eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


ANTIBIOTICE Sl CHIMIOTERAPICE

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » MEDICAMENTE » antibiotice sl chimioterapice

Profilaxia antimicrobiana„

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



In pediatrie si nu numai, antibioticele pot fi utilizate atA¤t in scop curativ, cA¤t si in scop profilactic. Scopul profilactic cu antibiotice si chimioterapice este riat:
- pentru a preveni boala (infectia) primarA¤; exemplu: oftalmia gono-cocicA¤;
- pentru a preveni recurentele infectioase; exemplu infectiile urinare:
- la contactii recepA¼vi la unele microorganisme; exemplu: Haemophilus influenzae;
- la imunocompromisi; exemplu: asplenie etc. Durata profilaxiei antimicrobiene este riabilA¤:


- scurtA¤ ( "Profilaxia endocarditei");

- prelungitA¤ ( "RAA").
Agentii patogeni care beneficiazA¤ cel mai frecvent de chimioprofilaxie sunt sintetizati.


Prevenirea recurenpelor de otitA¤ medie

Germenii implicati sunt:


- Streptococcus pneumoniae (pneumococ);

- Moraxela catarhalis;


- Haemophilus influenzae;

- Stafllococcus pyogenes (stafilococ auriu).
BeneficiazA¤ de chimioprofilaxie copin cu 3 sau mai multe episoade de otitA¤ medie in ulUmele 3 luni sau cei cu 4 sau mai mult de 4 episoade in ulUmele 12 luni.
Profilaxia antimicrobianA¤ se face cu:


- amoxicilinA¤ 25 mg/kg/dozA¤ unicA¤ seara;

- sulfisoxazole 50-75 mg/kg/dozA¤ unicA¤ seara.
Durata profilaxiei: 6 luni sau pA¤nA¤ la urmA¤torul sezon cald (ra).
Prevenirea recidivelor de infectie urinarA¤ ( "ITU", in capi-tolul 24)


Oftalmia neonatalA¤ ( "BTS", in modulul 19)

- etiologie: a€¢ Neisseria gonorrhoae (gonococ);
a€¢ Clamydia trachomatis Tratamentul este tipic si constA¤ in aplicatia unicA¤ indatA¤ dupA¤ nastere de:
- nitrat de argint 1% (Crede);
- unguent oftalmic cu eritromicinA¤ 0,5% sau tetraciclinA¤ 1%. Eficacitatea tratamentului topic in prevenirea conjunctMtei cu C. tra-
homatis este incertA¤.
TehnicA¤: inainte de aplicatia topicA¤ (douA¤ picA¤turi de nitrat de argint 1%), se sterge fiecare ochi cu un tampon steril, iar dupA¤ un minut se sterge excesul de solutie sau unguent. Ulterior nu se mai aplicA¤ nici un tratament topic. De acest tratament beneficiazA¤ si nou-nA¤scutii extrasi prin cezarianA¤.
Prqfilaxia endocarditelor infectioase fi expusA¤ separat.



Reumatismul articular acut (a se vedea "Infectia cu SGA", in modulul 19)
Faringitele streptococice (a se vedea si "Infectia cu SGA", in modulul 19)
Contactii cu un bolnav cu faringitA¤ streptococicA¤ documentatA¤ pot avea culturi pozitive pentru streptococ grup A AŸ-hemolitic in proportie de 25%. Eluarea lor se face diferentiat dupA¤ cum urmeazA¤:
- in caz cA¤ au antecedente de reumatism articular acut, glomeru-lonefritA¤ difuzA¤ acuta, se trateazA¤ indiferent dacA¤ sunt sau nu simpto-matici;
- in rest se trateazA¤ doar bei simptomatici cu culturi pozitive. La copin cu repetate si documentate faringite cu streptococ grup A
AŸ-hemolitic la interle scurte de timp, se poate face profilaxie cu penicilinA¤ in perioadele de risc maxim ale anului, doza recomandatA¤ fiind de 250 mg x 2 ori/zi oral.


Infectia cu N. meningitidis (meningococ)

BeneficiazA¤ contactii cu un bolnav de meningitA¤ meningococicA¤ sau meningococemie si anume contactii din: familie, scoalA¤, per-sonalul medical de ingrijire (cel care a practicat resuscitare gurA¤ la gurA¤ sau chiar intubatie, cel care a examinat faringele etc.).


Riscul de cazuri secundare la contacti este de 3-5%.

Profilaxia trebuie sA¤ inceapA¤ in primele 24 de ore de la diagnosti-care. Se considerA¤ cA¤ culturile din tractul respirator nu au loare in decizia eine beneficiazA¤ si eine nu de profilaxie.


Schemele recomandate sunt urmA¤toarele:

- rifampicina: A«10 mg/kg (maxim 600 mg) la 12 ore x 2 zile;


a€¢ 5 mg/kg la 12 ore x 2 zile (la nou-nA¤scut);

a€¢ 20 mg/kg (maximum 600 mg) dozA¤ unicA¤ x 4 zile;


- ceftriaxona: a€¢ sub 12 ani - 125 mg IM dozA¤ unicA¤;

a€¢ peste 12 ani - 250 mg IM dozA¤ unicA¤;


- sulflsoxazole (dacA¤ sensibilitatea este doveditA¤):

a€¢ 500 mg/zi la sugar;


a€¢ 500 mg la 12 ore intre 1-l2 ani;

a€¢ 1 g la 12 ore peste 12 ani si adulti. Aceste medicamente sunt folosite timp de douA¤ zile.
- Ciprofloxacin: a€¢ 500 mg dozA¤ unicA¤ (recomandatA¤ doar la adulti);
a€¢ se poate asocia, dar farA¤ a substitui chirnioprofilaxia, ccinarea antimeningococicA¤ - ccin tetralent serotip A, C, Y, W135N, 0,5 mL dozA¤ unicA¤ SC, nu se face rapel.

Infectia cu H. influenzae tip b (Hlb)
Cazurile secundare la contactii neimunizati si suseeptibili ca vA¤rstA¤ au o freeventA¤ de 1 din 23. Riscul contactilor este:
- legat de vA¤rstA¤ (e maxim sub vA¤rsta de 4 ani);
- mai mare la contactii din colectivitate decA¤t la cei din familie;
- mai mare la cei cu irnunizarea incompletA¤.
Ce inseamnA¤ imunizare completA¤ (in tara noastrA¤ nu este un ccin obligatoriu si nu flgureazA¤ in calendarul de ccinA¤ri dar se comer-cializeazA¤ sub forma de IlbOCO):
- copil peste 15 luni - 1 dozA¤ de ccin conjugat;


- copil 12-l4 luni - 2 doze;

- copil sub 12 luni (sugar) - cel pu(in 2 doze;
Contact: cel putin 4 ore in ultimele 5-7 zile inainte de diagnostic;
Chirnioprofilaxia trebuie sA¤ fie cA¤t mai precoce (cazurile secundare) -in primele 7 zile;
BeneficiazA¤ urmA¤toarele categorii, in urmA¤toarele circumstante (relatia e mai complicata):
- toti membrii familiei, cA¤nd existA¤ cel putin un copil sub 4 ani (nu si dacA¤ este imunizat), iar dacA¤ e sub 1 an, obligatoriu primeste profilaxie (nu poate fi complet imunizat);
- toti membrii familiei in caz cA¤ existA¤ un copil imunocompromis, indiferent de antecedentele ccinale (este posibil ca ccinarea sA¤ nu fie eficientA¤);
- fratii sub 4 ani de acasA¤ ai unui copil care a fost expus in colectivitate (adicA¤ un copil contact cel putin 25 ore intr-o sA¤ptA¤mA¤nA¤);
- dacA¤ intr-o colectivitate de copii apare un singur caz, se face chirnioprofilaxia personalului de ingrijire si tuturor copiilor (dacA¤ sunt mai mici de 2 ani; dacA¤ nu, se face numai dacA¤ apare o izbuenire epidemica, definitA¤ ca douA¤ sau mai multe cazuri intr-o perioadA¤ de 60 zile);
- copin si personalul de ingrijire nu vor fi primiti decA¤t dupA¤ insti-tuirea chimioprofilaxiei (in caz de izbuenire epidemica) si vor primi rifampicina si copin nou primiti in perioadA¤ chimioprofilaxiei).


Regimul recomandat:

- rifampicina: a€¢ 20 mg/kg/dozA¤ unicA¤ (max. 600 mg) x 4 zile;


a€¢ 10 mg/kg/dozA¤ unicA¤ x 4 zile (nou-nA¤scut).

Nu existA¤ alternati.
In caz de contraindicatie a administrA¤rii de rifampicina se recomandA¤ supraveghere medicalA¤ foarte atentA¤ si ineeperea tratamentului de la primele semne de boalA¤.
Se poate asocia ccinarea anti-HIb (tri- sau tetraccin).

Tusea convulsi (pertussis)
Pacientul cu tuse convulsi este considerat infectios in primele 5 zile de tratament cu eritromicinA¤ (sau dacA¤ nu primeste tratament corespunzA¤tor);
Contaclii sunt apreeiati dupA¤:


- vA¤rsta;

- starea iniunitarA¤; Se recomandA¤:
- eritromicinA¤ 40-50 mg/kg/zi in 4 prize pentru loli contaclii (c:a riantA¤ estc TMP-SMZ, dar pare put in eficienl); durata 14 zile;
- sc asociazA¤ cu reccinare, in funclie de stalusul imunologic:
a€¢ copil sub 7 ani neinuinizat sau sub 4 doze ccinale sau anle-cedcntc ccinale inccrle, se reia sau se incepe. dupA¤ caz, ccinarea DTP si im DT;
a€¢ la 3 doze la inai pul in de 6 luni in urinA¤, se face a 4-a dozA¤;


a€¢ la 4 doze, se face rapel.

Infectiile pneumococice
Se recomandA¤ penicilina G sau V - 125 mg x 2 ori/zi, sub 5 ani;
- 250 mg x 2 ori/zi, peste 5 ani; La persoanele cu risc de a dezvolta boalA¤ (infeclie) pneumocoeicA¤ de tip inziv:
- sicklemie (profllaxia trebuie ineeputa inainte de vA¤rsta de 4 luni si dureazA¤ toatA¤ viata);
- asplenie (incepe din priniele luni de viatA¤ si dureazA¤ cel putin 5 ani);
- ccinarea anA¼pneumococicA¤ se face dupA¤ vA¤rsta de 2 ani (sau cel putin 2 sA¤ptA¤mA¤ni anterior splenectomiei) si poate cventual reduce durata profilaxiei cu penicilina (nu existA¤ critcrii ferme si experientA¤ suficientA¤).


Diareea cA¤lA¤torului

Risc maxim prezintA¤:


- copin, mai ales sub vA¤rsta de 2 ani;

- in special in zona geograficA¤ Africa, India.
Este controversatA¤ la copii din cauza riscului de selectare de ger-meni rezistenti; se pol. utiliza la adolescent: TMP-SMZ, bismuf sub-salicilat, norfloxacin.
Influenza (gripa) de tip A


Indicatii:

- copii si adolescenti cu risc crescut ce urmeazA¤ a fi ccinati:
a€¢ astm si alte boli cronice pulmonare (mueoviseidozA¤, displazie bronhopulmonarA¤);
a€¢ boli cardiace congestive;


a€¢ sicklemie si alte hemoglobinopatii;

a€¢ HIV simptomatic;


a€¢ terapie imunosupresoare;

a€¢ boli cronice de meolism;


a€¢ boli renale cronice;


a€¢ diabet zaharat;
a€¢ terapie cu aspirinA¤ A¤ la long [injluenza creste riseul de sin-drom Reye, ARJ, Kawasaki);
- persoane imunodeAŸeitare la care rA¤spunsul imunitar este nesatis-iaeA¤tor;
- persoane cu risc la care ccinul este contratndicat (persoane aler-gice la olbuminA¤).
Drogurile folosite:


- amantadina;

- rimantadina.


Prqfilaxia antimicrobianA¤ in chirurgia pediatricA¤

Un A¼ment aparte al profilaxiei antimicrobiene il reprezintA¤ copilul operat. Scopul este de a preveni infectarea plA¤gii operatorii si de a reduce la maxim incidenta acesteia. ExistA¤ studii documentate privind eficacitatea unor scheme terapeutice recomandate de Colegiul American de Chirurgie.
Profilaxia sistemicA¤ este indicatA¤ cA¤nd beneficiile de prevenire a infecA¼ilor sunt mai mari decA¤t reactiile secundare si riscul de a induce rezistenta bacterianA¤. Se foloseste un index de risc ce monitorizeazA¤ tipul de interventie, complexitatea, durata ei si riscul de contaminarc, tipul de plagA¤ (curatA¤, potential contaminatA¤, contaminatA¤, infectatA¤). Profilaxia infectiei plA¤gii impunc o concentratie efectivA¤ de drog in lesu-turi in timpul procedurii chirurgicale impotri posibilei conlaminA¤ri bacteriene ce poate sA¤ aparA¤ in cursul interventiei. Exceptie face operatia cezarianA¤ la care profilaxia se ineepe dupA¤ ligaturarea cordonului; in toate celelalte situatii se ineepe cu 30 de minute inainte de interventie.
Durata profilaxiei provoaeA¤ comentarii:
- de regulA¤ o singurA¤ administrare sau maxim douA¤ (daeA¤ inferventia este laborioasA¤);
- dupA¤ operatie, indicatiile sunt oarecum divergente: europenii administreazA¤ circa 48 de ore, in timp ce americanii nu mai repefA¤ (exceptie: profilaxia endocarditei).
Alegerea drogului se face in funetie de germenii incriminati in complicatiile infectioase pentru fiecare procedura in parte, suseep-tibilitate bacterianA¤, eficacitate doveditA¤ si siguranta drogului ales. Dozele recomandate si calea de administrare depind de procedura (de obicei parenteral, freevent IV), dar si oral (in special in interventiilc pe colon). Este indicat sA¤ se evite cefalosporinele de generatia a 3-a, iar cele de generatia a 2-a, de administrare IM, TntrucA¤t multe contin lidocainA¤, sunt contraindicate sub vA¤rsta de 30 de luni. Ghid pro-pus de scoala franeezA¤ de Chirurgie:
1. Chirurgie ortopedicA¤ (cel mai incriminat germene este stafilo-cocul alb coagulazo-negativ):


- cefamandole IM/IV - 50 mg/kg/24 ore;

- cefuroxime IM/IU - 60 mg/kg/zi:


a€¢ reduceri ortopedice - nu necesitA¤;

a€¢ proteze - cloxaeilinA¤/oxaeilinA¤;


a€¢ tenotomie > 2 ore - cloxaeilinA¤;

a€¢ fracturi deschise - augmentin.


2. Chirurgie digestivA¤:

- stenozA¤ hipertroficA¤ de pilor - nu necesitA¤;


- hernie inghinalA¤ - nu necesitA¤;

- ectopie -nu necesitA¤;


- endoscopie - nu necesitA¤;

- atresie de esofag - augmentin;


- malformatii esofagiene - augmentin;

- atresie, stenozA¤ duodenalA¤, jejunalA¤ - augmentin, cefoxitin;


- Hirschsprung - augmentin, cefoxitin;

- imperforatie analA¤ - augmentin, cefoxitin;


- stenozA¤ causticA¤ de esofag - augmentin;

- Chirurgie biliarA¤ - augmentin;


- apendicectomie simplA¤ - augmentin 24 ore;

- Chirurgie colorectalA¤ - cefalosporinA¤ generatia 3 + metronida-zol + aminoglicozid;
- Chirurgie intestin - cefalosporinA¤ generatia 3 + metronidazol.
3. Chirurgie cardioscularA¤ si toracicA¤:


- drenaj toracic - nu necesitA¤;

- ligaturA¤ canal arterial - dupA¤ antibiogramA¤;


- Chirurgie pulmonarA¤ - augmentin.

4. Chirurgie ORL si stomatologicA¤:


- adenoidectomie - amoxicilinA¤ sau augmentin;

- amigdalectomie - amoxicilinA¤ sau augmentin;


- fantA¤ labiomaxilarA¤ - augmentin 24 de ore;

- fantA¤ palatinA¤ - augmentin 7 zile.


5. Chirurgie urologicA¤:

- endoscopie, cistoscopie - dupA¤ uroculturA¤: a€¢ sterilA¤ - augmentin;


a€¢ pozitivA¤ - dupA¤ antibiogramA¤.

6. O grupA¤ aparte o constituie antibioproAŸlaxia in obstetricA¤:
- cezarianA¤ programatA¤ sau in timpul traliului cu membrane rupte de mai putin de 8 ore - augmentin, 2 g IV, dozA¤ unicA¤ dupA¤ ligaturarea cordonului ombilical;
- cezarianA¤ de urgentA¤ cu membrane rupte de peste 8 ore si febrA¤ peste 38A°C - augmentin, 2 g IV dupA¤ ligaturA¤, apoi la 8 ore, 16 ore, 24 de ore;


- extragere joasA¤:

a€¢ rupturA¤ a membranelor < 8 ore - nimic
a€¢ rupturA¤ a membranelor >8 ore - augmentin 2 g IV dozA¤ unicA¤ (dupA¤ ligaturA¤ cordonului);
a€¢ control manual al cavitA¤tii uterine - augmentin 2 g IV dozA¤ unicA¤ inainte de manevrA¤;
- mame cu culturi poziA¼ve pentru streptococ grup B in secretia gi-nalA¤; se alege unui dintre urmA¤toarele:
a€¢ ampicilinA¤ 2 g IV la 4-6 ore;


a€¢ penicilinA¤ G 500.000 UI, IV la 6 ore;

a€¢ clindarnicinA¤ IV. Obligatoriu la:


- membrane rupte de mai mult de 18 ore;

- nasteri multiple;


- febrA¤ in timpul traliului;

- nastere prematurA¤ sub 37 de sA¤ptA¤mA¤ni.



Alte materiale medicale despre: ANTIBIOTICE Sl CHIMIOTERAPICE




Este un antibiotic, produs pe cale biologica (Streptomyces fradiae), care poseda o actiune bac-teriostatica si bactericida. Este activa fata de unii g [...]
Este un antibiotic produs de Strepto-myces griseus, cu actiune bacteriostatica, indiferent de faza de multiplicare a germenilor. Este foarte activa fa [...]
Este un chimioterapie tuberculostatic, cu actiune bacteriostatica. Actioneaza numai asupra bacilului tuberculos. Este indicat in tuberculoza evolutiva [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre antibiotice sl chimioterapice

    Alte sectiuni
    Antiulceroase
    Antivomitive
    Antispastice
    Substituenti (inlocuitori) si fermenti digestivi
    Dezinfectante intestinale
    Antiparazitare si antimicotice
    Laxative purgative
    Antihemoroidale
    Hepatoprotectoare
    Medicatia cailor biliare
    Antibiotice sl chimioterapice
    Medicatia sistemului nervos
    Hormonii
    Medicatia aparatului cardiovascular
    Medicatia bolilor de singe
    Medicatia aparatului respirator
    Medicatia aparatului renal
    Medicatia aparatului genital
    Medicatia aparatului digestiv
    Administrarea medicamentelor
    Antiinflamatoare


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile