Reprezinta testarea sistematica a unei populatii, sau a unui subgrup pentru semne de boala. Aceste semne pot fi ale unei boli silite, si pot fi fie pre-simptomatice (de ex. cancere de san mici), fie pe deplin simptomatice (de ex. pierderea neraportata a auzului la rstnici). Ele pot fi de asemenea markeri ai unei boli ansate (de ex. TA ridicata) sau care abia s-a declansat (de ex. fenilcetonurie neonatala, p. 240).
Criteriile Wilson de screening modificate (1-l0 formeaza cuntul "iatrogenic").
1. Maladia pentru care se face screening trebuie sa fie importanta.
2. Trebuie sa existe un tratament accepil al bolii.
3. Trebuie sa fie disponibile facilitati de diagnostic si tratament.
4. Este necesar un stadiu latent sau simptomatic precoce recognoscibil.
5. Trebuie puse de acord opiniile privind tratamentul.
6. Testul trebuie sa fie de incredere ( mai jos) si sa aiba garantii de sigurai ta.
7. Examinarea trehiie sa fie accepila pentru pacient.
8. Evolutia naturala a bolii trebuie sa fie cunoscuta.
9. Trebuie ca un test simplu si Ieftin sa fie suficient.
10. Screeningul trebuie sa fie continuu (nu intermitent). Consimtamantul informat: Regula lui Rees.1 inainte de a oferi
un screening, medicul are datoria de a cuantifica pentru pacienti sansa de a fi dezantajati in urma acestuia - prin anxietate (care poate fi ingrozitoare, de ex. in timpul asteptarii infirmarii unui rezultat fals +) si prin efectele unor teste ulterioare (de ex. sangerare dupa conizatie in urma unui frotiu cervical anormal) - ca si sansa de a beneficia de el.
Screening-uri cu sprijin guvernamental in Marea Britanie
Frotiu cervical (p. 33) Mamografie la 3 ani (p. 488) Proceduri antenatale (p. 102) Hipertensiune usoara - moderata Teste de scor mental (dementa, p. 413) Teste
urinare (diabet; boli renale) Vizitarea rstnicilor pentru decelarea bolilor.
asMei unul din aceste teste nu a scazut mortalitatea in mod demonstrabil la popula/ia Marii Britanii si nu andeplineste criteriile Wilson*.
Mai ingrijorator, exista indicii ca unele screeninguri produc morbiditate (constientizarea mortalitatii si ipohondrie) - asa incat de ce sunt promulgate? Un motiv poate fi ca pentru guvernanti este mai usor sa fie optimisti decat rigurosi.
De ce screening in medicina generala? Daca este sa se faca screening, atunci economic este ca acesta sa fie facut in medicina generala, in Marea Britanie A1 milion oameni consulta generalistii in fiecare zi lucratoare, asigurand un st camp pentru "depistarea de cazuri" (90% din pacienti isi consulta generalistul intr-o perioada de 5 ani). Daca arhi generalistului este bine pusa la punct, restului de 10% i se pot trimite invitatii de a participa la sesiuni speciale de screening - de ex. la Clinica femeii sanatoase (p. 494). Clinicile prite au o activitate limitata, de ex. in screeningul pentru
cancerul de col, dar nu s-a dovedit ca analizele lor biochimice multifazice sunt procedee eficace.
aFac exceptie recoltarea de sange din vena calcaneana la nou-nascuti si screeningul penlru
hipertensiunea severa.
Probleme ale screening-ului
Toate au afectat programele de screening din Marea Britanie, reducan-du-le beneficiile.
1. Cei cu risc maxim nu se prezinta pentru screening, marind astfel interlul dintre sanatosi si bolnavi: legea asistentei inverse.
2. "Sanatosii ingrijorati" supraincarca serviciile solicitand screening repetat.
3. Serviciile pentru a investiga pe cei cu rezultate pozitive nu sunt puse la punct.
4. Cei care sunt fals pozitivi sunt anxiosi in timp ce asteapta sa fie investigati, si raman anxiosi cu privire la sanatatea lor in ciuda asigurarilor.
5. Un rezultat negativ poate fi privit ca o permisiune de a-ti asuma riscuri.
6. Real pozitivii, desi tratati, se pot privi cu mai putina incredere ca pana atunci.
asNu uita: in cazul unor programe de screening de loare dubioasa, este poate mai bine sa nu stii rezultatul: MMC, p. 654).
