Exercitiul fizic pentru viata

Afara din burta - in lumea noas-tra. Pentru fiecare copilas, acest lucru este o experienta emotionanta, inca nu stie nimic despre viata; nici sa respire pentru a supravietui, nici sa suga daca ii este foame, nici sa apuce si prinda cu mainile si picioarele. Copilul nu stie nimic din toate acestea - totusi, el le face pe toate automat.
Fiecare copil sanatos se naste cu o serie de reflexe. Aceste capacitati ii dau posibilitatea sa cunoasca si sa stapaneasca in mod inconstient toate necesitatile vietii. Reflexele se formeaza in centrele nervoase din nu-cleii cerebrali posteriori si nu au nimic cu procesele superioare. Copilul isi dezvolta mai intai creierul si dorintele, reflexele sunt provocate de excitatii, prin urmare copilul functioneaza quasi "automat".

Cateva exemple.

a Reflexul de a cauta si de a suge De exemplu, daca mangaiati obrazul drept cu degetul, copilul isi intoarce capsorul la dreapta. Deschide gura si cauta hrana. Daca nu gaseste pieptul mamei, ii suge degetul. h Reflexul Moro
Majoritatea mamelor se sperie cand vad ca medicul tine copilul cu capul inainte la testul Apgar (unde se examineaza si reflexele). Copilul intinde bratele cautand ajutor, dupa care se strange singur in brate. Aceasta reactie demonstreaza ca micutul are senzatia cazaturilor sau a sperieturii.

Medicul controleaza inainte de toate daca bratele copilului se misca simetric si daca asta ii arata ca ambele jumatati ale corpului sunt bine dezvoltate.
U Reflexul de a umbla Acest reflex ii amuza pe cei mai multi parinti; medicul il apuca pe copil de subtiori si il tine in asa fel, incat talpile lui sa simta suportul sil; in acest moment copilul incepe sa faca automat miscarile mersului. Acesta nu are nimic de a face cu fuga, este un reflex de care copilul are nevoie in timpul nasterii ( . 73 ;'Cele 4 faze ale nasterii").
M Reflexul de a apuca si de a strange Un nou-nascut strange cu manutele automat toate obiectele. Toate aceste reflexe se pierd in primele momente si copilul invata simultan sa-si constientizeze simturile. in prima jumatate de an, la fiecare control, medicul pediatru testeaza reflexele copilului pentru a se asigura ca acestea devin cu timpul mai slabe si dispar cel tarziu dupa o jumatate de an. De altfel, chiar daca este foarte nostim sa-i activam reflexele in mod constient, acest lucru trebuie facut doar de catre cadrele avizate (specialisti).
$ Alte reflexe vitale, cum sunt respiratia, inghititul, stranutatul si tu-situl, dureaza toata viata, fara sa ne gandim la ele, (fara sa le constientizam).

Desteptarea (trezirea) simturi/or
Un copil nu este deloc "prostut", inca de la inceput, el dispune de 5 simturi. Aici dam doar cateva informatii despre vaz, auz, miros, gust si simt. m Vazul
La inceput, copin sunt orbiti de lumina violenta. Ei nu vad inca atat de bine ca noi, adultii, dar pot recunoaste deja foarte bine fetele (persoanele). Copilul vede foarte clar de la o distanta de cea. 20 - 30 cm. -aproape toti pa-rintii tin copilul la aceasta distanta cand se ocupa de el. La inceput, multi copii au strabism (se uita crucis, sunt sasii), deoarece nervul optic devine performant numai cand copilul are in jur de 3 luni, doar atunci el poate sa-si miste sincron ochii.

AuzulInca din corpul mamei, copilul a deslusit zgomote din afara. Imediat dupa nastere, distinge voci deja cunoscute si voci necunoscute. Copin aud mai bine sunetele inalte, astfel se explica de ce aproape toti adultii vorbesc instincticu voce mai subtire ca de obicei, cand au de a fa-ce cu un copil.

Mirosul
Acest simt este putin studiat, insa realitatea este ca mama si pieptul ei sunt recunoscute de copil dupa miros.

Gustul
Simtul gustului este in stransa legatura cu cel al mirosului. Ele trebuie sa fie cam la fel de dezvoltate. Cele mai noi studii din America arata ca gustul apare deja din corpul mamei.

Pipaitul si simtul

Pielea este cel mai important organ al simtului; la copii, acest simt al pipaitului este si mai dezvoltat (sensibil). Contactul intensial corpului este deci foarte important pentru cei mici iar dezmierdarea reprezinta hrana sufleteasca.