eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile aparatului cardio vascular la copii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile aparatului cardio vascular la copii

Hipertensiunea arteriala sistemica


Hipertensiunea arteriala sistemica
O conditie esentiala pentru asigurarea unei perfuzii adecvate a organismului o constituie pastrarea in limite normale a presiunii arteriale.
Presiunea arteriala, definire fizica, sau tensiunea arteriala, notiune biologica, ex-primind acelasi continut, reprezinta de fapt insumarea unui potential energetic rezultat din interventia a trei factori principali si anume : forta de contractie ventriculara, respectiv actiunea propulsiva a inimii; elasticitatea arterelor mari impreuna cu rezistenta arteriala periferica; precum si masa sanguina circulanta.
Echilibrul hemodinamic rezultat din activitatea acestor componente, aflindu-se in acelasi timp sub dependenta si controlul a numerosi factori neuro-umorali, realizeaza, prin pastrarea in limite normale a valorilor presiunii sanguine, o buna irigare si nutritie a organelor vitale, a intregului organism.
In timpul relutiei cardiace valorile presiunii arteriale nu sint egale. Ele oscileaza intre valorile sale maxime, sincrone cu unda sistolica determinata de ejectia ventriculara si cele minime sau diastolice, corespunzatoare momentului imediat urmator inchiderii valvulelor sigmoide aortice. In acelasi timp si presiunea arteriala sistolica variaza dupa artera considerata, dimi-nuind progresiv de la nivelul originii aortei spre periferie.
Variatii semnificative pot surveni si in unele conditii fiziologice legate de starea de somn, eforturi, prinzuri, temperatura din mediu, temperamentul copilului, precum si in raport cu actul respiratiei.
Valorile normale ale tensiunii arteriale, cel putin la copil se situeaza intre anumite limite relativ largi, iar determinarile lor sint totodata supuse unor dificultati de evaluare prin metodele indirecte folosite si erorile lor posibile, pornind de la pozitionarea copilului, starea lui emotiva, manseta folosita, rigurozitatea etalonarii mano-metrului si verificarea palpatorie, asculta-torie sau oscilom.'trica folosita.
Sint citate sub forma de ele sau formule de calcul, de diversi autori, limitele normale ale valorilor tensiunii arteriale la copil, orientate de obicei in raport cu virsta lui.
O formula clasica cunoscuta este aceea prin care tensiunea sistolica normala in mmHg se calculeaza prin insumarea la coeficientul de 80, dublul virstei in ani a copilului, presiunea diastolica fiind egala cu jumatate din presiunea sistolica plus 10.
Un mijloc mai simplu, recomandat de J.P. Bourdarias, foloseste pentru tensiunea maxima exprimata in cm cifra 10, careia i se adauga pentru fiecare deceniu de virsta cite un cm, valorile tensiunii fiind sub aceste cifre. Astfel, in primii 10 ani de viata tensiunea arteriala este sub 11 cm, intre 1020 ani sub 12 cm s.a.m.d., tensiunea minima calculindu-se dupa formula enuntata anterior.

Legat de aceste aspecte precum si de conditiile posibile de aparitie a unei hipertensiuni arteriale sistemice ca simptom sau sindrom, masurarea si interpretarea valorilor tensiunii arteriale la copil necesita asigurarea tuturor conditiilor pentru obtinerea unor date reale si incadrarea lor in ansamblul manifestarilor patologiei determinante si ale celor proprii hipertensiunii.
Daca la adult boala hipertensiva detine o prevalenta estimata intre 1520%, la copil hipertensiunea arteriala, este mult mai rar intilnita, dupa unele date intre 1% in copilarie pina la 10% in adolescenta.
Survenind de cele mai multe ori ca un episod trecator in cursul unor afectiuni acute sau ca un sindrom insotitor permanent si constant al unor afectiuni cronice cardiace sau extracardiace, hipertensiunea sistemica esentiala sau idiopatica, in contrast cu datele cunoscute la adult, este foarte rara la copil. Tot atit de rar apare si originea ei cardiaca, patologia renala inscriindu-se cu cea mai mare incidenta in grupul factorilor determinanti.
Totusi, problema hipertensiunii sistemice esentiale, atit de frecvent intilnita la adult in peste 60% din cazuri, ridica discutii
privind modalitatile farizarii aparitiei ei din perioada copilariei, o anumita importanta acordindu-se caracterului familial si al posibilitatilor transmiterii unor predispozitii genetice multifactoriale farizate de obezitate, excesul de sodiu din alimentatie etc.
Aceste legaturi apar cu atit mai evidente cu cit ateroscleroza isi are inceputurile ei din perioada copilariei, leziunile vasculare minime fiind posibile chiar din perioada de sugar.Insemnatatea acestor aspecte decurge din necesitatea si posibilitatile oferite de cunoasterea factorilor farizanti familiali si de mediu, de a actiona din copilarie pentru prevenirea aterosclerozei si a hipertensiunii arteriale. Se recunoaste in acest mod pentru hipertensiunea esentiala rolul predispozant al factorului constitutional precum si necesitatea unor masuri riguroase profilactice din aceasta perioada.
Forme etiopatogeniee. Hipertensiunea arteriala la copil poate fi intilnita astfel ca forma primitiva1 extrem de rara, si ca hipertensiune secundara, cind poate sa apara ca manifestare episodica sau de durata. ,
Formele secundare cele mai frecvente sint cele din cursul unor afectiuni acute sau cronice renale.
Glomerulonefrita acuta recunoaste in triada sa simptomatica drept componenta aproape constanta hipertensiunea arteriala, intil-nindu-se si unele forme predominent hipertensive, cu caracter de urgenta, insotite de manifestarile grave ale sindromului de hipertensiune intracraniana cu edem cerebral, convulsii, cecitate.
Pielonefritele uni sau bilaterale cronice, intr-un numar insemnat de cazuri, pina la 59% dupa Still si Colton, se insotesc de asemenea de o hipertensiune severa.
Malformatiile congenitale reno-urinare, ob-structive sau neobstructive, in elutia lor nefarabila, anomaliile dobindite in a caror finalizare s-a instituit hidronefroza, ca si patologia vasculara renala pot fi cauza determinanta a unei hipertensiuni arteriale tot atit de grave.
Din rindul bolilor cardio-vasculare, coarc-tatia de aorta prezinta o forma particulara de hipertensiune arteriala, care se constituie dealtfel si ca un semn patognomonic pentru diagnostic, fiind in acelasi timp si cauza cea mai frecventa de hipertensiune arteriala a vtratelor foarte mici.In cadrul patologici vasculare, hipertensiunea arteriala secundara mai poate fi intilnita in cursul periarleritei nodoase sau in boala Eecklinghausen, forma sa vasculara.
Hipertensiunea arteriala de origine nerasa este semnalata in cursul unor meningoencefalite, al poliomielitei sau al unor tumori cerebrale.
Patologia endocrina, capabila sa determine o hipertensiune arteriala secundara, nu este de neglijat. Astfel, in riudul acesteia pot fi inscrise : boala Cushing, Iii perii reoza, hiperplazia congenitala a glandelor suprarenale, feocromocitomul, ca si tratamentele prelungite cu cortizon sau ACTH.
Printre alte cauze mai pot fi citate: unele intoxicatii acute sau cronice cum sint cele cu amfetamina, plumb sau mercur, hipervitaminoza D, hipercalcemia, hiperna-triemia, acrodinia, leucemia, arsurile etc.
Manifestarile clinice proprii hipertensiunii arteriale. Simptomatologia hipertensiunii arteriale nu este atit de variata, manifestarile ei fiind conditionate pe de o parte de gradul tulburarilor hemodinamice produse prin intensitatea si durata lor de actiune, iar pe de alta parte de modalitatile de adaptare ale organismului fata de aceasta actiune.
Cefaleea, ameteala, greturile si varsaturile sint simptome aproape constant intilnite dupa cum in formele cu hipertensiune foarte mare pot sa apara convulsiile, tulburarile de vedere pina la amauroza si chiar insuficienta ventriculara stinga, tradata prin edemul pulmonar acut, cind totodata este de luat in seama si participarea posibila a suferintei vaselor coronariene, chiar daca la copil este rara.
Alte manifestari insotitoare, mai ales in formele cu hipertensiune mare si persistente, sint hemoragiile, inscriindu-se in rin-dul lor epistaxisul adeseori repetat, hemoragiile cerebrale sau retiniene, acestea din urma evidentiabile prin examenul fundului de ochi cu care ocazie mai pot fi recunoscute si alte modificari vasculare.Intirzierea cresterii si dezltarii copilului apare ca un mod constant de manifestareIn toate formele cu hipertensiune de durata.
Toate aceste manifestari se intrica cu cele proprii bolilor determinante, loul clinic prezentind astfel o simptomatologie mai variata, care obliga in cazul bolilor respective determinarea lor exacta si urmarirea in timp a elutiei hipertensiunii arteriale, iar in conditiile unei hipertensiuni arteriale descoperite intimplator, cercetarea patologiei posibile cauzatoare.
Diagnosticul hipertensiunii arteriale implica in aceste conditii silirea cadrului sau complex pentru a decide asupra tratamentului ei, folosind intreaga gama de investigatii privind bolile posibile generatoare.
Tratamentul hipertensiunii arteriale. Obiectivele terapeutice se adreseaza in primul rind bolilor cauzatoare, dupa cum tratamentul trebuie sa vizeze si masuri directe de combatere sau ameliorare a manifestarilor hipertensiunii arteriale, care uneori pot imbraca si un caracter de urgenta.In raport cu cauzele determinante este de subliniat si faptul ca nu intotdeauna poate fi realizata imediat indepartarea lor, necesitind fie interventii chirurgicale corective, fie un tratament medical de durata.*
Ga principii generale privind tratamentul propriu-zis al hipertensiunii arteriale se recomanda : evitarea eforturilor fizice si repausul la pat in formele cu hipertensiune mare ; un regim dietetic adecvat cu aport hidro-salin sub controlul diurezei, supri-mindu-se sarea in formele cu manifestari acute si administrarea de diuretice in dozele cunoscute si pe intervale de timp limitate; administrarea unor medicamente protectoare vasculare de tipul vitaminei C, rutosidului etc. ; precum si a medicamentelor cu actiune hipotensiva.
Medicamentele cu actiune hipotensiva sint numeroase, indicatia lor la copil fiind limitata, iar a unora chiar contraindicata in anumite forme cu insuficienta renala, suferinta coronariana sau in cele din cursul feocromocitomului. Totodata unele din ele pot determina actiuni farabile imediate, iar altele in timp si de durata, dupa cum se mai pot inregistra si unele efecte de nedorit, cea mai de temut fiind anoxia cerebrala cu moartea subita prin hipoten-siunea orlostatica.
Cele mai obisnuite sint drogurile pe baza de rezcrpina din grupul carora fac parte: Hiposerpilul (Rezerpinum, Serpasil, Rausedil, Rauscdan etc.) si Hipazina (Adel-phan etc).
Medicamentele de lipul hiposerpilului se administreaza per os si pe zi, in doza de 1/2 leta a 0,25 mg pina la 1 1/2 leta la copin peste 3 ani, dupa virsta, in una pina la 3 prize pe zi, in cantitati mici si crescinde.
In general medicamentele pe baza de rezerpina se administreaza la copil per os sau i.m., in doze de 0,02 mg/kg corp si in 24 ore pentru cei cu greutate sub 25 kg si in doza de 0,250,5 mg/kg corp si in 24 ore la cei cu greutate de peste 25 kg. Alte medicamente hipotensoare sint: Guanetidina (Ismenil), care poate fi administrata per os intr-o singura doza de 0,2 mg/kg corp si in 24 ore, nedepasindu-se doza totala pe zi de 1020 mg ; Metyldopa (Dopegyt, Aldomet, Presinol, Sembrin) in doza de 10 mg/kg corp si in 24 ore, per os, in 3 prize, fara sa se depaseasca 250 mg/ doza ; Hidralazina (Apresoline), in doza de 0,75 mg/kgcorp si in 24 ore, administrata in 46 prize, per os, prima nedepasind doza de 25 mg.
Elutia si prognosticul hipertensiunii arteriale sint conditionate de cauzele ei si


modalitatile prin care acestea pot fi indepartate.



Galerie de imagini si poze medicale: tensiunea arteriala


imagine cu tensiunea arterialaimagine cu tensiunea arteriala imagini tensiunea arterialaimagini/poza tensiunea arteriala


Alte materiale medicale despre: bolile aparatului cardio vascular la copii

Hipertensiunea arteriala este factorul de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Ea este factor de risc atat pentru infarctul cerebral cat [...]
HIPERTENSIUNEA INTRACRANIANA Un volum limitai de tesut, singe, LCR sau lichid de edem, poate fi adaugat la continutul iniracranian fara a creste pre [...]
Hipertensiunea arteriala este factorul de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Ea este factor de risc atat pentru infarctul cerebral cat [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile aparatului cardio vascular la copii

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile