Se caracterizeaza prin placard eritematos, bine delimitat, de culoare rosie e, acoperit de scuame fine, pitiriaziforme sau psoriaziforme. La aceste leziuni se asociaza zemuire, eroziuni, pustule si cruste. Dermita eczematiforma poate fi de natura microbiana, micotica si chimJca.
Dermita eczematiforma microbiana este cel mai frecvent de natura streptococica, dar poate fi si stafilococica; se localizeaza indeosebi la gambe, insotind un ulcer venos, la fata sau pe miini, in jurul unor piodermite, arsuri sau plagi infectate. Dintre cele trei tipuri de dermite eczematiforme este cea mai frecvent intilnita, poate produce limfangite, adenopatii si leziuni secunde la distanta numite eczematide sau microbide.
Dermita eczematiforma micotica prezinta un eritem mai putin intens, se localizeaza mai frecvent in plicile genito-crurale si la picioare sau la miini, are caracter policiclic si centrifug, si micro-cule la periferie, periferie care este usor reliefata. Poate produce la distanta leziuni secunde numite mikide.
Dermita eczematiforma chimica se caracterizeaza prin placarde eritematoase, care reprezinta contactul cu substantele chimice, pe care ni-l relateaza bolnai. Este de subliniat ca dermita eczematiforma chimica se transforma in citeva zile in dormita eczematiforma microbiana sau mai corect spus in dermita eczematiforma mixta (microbiana si chimica).
Tratamentul general se face in functie de etiologie cu antibiotice, griseofulna, desensibilizare nespecifica cu preparate de calciu, tamina C, hiposulfit de sodiu, antihistaminice, iar local comprese cu solutie nitrat argint 1/4000, acid boric 5%,, rivanol 1%", pioctanine (solutie cristal olet 1%, solutie mercurocrom 1 %, solutie Castellani), pomezi cu antibiotice (tetraciclina 3%, cloramfeni-col 5%, neomicina 5%), fluocinolon N, locacorten oform, nidoflor.