de vA¤rstA¤ (e maxim sub vA¤rsta de 4 ani);
- mai mare la contactii din colectivitate decA¤t la cei din familie;
- mai mare la cei cu irnunizarea incompletA¤.
Ce inseamnA¤ imunizare completA¤ (in tara noastrA¤ nu este un ccin obligatoriu si nu flgureazA¤ in calendarul de ccinA¤ri dar se comer-cializeazA¤ sub forma de IlbOCO):
- copil peste 15 luni - 1 dozA¤ de ccin conjugat;
- copil 12-l4 luni - 2 doze;
- copil sub 12 luni (sugar) - cel pu(in 2 doze;
Contact: cel putin 4 ore in ultimele 5-7 zile inainte de diagnostic;
Chirnioprofilaxia trebuie sA¤ fie cA¤t mai precoce (cazurile secundare) -in primele 7 zile;
BeneficiazA¤ urmA¤toarele categorii, in urmA¤toarele circumstante (relatia e mai complicata):
- toti membrii familiei, cA¤nd existA¤ cel putin un copil sub 4 ani (nu si dacA¤ este imunizat), iar dacA¤ e sub 1 an, obligatoriu primeste profilaxie (nu poate fi complet imunizat);
- toti membrii familiei in caz cA¤ existA¤ un copil imunocompromis, indiferent de antecedentele ccinale (este posibil ca ccinarea sA¤ nu fie eficientA¤);
- fratii sub 4 ani de acasA¤ ai unui copil care a fost expus in colectivitate (adicA¤ un copil contact cel putin 25 ore intr-o sA¤ptA¤mA¤nA¤);
- dacA¤ intr-o colectivitate de copii apare un singur caz, se face chirnioprofilaxia personalului de ingrijire si tuturor copiilor (dacA¤ sunt mai mici de 2 ani; dacA¤ nu, se face numai dacA¤ apare o izbuenire epidemica, definitA¤ ca douA¤ sau mai multe cazuri intr-o perioadA¤ de 60 zile);
- copin si personalul de ingrijire nu vor fi primiti decA¤t dupA¤ insti-tuirea chimioprofilaxiei (in caz de izbuenire epidemica) si vor primi rifampicina si copin nou primiti in perioadA¤ chimioprofilaxiei).
Regimul recomandat:
- rifampicina: a€¢ 20 mg/kg/dozA¤ unicA¤ (max. 600 mg) x 4 zile;
a€¢ 10 mg/kg/dozA¤ unicA¤ x 4 zile (nou-nA¤scut).
Nu existA¤ alternati.
In caz de contraindicatie a administrA¤rii de rifampicina se recomandA¤ supraveghere medicalA¤ foarte atentA¤ si ineeperea tratamentului de la primele semne de boalA¤.
Se poate asocia ccinarea anti-HIb (tri- sau tetraccin).
Tusea convulsi (pertussis)
Pacientul cu
tuse convulsi este considerat infectios in primele 5 zile de tratament cu eritromicinA¤ (sau dacA¤ nu primeste tratament corespunzA¤tor);
Contaclii sunt apreeiati dupA¤:
- vA¤rsta;
- starea iniunitarA¤; Se recomandA¤:
- eritromicinA¤ 40-50 mg/kg/zi in 4 prize pentru loli contaclii (c:a riantA¤ estc TMP-SMZ, dar pare put in eficienl); durata 14 zile;
- sc asociazA¤ cu reccinare, in funclie de stalusul imunologic:
a€¢ copil sub 7 ani neinuinizat sau sub 4 doze ccinale sau anle-cedcntc ccinale inccrle, se reia sau se incepe. dupA¤ caz, ccinarea DTP si im DT;
a€¢ la 3 doze la inai pul in de 6 luni in urinA¤, se face a 4-a dozA¤;
a€¢ la 4 doze, se face rapel.
Infectiile pneumococice
Se recomandA¤
penicilina G sau V - 125 mg x 2 ori/zi, sub 5 ani;
- 250 mg x 2 ori/zi, peste 5 ani; La persoanele cu risc de a dezvolta boalA¤ (infeclie) pneumocoeicA¤ de tip inziv:
- sicklemie (profllaxia trebuie ineeputa inainte de vA¤rsta de 4 luni si dureazA¤ toatA¤ viata);
- asplenie (incepe din priniele luni de viatA¤ si dureazA¤ cel putin 5 ani);
- ccinarea anA¼pneumococicA¤ se face dupA¤ vA¤rsta de 2 ani (sau cel putin 2 sA¤ptA¤mA¤ni anterior splenectomiei) si poate cventual reduce durata profilaxiei cu penicilina (nu existA¤ critcrii ferme si experientA¤ suficientA¤).
Diareea cA¤lA¤torului
Risc maxim prezintA¤:
- copin, mai ales sub vA¤rsta de 2 ani;
- in special in zona geograficA¤ Africa, India.
Este controversatA¤ la copii din cauza riscului de selectare de ger-meni rezistenti; se pol. utiliza la adolescent: TMP-SMZ, bismuf sub-salicilat, norfloxacin.
Influenza (gripa) de tip A
Indicatii:
- copii si adolescenti cu risc crescut ce urmeazA¤ a fi ccinati:
a€¢
astm si alte boli cronice pulmonare (mueoviseidozA¤, displazie bronhopulmonarA¤);
a€¢
boli cardiace congestive;
a€¢ sicklemie si alte hemoglobinopatii;
a€¢ HIV simptomatic;
a€¢ terapie imunosupresoare;
a€¢ boli cronice de meolism;
a€¢ boli renale cronice;
a€¢
diabet zaharat;
a€¢ terapie cu aspirinA¤ A¤ la long [injluenza creste riseul de sin-drom Reye, ARJ, Kawasaki);
- persoane imunodeAŸeitare la care rA¤spunsul imunitar este nesatis-iaeA¤tor;
- persoane cu risc la care ccinul este contratndicat (persoane aler-gice la olbuminA¤).
Drogurile folosite:
- amantadina;
- rimantadina.
Prqfilaxia antimicrobianA¤ in chirurgia pediatricA¤
Un A¼ment aparte al profilaxiei antimicrobiene il reprezintA¤ copilul operat. Scopul este de a preveni infectarea plA¤gii operatorii si de a reduce la maxim incidenta acesteia. ExistA¤ studii documentate privind eficacitatea unor scheme terapeutice recomandate de Colegiul American de Chirurgie.
Profilaxia sistemicA¤ este indicatA¤ cA¤nd beneficiile de prevenire a infecA¼ilor sunt mai mari decA¤t reactiile secundare si riscul de a induce rezistenta bacterianA¤. Se foloseste un index de risc ce monitorizeazA¤ tipul de interventie, complexitatea, durata ei si riscul de contaminarc, tipul de plagA¤ (curatA¤, potential contaminatA¤, contaminatA¤, infectatA¤). Profilaxia infectiei plA¤gii impunc o concentratie efectivA¤ de drog in lesu-turi in timpul procedurii chirurgicale impotri posibilei conlaminA¤ri bacteriene ce poate sA¤ aparA¤ in cursul interventiei. Exceptie face operatia cezarianA¤ la care profilaxia se ineepe dupA¤ ligaturarea cordonului; in toate celelalte situatii se ineepe cu 30 de minute inainte de interventie.
Durata profilaxiei provoaeA¤ comentarii:
- de regulA¤ o singurA¤ administrare sau maxim douA¤ (daeA¤ inferventia este laborioasA¤);
- dupA¤ operatie, indicatiile sunt oarecum divergente: europenii administreazA¤ circa 48 de ore, in timp ce americanii nu mai repefA¤ (exceptie: profilaxia endocarditei).
Alegerea drogului se face in funetie de germenii incriminati in complicatiile infectioase pentru fiecare procedura in parte, suseep-tibilitate bacterianA¤, eficacitate doveditA¤ si siguranta drogului ales. Dozele recomandate si calea de administrare depind de procedura (de obicei parenteral, freevent IV), dar si oral (in special in interventiilc pe colon). Este indicat sA¤ se evite cefalosporinele de generatia a 3-a, iar cele de generatia a 2-a, de administrare IM, TntrucA¤t multe contin lidocainA¤, sunt contraindicate sub vA¤rsta de 30 de luni. Ghid pro-pus de scoala franeezA¤ de Chirurgie:
1. Chirurgie ortopedicA¤ (cel mai incriminat germene este stafilo-cocul alb coagulazo-negativ):
- cefamandole IM/IV - 50 mg/kg/24 ore;
- cefuroxime IM/IU - 60 mg/kg/zi:
a€¢ reduceri ortopedice - nu necesitA¤;
a€¢ proteze - cloxaeilinA¤/oxaeilinA¤;
a€¢ tenotomie > 2 ore - cloxaeilinA¤;
a€¢
fracturi deschise - augmentin.
2. Chirurgie digestivA¤:
- stenozA¤ hipertroficA¤ de pilor - nu necesitA¤;
- hernie inghinalA¤ - nu necesitA¤;
- ectopie -nu necesitA¤;
- endoscopie - nu necesitA¤;
- atresie de esofag - augmentin;
- malformatii esofagiene - augmentin;
- atresie, stenozA¤ duodenalA¤, jejunalA¤ - augmentin, cefoxitin;
- Hirschsprung - augmentin, cefoxitin;
- imperforatie analA¤ - augmentin, cefoxitin;
- stenozA¤ causticA¤ de esofag - augmentin;
- Chirurgie biliarA¤ - augmentin;
- apendicectomie simplA¤ - augmentin 24 ore;
- Chirurgie colorectalA¤ - cefalosporinA¤ generatia 3 + metronida-zol + aminoglicozid;
- Chirurgie
intestin - cefalosporinA¤ generatia 3 + metronidazol.
3. Chirurgie cardioscularA¤ si toracicA¤:
- drenaj toracic - nu necesitA¤;
- ligaturA¤ canal arterial - dupA¤ antibiogramA¤;
- Chirurgie pulmonarA¤ - augmentin.
4. Chirurgie ORL si stomatologicA¤:
- adenoidectomie - amoxicilinA¤ sau augmentin;
- amigdalectomie - amoxicilinA¤ sau augmentin;
- fantA¤ labiomaxilarA¤ - augmentin 24 de ore;
- fantA¤ palatinA¤ - augmentin 7 zile.
5. Chirurgie urologicA¤:
- endoscopie, cistoscopie - dupA¤ uroculturA¤: a€¢ sterilA¤ - augmentin;
a€¢ pozitivA¤ - dupA¤ antibiogramA¤.
6. O grupA¤ aparte o constituie antibioproAŸlaxia in obstetricA¤:
- cezarianA¤ programatA¤ sau in timpul traliului cu membrane rupte de mai putin de 8 ore - augmentin, 2 g IV, dozA¤ unicA¤ dupA¤ ligaturarea cordonului ombilical;
- cezarianA¤ de urgentA¤ cu membrane rupte de peste 8 ore si febrA¤ peste 38A°C - augmentin, 2 g IV dupA¤ ligaturA¤, apoi la 8 ore, 16 ore, 24 de ore;
- extragere joasA¤:
a€¢ rupturA¤ a membranelor < 8 ore - nimic
a€¢ rupturA¤ a membranelor >8 ore - augmentin 2 g IV dozA¤ unicA¤ (dupA¤ ligaturA¤ cordonului);
a€¢ control manual al cavitA¤tii uterine - augmentin 2 g IV dozA¤ unicA¤ inainte de manevrA¤;
- mame cu culturi poziA¼ve pentru streptococ grup B in secretia gi-nalA¤; se alege unui dintre urmA¤toarele:
a€¢ ampicilinA¤ 2 g IV la 4-6 ore;
a€¢ penicilinA¤ G 500.000 UI, IV la 6 ore;
a€¢ clindarnicinA¤ IV. Obligatoriu la:
- membrane rupte de mai mult de 18 ore;
- nasteri multiple;
- febrA¤ in timpul traliului;
- nastere prematurA¤ sub 37 de sA¤ptA¤mA¤ni.
