Unii indicatori ai activitatii spitalelor din localitatile rurale

UNII INDICATORI AI ACTIVITATII SPITALELOR DIN LOCALITATILE RURALE

Actualitatea temei

Spitalul este un element cheie in sistemul medical, si odata cu avansarea realizarilor tehnologice si a managementului sanitar spitalul sufera in structura sa organizatorica modificari. Incepand cu anii 1980 multe tari europene au inceput sa reduca numarul de paturi spitalicesti. In Republica Moldova la fel au fost intreprinse masuri de lichidare a spitalelor inutile si la fel au fost micsorate numarul de paturi. In baza Hotararii Guvernului R. Moldova nr. 668 din 17.07.1997 Cu privire la aprobarea conceptiei reformarii sistemului asistentei medicale din R. Moldova in conditiile economiei noi pentru anii 1997-2003. Reformarea ce s-a efectuat in cadrul Ministerului Sanatatii a dus la micsorarea numarului de paturi spitalicesti in localitatile rurale, aproximativ in jumate. Odata cu micsorarea numarului de paturi spitalicesti s-au modificat si indicatorii de activitate ale spitalelor raionale. Reesind din cele expuse optimizarea indicilor de activitate spitaliceasca in Republica Moldova este o problema actuala si necesita sa fie studiata.

Material si metode

Pentru realizarea acestei lucrari s-a efectuat analiza datelor statistice conform anuarelor de Sanatate Publica in Republica Moldova pe anii 1998-2007, drept metoda de studiu s-a folosit metoda statistica.

Rezultate obtinute

Asistenta spitaliceasc 737c21h a este de o importanta majora in sistemul de sanatate. Indicatorii de analiza a activitatii stationarului ne permit sa judecam despre asistenta spitalicesca pe o perioada oarecare. Unii indicatori de activitate a patului in institutiile raionale sunt reprezentati in tabelul 1.

Tabelul 1

Unii indicatori de activitate a patului in institutiile raionale

pe perioada anilor 1999-2007 in RM

S-a stabilit ca zilele pat exploatate in an dupa implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala se micsoreaza de la 264 in anul 1999 pina la 250 in anul 2007. La analiza datelor ce tine de utilizarea patului in an pentru anul 2007, putem mentiona ca cel mai bine sunt utilizate paturile profilului cardiologic 310 zile/an, urologic 290 zile/an, neurologic 280 zile/an, pulmonologic si patologia sarcinii 271 zile/an. Cel mai rau au fost utilizate paturile profilului otorinolaringologic 181 zile/an, pentru gravide si lauze 165 zile/an, dermatovenerologice 142 zile/an, psihiatric 121 zile/an.

Rotatia patului s-a marit dupa implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala de la 16 in anul 1999 pina la 32,9 in anul 2007, adica de 2 ori, din contul scaderii evidente a numarului de paturi spitalicesti in spitalele raionale si in total pe Republica.

Durata medie de spitalizare a bolnavului in spitalele raionale dupa implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala s-a micsorat de 2 ori, de la 16 zile in anul 1999 pina la 7,6 zile in anul 2007. Durata medie de spitalizare al bolnavului s-a micsorat evident din motivul constringerii financiare ale spitalelor raionale ce sunt conditionate de costuri mici ale unui caz tratat.

La analiza duratei medii de tratament in institutiile raionale dupa clasele de maladii, pe parcursul anilor 1999 2007 s-a stabilit: Pe parcursul anilor 1999 2007 cel mai mult s-a micsorat durata medie de tratament la urmatoarele maladii: boli infectioase si parazitare de la 31,4 zile in anul 1999 pina la 8,9 zile in anul 2007; tulburari mentale si de comportament de la 23,5 zile in anul 1999 pina la 10,2 zile in anul 2007; boli endocrine, dereglari de nutritie si metabolism de la 18,8 zile in anul 1999 pina la 9,8 zile in anul 2007; bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor si tesutului conjunctiv de la 18,3 zile in anul 1999 pina la 8,5 zile in 2007; bolile aparatului circulator de la 18 zile in anul 1999 pina la 9,1 zile in anul 2007. O scadere considerabila s-a stabilit la maladiile aparatului genito-urinar de la 14,5 zile in anul 1999 pina la 6,2 zile in 2007.

Analiza duratei medii de tratament in institutiile raionale dupa profiluri a relevat ca s-a micsorat simtitor durata medie de tratament la profilul psihiatric de la 49,3 zile in anul 1999 pina la 28,1 in anul 2007, cu exceptia anilor 2001 141,5 zile si 2002 127,7 zile. Durata medie de tratament la profilul narcologic s-a micsorat de 2,9 ori, adica de la 39,4 zile in anul 1998 pina la 13,4 zile in anul 2007. De 2,2 ori s-a micsorat durata medie de tratament la profilul dermatovenerologic, de la 20,9 zile in anul 1998 pina la 9,4 zile in anul 2007.

Nivelul de spitalizare in spitalele raionale dupa implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala este de 10,4% in anul 2007, si este mai scazut de 1,7 ori decit in anul 1999(13,9%), pina la implementarea asigurarilor de asistenta medicala. Pentru a stabili unele legitati am calculat indicatorii seriei cronologice.

Tabelul 2

Indicatorii cronologici ai nivelului de spitalizare in institutiile raionale

pentru anii 1998 2007(la 100 populatie)

S-a stabilit ca:

         Nivelul de spitalizare diminueaza treptat, cu exceptia anului 2002 cind a fost 15,3. sporul absolut este negativ pe perioada anilor 1999-2004, cu exceptia anilor 2001-2002, cind sporul absolut este pozitiv.

         Cel mai inalt ritm de scadere al nivelului de spitalizare se inregistreaza in anul 2003 si constituie - 32%.

         Ritmul de crestere indica valori maxime in anul 2001 de 114,6%, cele mai mici valori se inregistreaza in anul 2003 de 67,9%.

         Valoarea absoluta a 1% de spor este stabila pe parcursul la toti anii, in anul 2005 fiind egal cu 0.

         Indicatorul ilustrativ ne arata nivelul de spitalizare pe parcursul anilor, primul an fiind 100%. Nivelulul de spitalizare este in scadere, cu exceptia anului 2002 cind a fost de 85%.

Letalitatea in institutiile raionale pina si dupa implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala este la nivel stabil, de la 1,1 in anul 1999 pina la 1,3 in anul 2007. Nivelul letalitatii ce depaseste cu mult media pe spitalele raionale s-a inregistrat in raionul Cimislia - 2,1, Anenii Noi, Criuleni 1,7. Nivelul letalitatii mai joasa decit media pe institutiile raionale s-a inregistrat in Ialoveni 0,1, Drochia 0,8, Donduseni, Falesti, Riscani, Singerei, Stefan Voda 0,9.

Concluzii

1. Analiza rezultatelor obtinute (anii 1998-2007) determina tendinte de micsorare a indicatorilor ce caracterizeaza activitatea in subdiviziunile stationarelor raionale, ce se caracterizeaza prin micsorarea zilelor pat exploatate in an de la 264 in anul 1999 pina la 250 in anul 2007, micsorarea duratei medii de spitalizare a bolnavului de 2 ori, micsorarea nivelului de spitalizare a bolnavilor de 1,7 ori, majorarea rotatiei patului de 2 ori. Datele prezentate au evidentiat necesitati esentiale in activitatea institutiilor spitalicesti raionale pentru asigurarea populatiei rurale cu servicii spitalicesti.
2. Optimizarea indicatorilor de activitate spitaliceasca va permite accesul populatiei la serviciile spitalicesti, ulterior cu imbunatatirea starii sanatatii populatiei.