eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Stomatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » stomatologie

Amprentarea - amprente de arcada, segmentara, opto-electronica


AMPRENTAREA


Inregistrarea elementelor campului protetic, preparatie dentara, dinti vecini, dinti antagonisti, relatie de ocluzie.

Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie.


A. AMPRENTE DE ARCADA :

Metode de amprentare :

1.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) fidelitate crescuta pentru amprente unitare.

Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). Supraamprentarea cu gips este depasita.

2. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick. Se folosesc numai portamprente metalice.

Materiale : siliconi de aditie/polieteri.

3. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie, polieteri) in portamprente individuale(RAS, RDC),

Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime).

Indicatia majora : incrustatie, coroane partiale.

Contractiile, distorsionarile sunt nesemnificative, fidelitatea este foarte mare.

Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim, precizie maxima. Polieterii (Impregum, Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II, MOD.


B. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA):

Inregistreaza un segment de arcada.

1. Amprenta rigid-elastica :

-Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents.

-Amprenta secundara (finala) cu material siliconic de aditie/condensare(fluid).


C. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) - inlay ceramic.


Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice:


Modelul de lucru

Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie.

Materiale utilizate in realizarea modelului- proprietati :

  • Plasticitate;
  • Fidelitate;
  • Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ , 0,1% pentru cele dure si 0,05% pentru cele extradure ;
  • Rezistenta mecanica la rupere , abraziune, deformare ;
  • Rezistenta la socul termic ;

Exemple de materiale

  1. Materiale nemetalice :

1)Gipsuri

  • Gipsuri dure =Moldano, Duralite -pentru socluri-(timpII) ;
  • Gipsuri extradure =Modarock,Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I).

2) Rasini compozite :Epoxie Die , Blue Star.

  • Sunt materiale superioare;
  • Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru);
  • Integritatea marginilor cavitatilor, pragurilor, preparatiilor in ansamblu.
  • Moderne, costisitoare;
  • Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) ;
  • Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice .

3) Mase de ambalat :

tehnologia inlay ceramictehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) ;

termorezistente


B Materiale metalice:


electrodepunere (Cu , Ag, Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate , procedeu foarte rar utilizat .


Alte materiale:

cimentul silico-fosfat; abandonate,

rasini acrilice simple (R.A.S.); valoare istorica.

materiale metalice =amalgame (Cu, Ag).

N.B.

Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile.


Modelul cu bonturi mobilizabile tehnica:

  • examinarea amprentei ;
  • igienizarea amprentei (spalare, igienizare, dezinfectie, uscare). Dezinfectia impotriva H.I.V. + alti agenti virali , microbieni cu solutii de hipoclorit 2%, timp de imersie 10-l5 minute , spalare;
  • preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure

Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode :

-manuala;

-electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer, a dozarii imprecise). Se obtin structuri rezistente, dense;

  • Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa , cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei, marginal o depaseste cu 3-4 mm ;
  • La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca ;in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor.
  • Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) ;
  • Izolarea modelului primar 5 minute in apa ;
  • Turnarea soclului gips dur cu vibrare manuala/mecanica; intr-un conformator special; grosime 2-3mm; priza.

EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano.


  • Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe .
  • Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri.
  • Se practica mici orificii in soclul modelelor ; se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar.

Observatii tehnice :

Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac, ceara ;

Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare ;modelul unitar cu dimensiunea cea mai mica si precizia cea mai mare.


Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile :

  • macheta se poate modela proximo-proximal, zonele de inchidere marginala ;
  • ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact ;
  • se evita gravarea arbitrara a bontului ;

Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor .



Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie)

  • poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) cel mai curent, nerecomandat .

-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie.l


Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel):

  • conditionarea amprentei ;
  • se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras ;
  • se toarna amprenta cu gips superdur ;
  • se aplica pinuri cu sau fara teaca ; pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor ; ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme, prelungiri ;
  • priza gipsului superdur 20 minute ;
  • se practica santuri paralele de retentie, se izoleaza in apa cateva minute, se toarna soclul din gips dur. Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie.
  • Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare ;
  • Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) ;
  • Prin frezare se mobilizeaza bonturile 

Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel.



Modelul de arcada sectionat procedeul Pindex-Dowel :

  • Turnare arcada din gips extradur ;
  • Se slefuieste gipsul ;
  • Cu 1 burghiu (2,5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei, a crestei edentate, alte segmente detasabile ;
  • In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv, ciment FOZ) ;
  • Se izoleaza tijele ;
  • Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului  ;
  • Indepartarea modelului din conformatorul soclului ;
  • Sectionare proximo-proximala cu mobilizare, rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate , detasabile.
  • Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla.

MACHETA

-reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara, RAS, RDC-ideal).

Materiale:

  • Ceara cel mai frecvent (clasic);picurare, fulare ;
  • R. A. S. : materiale rigide, nedeformabile, contractie mare (metoda directa/indirecta) ;
  • R. D. C. foto PALAVIT GLC (Kulzer) cele mai indicate datorita caracteristicilor :

-coeficient de contractie mic ;

-timp de lucru mai mare ;

-timp de priza mai mic ;

-dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare ;

-eliminata din tipar prin ardere la 650-700sC, fara fisura tiparului

Observatie :

Machetele din R.A.S. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar.


Caracteristicile materialelor pentru machete :

  • Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant plasticitate ;
  • Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. A. S.) /sculptate (ceara) ;
  • Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) ;
  • Sa arda fara reziduuri ;
  • Sa nu se contracte, sa nu se dilate.

Metode de obtinere a machetelor:

directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) ;

indirecta : de catre tehnician , in laborator, pe modelul de lucru ;

mixt : la machetele din R. D. C. ;


2)Metoda indirecta-subetape

  • conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol, Die Spacer) ; se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii ;
  • se aplica ceara, prin picurare sau pensulare din aproape in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces ;
  • racirea cerii pe modelul de lucru ;
  • detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-l2ore ; nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii ;
  • modelajul final cu lama spatulei ;
  • finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona, toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata.

1)Metoda directa : materiale polimerice

  • preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii;
  • se aplica in cavitati conditionate ;
  • se depune pentru priza auto- (R. A. S.) sau fotopolimerizare (R. D. C.) ;
  • prelucrare prin frezare, finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact, relatiile ocluzale) ;

Observatie :

Din aceste materiale rezulta machete rigide, nedeformabile cu coeficient de contractie crescut ce necesita captusirea machetei cu o noua cantitate de R.A.S..

Modelajul final al machetei : perfectare, adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta, ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar.


Mobilizare macheta :

se ataseaza pe suprafata ocluzala (cea mai groasa) tija metalica/material plastic ;

  • tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-l,5mm, lungime 30 mm ;
  • se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar.
  • tija cu brate inegale pentru inlay dublu ; Sunt pentru mobilizat si transport ;
  • tija cu brate egale ( U ) pt. MOD Nu sunt pentru turnare.

Rolul tijelor :

  • mobilizare macheta ;
  • rol de transport;
  • canal principal de curgere a metalului in tipar
  • constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm, sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica.

Observatie :

In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid, cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie.

Este suficienta o tija indicata de fabricant.


Tijele :

La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa.

Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile.

Materiale ideale : RAS, RDC.

Caracteristici RAS, RDC- anul II.


TIPARUL

Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor ( mase de ambalat).

Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj.


Etape de obtinere:

a)      pregatirea machetei pentru ambalare ;

b)      ambalarea propriu-zisa ;

c)      evacuarea machetei din ambalaj.


a)      Pregatirea machetei pentru ambalare:

detensionarea machetei- racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-l2 ore) . Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii, defecte de turnare;

indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. plastic ;directie verticala, se realizeaza un unghi de 90scu suprafata ocluzala ;

macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de 1,7-2mm (aliajele nobile) ;pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete ;

macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3,5mm), plasata la 2mm de suprafata ocluzala ;

modelarea machetei istmului (diametrul 2,5-3mm) =canalul secundar;

macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon), cu diametrul de 1mm;

degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului, se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool, acetona, formol) ; se indeparteaza urmele de grasime, pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar ; se foloseste WAXIT, KERR-ISOLIT.

! Nu se insista cu solventii.

! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.


b)     Ambalarea propriu-zisa :

Subetapa necesara obtinerii tiparului.

Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat.

Materiale si instrumentar:

  • mase de ambalat specifice (materiale refractare);
  • conformatoare cilindrice (material plastic/metal );
  • capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice);
  • cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa, pentru a facilita dilatarea higroscopica, termica, de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului ;
  • vacuum malaxor , masa vibratorie.

Caracteristicile maselor de ambalat:

rezistente la socul termo-mecanic;

instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie ; 1,2-l,4%pentru aliaje nobile (sulfati) ;

gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor; CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) ;

Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST ;


Metode de ambalare:


A.    Intr-un singur material si un singur timp:

-metoda clasica;

-cea mai indicata;

- machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului ;

-se umple conformatorul cu masa de ambalat, sub vibrare mecanica;

-vacuum 15 secunde +manual ;

-se depune la priza 20-30 minute.


B.     In doi timpi:

-metoda forte precisa;

-rar folosita;

-in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 5-l0mm rezultand un nucleu refractar, consecutiv prizei;

-in timpul 2 nucleul este usor umectat, dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica;

-se depune pentru priza.

Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific :

-metoda contraindicata, abandonata azi ;

-se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips ;

-nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor.


c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj:

se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite)

ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire.




Etapa de preincalzire a tiparului:

-se ridica temparatura lent ,de la 0sC la 200sC timp de o ora;

-Rol :

se extrag tijele metalice din ambalaj;

evaporare partiala a apei;

eliminarea partiala a machetei din ambalaj;

se initiaza dilatarea termica a materialului refractar.

Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii.


Etapa de incalzire a tiparului:

-se ridica temperatura lent de la 200sC la 750sC; !!!! la ambalajele pe baza de sulfati.

-se produce dilatarea termica totala a tiparului;

-se elimina complet macheta;

-se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil;

-rezulta ambalajul refractar cavitar, numit TIPAR.


Alegerea si topirea metalului

-aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I;

-cantitatea de aliaj este functie de tipul de incrustatie; (simple=3g;duble=5g;triple=6g);

-aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice, pentru a evita contaminarea;

-aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice.


Surse de topire si aparate de turnare:

I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita; dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000sC ; aliajele nobile cu aur crescut (950-l150sC);

Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica; 3000sC, aliaje Cr-Co ;

Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co, Cr-Ni);3000sC


Amestecul oxigaz se contraindica datorita:

-pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon;

-apar porozitati;

-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;


Segmentele zonale ale flacarii:

-daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant, antioxidant) rezulta un produs de calitate.

Zona rece, situata langa duza pistolului;

Zona oxido-reducatoare (con albastru);

Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata



II. curentul electric: folosit in topirea indirecta:

-cea mai indicata sursa;

-este necontaminanta;

-nu vine in contact cu aliajul;

-daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi de precizie;

-caldura este determinata de bobine de inductie.

Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet).

Intervalul de topire:

-aliaje nobile pentru INLAY=950-l150sC;

-aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-l250sC; aliaje inalt fuzibile

-aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-l350 sC; (cu interval de topire ridicat)

-aliaje nenobile Co-Cr : 1350-l450sC;

-aliaje pe baza de titan =1600-l750sC.


Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton, argon, heliu) in creuzet si centrifugare automata.

Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C.I.F.)


Aparate:

  1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare istorica;
  2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu actiune mecanica);
  3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare; protectie de gaz inert; se evita oxidarile.

Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare).

Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.


Centrifuga semiautomata tip Rotojet:

-este armata prin 3-5 rotiri;

-se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata apropiere a creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar;

-se topeste aliajul cu flacara oxigaz;

-se declanseaza centrifuga (electric/mecanic);

-metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului.


Centrifuga automata:

-aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa;

-topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert);

-aliajul topit este situat in apropierea tiparului;

-se declanseaza centrifugarea;

-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;

-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;



Aparatul de turnat Combilabor-Haereus:

-utilizeaza curenti de joasa frecventa;

-topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice;

-aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere;

-aliajul nu este contaminat,

-nu sunt introduse fragmente din creuzet;

-turnatura nu contine particule de material refractar;

-nu este o introducere fortata prin catapultare;

-cel mai indicat aparat.



DEZAMBALAREA:

Sablarea turnaturii jet de particule

-cuart (oxid de siliciu), corindon, alumina-aliaje nenobile ;

-PMA-particule polimerice aliaje nobile ;

Vor rezulta suprafete netede, mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite .

Cand utilizam surse si aparate de turnare  antice vor rezulta defecte de turnare.


Prelucrarea finala :

Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom).

Cu filturi si pufuri (bumbac) lustrul final.

Se controleaza :punctele de contact proximale, gradul de frictiune, punctele de contact ocluzale, relatia de contact cuspid-fosa.


CIMENTAREA :

Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ ;

Incrustatiile metalice conditionate : cositor, CIS, PCZ, cimenturi adezive = adeziune chimica.






Alte materiale medicale despre: Stomatologie

CLASIFICAREA RESTAURARILOR PROVIZORII Exista numeroase modalitati de protejare a tesuturilor restante m timpul confectionarii restaurarii proteti [...]
GINGIVITA ULCERO-NECROTICA (GUN) Denumita initial si gingivita Plaut Vincent, este o boala gingivala inflamatorie si mutilanta; se vorbeste as [...]
INTEGRITATEA MARGINALA 0 proteza fixa poate sa se mentina in mediul bucal doar daca marginile sale se adapteaza infim la linia terminala a cont [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre stomatologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile