Bronsita cronica - bronsita cronica obstructiva, astmatiforma (spastica)

BRONSITA CRONICA

DEFINITIA. Bronsita cronica este definita ca stare morbida a unui subiect cu secretie excesiva, mucoasa, cronica sau recurenta, in arborele bronhic.Aceasta ar duce la o definitie clinica: tuse cu expectoratie de cel putin doi ani, pe durata de cel putin trei luni pe an , fenomene nedeterminate de vreo boala specifica sau cunoscuta.

Un tusitor cronic poate fi apreciat acel bolnav care tuseste perioade mai lungi de 3 luni pe an.Tusea si expectoratia sunt mai accentuate in orele dim 535i88f inietii, cand bolnavul elimina sputa acumulata in timpul noptii(toaleta matinala a bronhiilor).Sputa este de tip mucopurulent, variind cantitativ pana la 200-250 ml/zi.

ETIOLOGIA:

fumatul

*produce 20% din leziuni cornice

*stimuleza secretia de mucus determinand hipertrofie, hiperplazie glandulara

*inhiba miscarea cililor bronsici

*scade activitatea cililor bronsici

*elibereaza din macrofage enzimele proteolitice

*degradeaza proteinele pulmonare determinand emfizem

*stimuleaza receptorii din submucoasa, crescand reactivitatea bronsica accentuand spasmul bronsic.

poluarea atmosferei(oxid de hidrogen, nitriti, oxid de sulfat, praf, ozon), profesiuni in mediu cu praf:minerit, materiale plastice, bumbac etc.

infectii bronsitice repetate cu bacterii- hemofil, inflamatii, pneumococ, virusuri.

Morfopatogeneza :

In bronsita cronica se hipertrofiaza intai glandele bronsice, dupa care creste numarul celulelor mucipare din epiteliu atat in bronhiile mari cat si in cele mici.

Sunt bolnavi care expectoreaza mult fara sa aiba insuficienta renala cronica cu azotemie, cu tulburari electrolitice si dezechilibru acido-bazic" class="text">tulburari majore, in timp ce altii produc o cantitate mica de sputa, predomina sindromul functional.Infectiile bacteriene dau secretiei un aspect mucopurulent sau purulent, insotindu-se de distructii ale peretilor bronhici si bronhiolari.

Procesul reparator consta in formarea de tesut fibrogranulativ si cicatriceal.

Cicatrizarea cailor aeriene mici are de obicei un caracter focal, dand nastere la stenoze multiple si obstructia bronhiolelor.Unele bronhii mici si bronhiole respiratorii pot fi distruse total, altele se subtiaza si se dilata.

Dupa tipul lezional, se descriu urmatoarele forme:

Forma distructiva fibrozanta pura intereseaza toate elementele parietale.

Forma distructiva fibrozanta cu hipertrofia elementelor muco-secretorii intereseaza in general celulele mucipare din epiteliu si glandele sero-mucoase.

Forme supurative- caracterizate prin infiltrate granulocitare abundente cu sau fara abcedare. Ele survin ca un puseu infectios acut in cursul brosintei cronice sau reprezinta un stadiu evolutiv in cazurile de bronsita supurata, urmat de organizarea cicatriciala.

Dupa nivelul localizarii leziunilor bronsitele cronice se clasifica in:

        Bronsita trunchiurilor mari

        Bronsita ramurilor cartilaginoase distale

        Bronsita ramurilor terminale

Anatomoclinic si fiziopatologic:

        hipersecretia de mucus este data de cresterea in grosime a stratului glandular submucos in bronhiile mari

        metaplazia celulelor caliciforme in bronsiole

        inflamatia cronica a cailor aeriene determinand edem

        hipertrofie urmata de fibroza peribronsica ce predesipune la infectii repetate, la nivelul bronhiilor mari = bronsita cronica simpla

        apare bronhospasmul localizat la nivelul cailor bronsice mici

        manifestat dupa 40 de ani in infectiile bronsice apare disneea

Manifestari clinice:

1.     Bronsita cronica simpla (aparuta la pacientii pana in 40 de ani):

        tuse de dimineata (toaleta bronsica)

        expectoratie

        nu are dispnee

        testele ventilatorii sunt normale

2.     Bronsita cronica recurent purulenta:

        sindrom bronsic cronic mai prelungit

        expectoratie mucopurulenta

       

episoade de pusee acute mai frecvente

3.     Bronsita cronica obstructiva:

        sindrom obstructiv pozitiv

        dispnee progresiva cu expir prelungit

        raluri

        wheezing

        sunt prinse bronhiile mici

        exista semne de hiperinflatie pulmonara

        disnpee progresiva (la 60 de ani, gradul 4, 5 de dispnee)

4.     Bronsita cronica astmatiforma (spastica):

        accese de dispnee paroxistica, cu durata variabila, de regula mai scurta decat in astmul bronsic

        accesele de tuse declanseaza oarecum caracteristic accesele de dispnee

        dispneea este de tip respirator

        wheezing

        predomina sibilantele in expir

        uneori accesele segrefeaza pe un fond de dispnee expiratorie permanenta, cu expir prelungit la ascultatie

        anamnestic, bolnavii adesea devin dispneizanti dupa o evolutie mai mult sau mai putin indelungata de tusitori cronici

        explorarea functionala evidentiaza alterarea semnificativa a debitelor expiratorii fortate

        expectoratia este mai abundenta sau chiar purulenta.

Diagnosticul diferential: se face cu boli ce produc tuse cu expectoratie:

        astm bronsic, inainte si intre crize cand functiile respiratorii sunt normale

        insuficienta ventriculara stanga - apare tuse iritativa, dominand insa dispneea ce nu este expiratorie, bolnavul prezentand si reflux gastroesofagial

        bronsiectazia - care are ca fenomen de expectoratie hemoptiziile

        sinuzita cronica prezinta o obstructie nazala, secretia nazala este purulenta

        fribroza chistica

        boli are parenchimului pulmonar: TBC, neoplasm, etc

Evolutie si prognostic:

        in bronsita cronica simpla mai ales, evolutia este buna, dar fara fumat

        in bronsita cronica obstructiva prognosticul este rezervat datorita fenomenelor de insuficienta respiratorie