eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli ale tesutului conjunctiv

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » boli ale tesutului conjunctiv

Bolile produse de alte bacterii gram-negative

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


BRUCELOZA
EPIDEMIOLOGIE Aceasta boala este o zoonoza produsa de cele patru specii de bacterii din genul Brucella: li. melilensis (capre). B suis i porci i. B. Lihorius (vite I si B. canis (ciini). Infectarea omului se produce prin expunerea la tesuturi animale (de ex. muncitori in abatoare, macelari i sau prin ingerarea de lapte sau produse lactate.
MANIFESTA‚RI CLINICE Boala acuta se prezinta, dupa o perioada de incubatie de 7 21 zile, cu debul insidios eu subfcbrilrtate, stare generala de .ion. fatigabilinie. scadere ponderala, transpiratii si la 10 20% dintre pacienti splenomegalie. De asemeni, pol aparea focare de infectie, cum sini osteomielita (in specia! la nivelul < crtebrelor lombosacrale), artrita, abcesele splenice, epididimoorliila sau endocsrdita. In slirsii. bruceloza se poate prezenta sub forma cronica, cu stare de sanatate general alterata, la > 1 an de la debutul bolii.

DIAGNOSTIC Cea mai concludenta dovada de infectie esle izolarea microorganismului din singe (la modul ideal, cu tehnici de culturi speciale), maduva osoasa, ganglioni limfatici sau granuloame. Culturile suspecte de Brucclhi vor li etichetate ca alare. pentru a atentiona laboratorul sa foloseasca tehnici speciale de cultura si pentru a avertiza asupra pericolului reprezentat de acea proba pentru personalul laboratorului. Cele mai multe cazuri sini diagnosticate serologie. cu un test standard de aglutinare in tub. Un (ilru > 1:160 este considerat pozitiv, iar o crestere de patru ori a valoni litrului in interval de I -4saplamini semnifica infectie acuta. IgM este pozitiv in infectiile recente.
TRATAMENT Tratamentul optim se face cu tetraciclina 500 mgqid * 3 -6 saptaniini. plus streptomicina I gql2h * 2 saptamini. In cazurile in care aceasta schema terapeutica nu poate li folosita, se poale administra TMP/SMX 480/2400 mg qd * 4 saptamini. IgG scad pe masura ce un tratament eficace asaneaza infectia.





TULAREMIA

EPIDEMIOLOGIE Franciselta lularensis se transmite prin contact tegu-mentar, inhalare sau ingestie de material infectant, provenit de la numeroase specii animale. In Statele Unite, transmiterea se face in principal prin contact tegumentar cu iepuri salbatici infectati, prin capuse sau prin muscaturi de insecte hematofage din familia taunilor. Anual, sini raportate sub 200 cazuri in Statele Unite, majoritatea din Arkansas, Missouri, Texas, Oklahoma si Tennessee.
MANIFESTA‚RI CLINICE Tularemia se prezinta sub forma de diferite sin-droame clinice, majoritatea acestora fiind asociate cu febra, frisoane, cefalec si mialgii, dupa o perioada de incubatie de 2-5 zile. Tularemia ulceroglan-dulara (75 -80% din cazuri) apare dupa inoculare cutanata, urmata de aparitia unei papule care evolueaza spre ulceratie cu aspect perforat, cu baza necrotica. Ganglionii limfatici regionali se maresc si devin durerosi. Boala oculoglan-dulara apare dupa inoculare oculara si se prezinta cu conjunctivita purulenta si limfadenopatie regionala. Tularemia pulmonara, cu o rata mare de mortalitate, poate complica alte forme ale bolii, si se prezinta cu tuse neproductiva si infiltrate neomogene bilaterale. Forma tifoida se prezinta cu febra fara leziuni cutanate sau adenopalic.
DIAGNOSTIC Culturile sint de obicei negative, iar diagnosticul se sileste pe baza testelor scrologicc de aglutinare. O crestere de patru ori a litrului intr-un interval de 2-3 saptamini indica o infectie acuta. O singura valoare a litrului > 1: 160 sugereaza diagnosticul. De obicei, coloratia Gram a probelor este negativa, dar unele coloratii speciale si anticorpii fluorescenti pot fi revelatoare. Culturile prezinta un risc major pentru personalul laboratorului si vor li efectuate numai in laboratoare dotate cu tehnici adecvate de izolare si personal cu experienta.

TRATAMENT Tratamentul de declic esle streptomicina 7.5 10 mg/kg im ql2h 7 10 zile. in infectiile severe. Se pol folosi in primele 48 72 de ore do/c de 15 mg kg ql2h. Se poale folosi si gentamicina. I." mg/kg i.v./i.m. q8h. Cloramfenicolul si tetraciclina au fost utilizate in tratamentul tularemiei. cu o rala de raspuns buna. dar cu o raia inaccepila a recidivelor. In general, febra raspunde la tratament dupa 2 zile

CIUMA
EPIDEMIOLOGIE Yersiniapestis produce cazuri sporadice de boala la om, transmisa prin muscatura puricelui de rozator, predominam in sud- estul Statelor Unite. In forma sa pulmonara, ciuma poale fi transmisa de la om la om.
MANIFESTA‚RI CLINICE Ciuma btibonica esle caracterizata prin limfadenopatie dureroasa (buboanele). febra, cefalec, prostratie si abdomen acut, apanile dupa o perioada de incubatie de 2-7 zile. Rareori pacientii isi a-minlesc contactul eu insecta transmitatoare. dar locul inocularii poate ' indicai de oescara. Netratata, ciuma bubonica e* olueaza cu sept icemie, hipotensiune si moarte, in decurs de 2 10 zile. Pneumonia poale aparea la 10 20% dintre pacienti, caracterizata prin condensari multilobare si sputa care contine un numar mare de pestis. Boala este fulminanta, iar decesul survine in 2 6 zile in absenta tratamentului.
DIAGNOSTIC Diagnosticul se sileste de obicei pe baza coloratiei Giemsa a aspiratului bubonic; pol f> vizualizate microorganisme cu forme bipolare, de "ac de siguranta". Cultura este de obicei pozitiva, dar necesila 48 72 de ore. Cazurile pot fi confirmate si serologie.
TRATAMENT Medicamentul de electie in ciuma esle streptomicina. 7.5 15 mg/kg q!2h x 10 zile. Ca alternati va, se poate administra leiraciclina 5-20 mg/kg q6h. Pacientii cu ciuma pneumonica vor fi plasati in izolare respiratorie, iarcontactilor li se va administra profilactic leiraciclina 250 mg p.o. qid.



BARTONELOZA

EPIDEMIOLOGIE Barionclia bacitliformis, agcnl patogen din genul ricke-tsiilor, produce febra de Oroya si. in forma sa cronica, leziuni culanale denumite verrugaperuana. Aceste boli apar aproape exclusiv in Anzii peruani. Ecuador si Columbia.
MANIFESTA‚RI CLINICE Febra de Oroya se caracterizeaza prin febra, frisoane, stare generala alterata, cefalec. afectare mentala si dureri musculare si articulare, lou ce poale debuta insidios sau acul la aproximativ 3 sapta-mini dupa muscatura unui vector din familia Psychodidae. Parazitarea cri-trocitclor, care sint apoi lagocitate si distruse de catre gazda, conduce la anemie severa. Leziunile cutanate, rosii sau violacee, numite vermgas, se pol dezvolta in cursul fazei de convalescenta a bolii. TRATAMENT Febra de Oroya se (rateaza de obicei cu cloramfenicol.


BOLI PRODUSE DE ROCHALIMAEA HENSELAE

MANIFESTA‚RI CLINICE Boala ghearelor de pisica Boala ghearelor de pisica este consecutiva unei inoculari primare cutanate prin lins. zgirietura sau muscatura de pisica. Adeseori, la locul de inoculare, apare, dupa 2 5 zile. o leziune cutanata (papula sau pustula). Dupa 12 saptamini apare lirnf-adenopatie dureroasa, care persista 3 6 saptamini sau mai mult. Diseminarea infectiei, conducind la meningoencefalita, osieomielita sau hepatita apare rareori la gazdele normale. R. henselaeparc a fi cauza majora a bolii ghearelor de pisica: lotusi, uneori, agentul cauzal poate 11 Afipici fetis, un microorganism inrudit


Boala la gazdele cu imunitate compromisa I.a gazdele imunocompro-mise, in special la cele eu infectie HIV. R. hensefae este asociata cu patru sindroame clinice: angiomatoza bacilara cutanata, angiomaloza bacilara diseminata, pelioza hepatica bacilara si bacteriemie cronica. Leziunile cutanate din angiomatoza bacilara sint noduli sau papule rosii sau violacee, asemanatoare celor din sarcomul Kaposi. Angiomaloza bacilara diseminata poale afecta ficatul, splina, maduva osoasa, ganglionii limfatici sau/si SNC. Diseminarea produce febra persistenta, dureri abdominale, scadere ponderala si stare generala alterata. Cind boala afecteaza ficatul sau splina, se produce pelio/a hepatica bacilara. care poate evolua cu dureri abdominale si aspect de leziuni nodulare ale ficatului pe CT sau RMN.
DIAGNOSTIC R. henselae poate fi identificata in tesuturi cu coloratia Warthin-Starry cu argint. in plus, la gazdele imunocompromise, bacteriile pot fi izolate din culturi din singe sau din alte materiale, desi acestea necesita o incubatie lunga
TRATAMENT In general, boala ghearelor de pisica este auto-limilata si se vindeca spontan. Angiomaloza bacilara cutanata raspunde de obicei la eritromicina 500 mg p.o. qid sau la doxiciclina 100 mg p.o. bid. timp de 3 sapiamini. Boala diseminata se trateaza initial i.v.. apoi cu o cura indelungata de antibiotice orale, ca de exemplu eritromicina sau norfloxacin 400 mg p.o, bid.

ALTI BACILI GRAM-NEGATIVI ASOCIATI LEZIUNILOR PRODUSE DE ANIMALE
PASTEURELLA MULTOCIDA Acest mic cocobacil gram-negati este transmis prin muscatura sau zgirietura unor animale. in special crini si pisici. Infectiile sint caracterizate prin dezvoltarea rapida a unei reactii inflamatorii intense si a unei colectii purulente. Exista un mare risc de infectie tisulara profunda, ducind la oslcomielila. afectarea tecilor tendinoasc sau artrita septica Tratamentul se face cu penicilina 500 mg p.o. qfih sau. la pacientii alergici la penicilina, cu tetraciclina 500 mg p.o. q6h.
CAPNOCYTOPHAGA CANIMORSUS.Acest bacii gram-ncgaliv (vechea denumire DI--2) esie asociat septicemiilor consecutiv c muscalurilor de ciine. in special la alcoolici cu imunitate compromisa sau la pacienti splcnectomizati. Pacientii se prezinta cu febra. insotita uneori de meningita sau endocardita. La pacientii splcnectomizati, pot aparea CTD, gangrena, hemoragie suprarenala, hemoragie pulmonara sau septicemie fulminanta. Microorganismul poate II identificat eu coloratie Gram sau Wright a invelisului absorbant de pe frotiul de singe prov euii de la pacientii splencctomizati. Bacilul este sensibil la penicilina, tetraciclina, clindamicina si eritromicina.
ERYSIPELOTHRIXRHUSIOPATHIAEAcest mic bacii gram-negativ produce infectii umane consecutive unei eseoriain sau intepaturi a tegumentului in cursul manipularii pestelui, scoicilor sau materialului organic contaminat eu acest microorganism (de e.. pamint). Infectia, boala profesionala a pescarilor, fermierilor si veterinarilor, se manifesta ca o zona violacee, dureroasa, pruriginoasa, aparuta dupa I 4 zile la locul inocularii. Aceasta este urmata de o eruptie erilematoasa cu extindere lenta, cule pruriginoase si papule. Desi esie in general auto-limitata.-infectia poate disemina sau se poate foca liza. producind endocardita. Tratamentul se face cu penicilina 500 mg p.o. qid sau eritromicina 500 mg p.o. qid.



Alte materiale medicale despre: boli ale tesutului conjunctiv




Se depun eforturi intense pentru cunoasterea, prevenirea si tratamentul bolilor alergice care s-au extins amenintator. Termenul de alergie a fost pro [...]
Florile de galbenele au actiune calmanta si cicatrizanta pentru aceste afectiuni. Ceaiul se prepara din plante enflorescente, 2 lingurite la o [...]
Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecventa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotica, d [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli ale tesutului conjunctiv


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile