Examinare ►> Dupa un traumatism, gatul trebuie imobilizat, de ex. cu guler rigid, saci de nisip si o banda, pana la obtinerea unei radiografii laterale a coloanei cervicale (daca bolnavul este foarte agitat, se foloseste numai un guler rigid, pentru ca altfel gatul este vulnerabil cand trunchiul se misca pe un cap imobilizat).
Se noteaza pozitia gatului si orice sensibilitate osoasa. Spectrul de miscari: flexie; extensie (mai ales articulatia occipito - atlantoidiana); rotatie (mai ales articulatia atlanto - axiala); flexie laterala (intreaga coloana cervicala). Rotatia este miscarea cea mai frecnt afectata. Se examineaza bratele pentru slabiciune, care poate semnifica leziuni radicu-lare (abductia umarului C5; flexia cotului C5, 6; extensia cotului C6, 7; extensia mainii C6, 7; flexia mainii C7, 8; adductia si abductia fortata a degetelor Ti). Se examineaza reflexele; biceps C5, 6; supinator C5, 6; triceps C7. Dermatoamele suni ilustrate la . 665. Daca se suspecteaza o compresie medulara, se examineaza membrele inferioare pentru semne ale acesteia ( p. 688) de ex. Babinski, liiperreflexie.
Torticolis spasmodic. Debutul brusc al unui gat rigid si dureros cu torlicolis poate surni la adulti datorita spasmului muschilor trapezi si sternoclcicloinastoidieni. Tratament: afectiunea este autolimitata, dar caldura, elongatiile, purtarea unui guler, miorelaxantele si analgezicele pot usura vindecarea.
Torticolis infantil. Considerat a fi rezultatul lezarii sternocleido-mastoidianului la nastere, copin afectati prezinta (intre 6 luni si 3 ani) cu capul apiecat pe o parte (urechea mai aproape de umar). Pe partea afectata cresterea faciala este intarziata, de unde si o asimetrie faciala. Precoce apare si o ingrosare pseudotumorala a muschiului. Tratament: Daca persista, fizioterapia de alungire a muschiului poate fi utila. Tratamentul tardiv necesita sectionarea muschiului la capatul sau inferior.
Coasta cervicala. Dezvoltarea congenitala a procesului costal al rtebrei C7 este deseori asimplomatica, dar poate cauza un sindrom de apertura toracica. Simptome similare, fara anomalii demonstrabile, radiologie, poarta numele de sindrom al scalenilor sau sindrom al primei coaste. Compresia aperturii toracice afecteaza trunchiul inferior al plexului brahial (p. 818) si artera subclavie. Durerea sau paresteziile pot fi simtite in mana sau antebrat (deseori pe partea ulnara), pot aparea slabiciune si atrofie a mainii (tenara sau hipolenara). Diagnostic. Pulsurile radiale pot fi slabe, iar antebratul cianozat. Radiografiile pot sa nu evidentieze coaste cervicale, intrucat simptomele pot fi cauzate de benzi fibroase. Arteriografia va arata compresia subclaviei. Tratament: Fizioterapia pentru a intari ridicatorii umarului poate ameliora simptomele, dar pot fi necesare extirparea coastei sau sectionarea benzilor.
Hernia de disc cervicala. Cele mai afectate discuri sunt C5, 6 si C6, 7. Protruziile centrale pot da simptome de compresie medulara (p. 688 - trimite la neurochirurg). Protruziile posterolaterale pot cauza o rigiditate a gatului, cu dureri iradiind in brat, slabiciune a muschilor deserviti de radacina nervoasa, si diminuare a reflexelor. Explorari: radiografiile pot arata ingustarea discului; la fel TC sau MRI. Tratamentul se face cu AINS, si un guler. Pe masura ameliorarii durerii, fizioterapia poate fi utila in redarea mobilitatii. Interntia chirurgicala poate fi indicata, in lumina rezultatelor CT si MRI.
Coloana cervicalaIn cazul unui traumatism major, prima radiografie ce trebuie efectuata dupa resuscitare este o transrsala laterala a coloanei cervicale. Toate cele sapte rtebre cervicale trebuie vizualizate, impreuna cu jonctiunea C7-T1; nu accepta o radiografie incompleta - incearca tractiunea pe brate, sau incidenta inotatorului. Uneori subluxatiile nu se evidentiaza fara incidente in flexie si extensie (efectuate numai cu sfatul unui coleg specialist).
► Daca se suspecteaza o leziune a coloanei cervicale, gatul trebuie imobilizat pana la excluderea acesteia.
► Un aparat transrsal poril, in cele rnai bune maini, trece cu derea peste 15% din leziuni.
La examinarea filmului, urmareste 4 pasi simpli:
Aliniament: Al corpului rtebral anterior si posterior, al canalului spinal posterior si al proceselor spinoase. O deplasare de < 25% a unui corp rtebral implica dizlocarea unei fatete; daca este > 50%, dizlocarea afecteaza 2 fatete. 40% din cele < 7 ani au deplasare anterioara a lui C2 pe Ci (pseudosubluxatie); inca prezenta in 20% pana la 16 ani. 15% prezinta acest semn la nilul C3 pe CA. in aceasta subluxatie fiziologica, linia spinala posterioara este mentinuta. Angulatia >10% intre rtebre este anormala.
Contur osos: Se traseaza individual in jurul fiecarei rtebre. Cauta fracturile prin avulsie ale corpului sau procesului spinos. O fractura marginala este prezenta daca inaltimea anterioara difera de cea posterioara cu > 3 mm. Verifica odontoida (incidenta cu gura deschisa dar poate fi vazuta si in incidenta laterala); nu confunda spatiul rtical dintre incisivi cu o fractura!
- epifizele la copii pot fi luate drept fracturi; distanta dintre odontoida si arcul anterior al CI trebuie sa fie < 3 mm (poate fi mai mare la copii). Fracturile de tip 1 sunt ale proeminentei odontoide, cele de tip 2 ale bazei, si cele de tip 3 se extind in corpul C2.
Cartilaje: Verifica daca marginile spatiului discului interrtebral sunt paralele.
Tesuturi moi: Daca spatiul dintre marginea anteroinferioara a C3 si umbra faringiana este > 5 mm, suspecteaza un edem retrofaringian (hemoragie, abces) - acesta este deseori un util semn indirect de fractura a C2. Spatiul dintre rtebrele cervicale inferioare si trahee trebuie sa fie < 1 corp rtebral.
