Interesarea rinichiului in cadrul hiperuricemiei determina nefropatie urica care, dupa Bennet (citat de Gluhovschi se sistematizeaza in:

1. Insuficienta renala acuta (I.R.A.) hiperuricemica;

2. Nefropatie cronica uratica;

3. Hiperuricemia si insuficienta renala cronica (I.R.C.);

4. Litiaza renala urica.

INSUFICIENTA RENALA ACUTA HIPERURICEMICA
Aceasta afectare tubulointerstitiala ia nastere cand acidul uric este produs in cantitate mare si precipita la nivelul tubilor determinand o I.R.A. cu caracter obstructiv. Precipitarea de acid uric amorf sau cristalizat, are loc nu numai in tubi ci si in canaleje colectoare indicand leziuni ale celulelor epiteliale tubulare. in interstitiul renal peritubular apar reactii inflamatorii si necroze tubulare acute.
Zonele renale cele mai afectate de precipitarea acidului uric cristalizat sunt reprezentate de papilele renale. Cercetarile histopatologice la pacientii cu I.R.A. hiperuricemica au dovedit si obstructia sculara renala distala. Tratamentul cu citostatice in afectiunile mielo- si limfoproliferative determina hiperproductia masi de acid uric care precipita in tubii renali si genereaza insuficienta renala acuta - forma oligoanurica de cele mai multe ori reversibila.

NEFROPATIA CRONICA URATICA
Nefropatia cronica uratica este cea mai frecventa forma anatomopatologica de afectare renala in guta. Gravitatea acestei nefropatii este in corelatie directa cu intensitatea si durata hiperuricemiei.
Leziunile histopatologice sunt riabile de la precipitarea acidului uric la nivelul tubilor cu reactie inflamatorie cronica care poate evolua catre cronicizare pana la formarea tofilor gutosi. Precipitarea de urati se produce numai in medulara, datorita pH-ului relativ crescut si a concentratiei crescute de urati care favorizeaza formarea locala de tofi. Secundar se produce reactie inflamatorie, cu aparitia fibrozei interstitiale, atrofie tubulara si instalarea lenta a insuficientei renale cronice (Burton David Rose citat de Gluhovschi .
Tofii gutosi sunt formati in zona centrala dintr-un material amorf, granular ce contine cristale de acid uric si urati, inconjurat de celule gigante de corp strain si histiocite. [n exterior se formeaza un tesut de granulatie nespecific ce se organizeaza sub forma unui tesut fibros cicatricial.
Macroscopic, rinichii sunt mici cu corticala atrofiata, iar la nivelul medularei apar benzi radiale albicioase formate din depozite de urati. in unele situatii bazinetul este dilatat si contine calculi mici de acid uric.
Microscopic, la nivelul glomerulilor se produce o ingrosare uniforma fibrilara a laminei rara interna cu proliferarea mezan-giala. in fazele ansate se produc hialinizari glomerujare si reactii proliferative cu formarea de semilune epiteliale. in momentul aparitiei obstructiilor tubulare apare hialinoza si amiloi-doza glomerulara. Tubii renali prezinta atrofii si dilatari cu depozite de urati ce determina obstructii tubulare care favorizeaza infectiile supraadaugate.
Peretele tubular datorita granuloamelor inflamatorii se deterioreaza si devine factor favorizant al fenomenului infectios. Vasele interstitiale sunt cu peretii ingrosati datorita procesului de arteriolohialinoza, determinand reducerea fluxului sanguin.

HIPERURICEMIA Sl INSUFICIENTA RENALA CRONICA (I.R.C.)In nefropatia uratica cronica, in cursul evolutiei pe masura ce filtratia glomerulara scade la lori ale clearance-lui cu creatinina sub 15 ml/min., bolnavii prezinta lori ale acidului uric peste 10 mg% (594,80 Limol/I), o data cu instalarea stadiului ansat al insuficientei renale, volumul urinar fiind redus, se creeaza conditii favorabile precipitarii cristalelor de acid uric.
Hiperuricemia poate agra insuficienta renala cand exista o productie crescuta de acid uric sau un aport alimentar bogat in proteine.

LITIAZA RENALA URICA

Litiaza renala se produce la bolnavii cu eliminari crescute de acid uric peste 1 000 mg/ (59 480 u.mol/24 ore la un pH urinar acid). Singura situatie in care calculii urici se formeaza la un pH urinar normal este sindromul Lesch-Nyhan, unde uricemia si uricozuria sunt atat de mari incat concentratia de acid uric nedisociat depaseste chiar limita sa de solubilitate la un pH normal.
Calculii urici sunt in general de talie mica, rotunzi, netezi si de culoare galben-pai pana la brun inchis. in unele cazuri calculii urici pot fi micsti - urici si oxalici.
Cand acesti calculi produc fenomene obstructive, se invelesc cu saruri de fosfat de calciu sau amoniacomagneziene si isi modifica culoarea si dimensiunile.In cazuri foarte rare imbraca aspectul litiazei urice maligne, caracterizata prin insuficienta renala acuta anurica cu evolutie de cele mai multe ori foarte gra.