BOLILE PLEUREI
PLEURITA Inflamatia pleurei poate aparea in penumonie. tuberculoza, infarct pulmonar sau neoplasm. Durerea plcurala. fara modificari fizice sau ra-diologicc, sugereaza pleurodinic epidemica (inflamatie virala a muschilor intercostali): hemoptizia si afectarea parcnchimaloasa v izibila
radiologie sugereaza infectie sau infarct. Rersatul pleura! fara boala parenchimaloasa suferea/5
tuberculoza posiprimara, abcese subdiafragmatice, mezolcliom. boala :i [esutului conjunctiv sau infectie bacteriana primara a cavitatii pleurale.
REVARSATUL PLEURAL Poale fi asociat pleuritci sau nu. in general. rersatele datorate bolilor pleurale sim asemanatoare cu plasma (exsudate); rersatele cu picura normala sini ultrafilfjate de plasma (transsudatc). Exsu-datele au cel putin unul dintre urmatoarele criterii: raport mare
proteine totale lichid'ser ( - 0.5). LDH din lichidul picurai este mai mare de doua treimi din limita superioara normala sau raportul de activitate LDH lichid ser 0,6. in S.U.A., cauzele principale ale re\ arsatelor pleurale transsudative sint
insuficienta ventriculara stinga, embolismul pulmonar si ciroza. Cauzele principale ale rersatelor exsudative sini
pneumonia bacteriana. procesele maligne,
infectiile \ irale si embolismul pulmonar. In empiem, pH 7,2, leucocitcle sini T (> I 000 ml), iar glucoza este L. Daca se suspecteaza neoplasm sau tuberculoza, se efectua
biopsie pulmonara inchisa ( elul 95-l. . 95-l). In pofida eluarii complete, cauza rersatului nu poate fi silita in dintre cazuri.
REVARSATELE DIN TUBERCULOZA POSTPRIMARA Lichidul este exsudativ cu limfocitoza predominenta; bacilii sint rareori observ ati pe froliu iar cultura din lichidul pleural este poziti in mai putin de 20% din cazuri; pentru precizarea diagnosticului este necesara
biopsia inchisa.
REVARSATELE NEOPLAZICE Cel mai adesea in
cancerul pulmonar,
cancerul mamarsau limfom. Lichidul este un exsudat; citologia lichidului si biopsia pleurala confirma diagnosticul in 60% din cazuri; pentru rezolre, poate fi necesara
scleroza pleurala cu bleomyein sau minocyelinc (ve/i elul 95-2).
ARTRITA REUMATOIDA (AR) Rersatele exsudative pot precede simp-tomele articulare; glucoza si pFI foarte scazute; de obicei barbati.
PANCREATITA In mod tipic, rersatele sint localizate in partea stinga", apar la pina la 15% din pacientii cu pancreatita: amilaza crescuta in lichidul pleural este sugesti, dar poate fi intilnita si in rersatele neoplazice. infec-tioasc sau din ruptura esofagiana.
REVARSATUL EOZINOFILIC Definit ca avind mai mult de 10% eozino-filc; modificare nespecifica, poate fi intilnita huersatele virale, bacteriene, traumatice sau pancreatice si pot li consecutiv e unei toracocenteze anterioare
HEMOTORAXUL Este cel mai adesea urmarea unui traumatism inchis sau penetrant. Pacientii cu
tulburari hemoragice pol dezvolta hemotorax consecutiv traumatismelor sau unor proceduri inzive pe pleura. Drenajul adeci este obligatoriu pentru evitarea tlbroloraxului si a plaminului "incarcerat".
REVARSATUL PARAPNEUMONIC Rersat asociat unei infectii, Temie-nulrersate parapneiinionice complicate se refera la re\ arsatele care necesita pentru rezorbtic toracostomie cu tub. Empiemul este o colectie purulenta in cavitatea picurata, cu coloratie Gram poziti. Toracostomia cu tub este indicata pentru rersatele parapneumonice, daca este indeplinit unul dintre urmatoarele criterii: (I) aspect franc purulent, (2) coloratia Gram evidentiaza microorganismele din lichidul picurai, (3) glucoza in lichidul picurai esle < 50 mg/dl sau (4) pH-ul lichidului picurai este mai mic de 7,00 si cu 0,15 unitati mai mic decit pH-ul arterial. Daca drenajul inchis nu are ca rezultat o ameliorare importanta a simptomelor in citc zile, este indicat drenajul deschis prin toracotomie limitata.
PNEUMOTORAXUL (PNTX) Pneumotoraxul spontan apare cel mai frecvent la virsle intre 20 si 40 de ani; produce
durere toracica brusca, intensa, si dispnee. Tratamentul depinde de marime daca este mic, este suficienta obsertia: daca esle marc, este necesar drenajul inchis, cu tub toracic. 50% recidiveaza, iar aplicarea de iritanti, fie prin interventie chirurgicala, fie prin tub toracic, poale fi necesara pentru ca suprafetele sa devina aderente (pleuro-dezie). Complicatiile sint hemotorax, afectarea cardiosculara secundara
PNTX sub
tensiune si fistula bronhopleurala. Numeroase boli pulmonareInterslitiale si obstructive predispun la PNTX.
BOLI MEDIASTINALE
MEDIASTINITA De obicei infectioasa. Caile de infectie sint perforatia eso-fagiana sau ruptura traheala (traumatism, manevre instrumentale, carcinom eroziv). Semnele radiologice sint largirea mediastinului, prezenta aerului in mediastin, pneumo- sau hidropneumotorax. De obicei, tratamentul consta in drenare chirurgicala si antibiotice.
TUMORI Sl "CHISTURI Cele mai frecvente
tumori mediastinale la adulti sint carcinoamele metastatice si limfoamele. Sarcoidoza, mononucleoza infectioasa si SIDA pot produce limfadenopatie mediastinala. Doua treimi din restul de tumori mediastinale sint tumorile neurogene, teratodermoide, timoa-me si chisluri bronhogene. Localizarile specifice ale tumorilor de diferite etiologii sin^prczcntale in elul 95-3. Eluarea cuprinde radiografia toracica, CT si. cind diagnosticul ramine incert, mediastinoscopia si biopsia.
TUMORILE NEUROGENE Cele mai frecvente neoplasme mediastinale primare; majoritatea sint benigne; dureri toracice gi si tuse.
TERATODERMOIDE Mediastinul anterior; 10 20% sufera transformare maligna.
TIMOAMELE 10% din neoplasmele mediastinale primare: un sfert sint maligne; miastenia grav is apare in jumatate dintre acestea.
SINDROMUL DE VENA CAVA SUPERIOARA Dilatatia venelor toracelui superior si ale gitului. pletora, edem facial si conjuncti!, cefalee, tulburari de vedere si diminuarea starii de constienta; cel mai frecvent datorat unei boli maligne 75% carcinom bronhogen, in rest. majoritatea limfoame.
AFECTIUNI ALE DIAFRAGMULUI
PARALIZIA DIAFRAGMATICA Paralizia unilaterala De obicei datorata lezarii nervului frenic prin traumatism sau
tumora mediastinala, dar aproape jumatate ramin necxplicate; de obicei asimptomatica; sugerata de radiografia toracica, confirmata de radioscopic.
. Paralizia bilaterala Se poate datora lezarii maduvei cervicale superioare, afectarii neuronului motor, poliomielitei, polineuropatiilor, afectarii bilaterale a frenieului prin leziuni mediastinale, dupa interventii chirurgicale; dispnee; miscari abdominale paradoxale, obserte la pacientul culcat.
