a) Agentul etiologic. Este un parazit in forma de panglica din clasa cestodelor, cunoscut sub numele de botrio-cefal (Diphylobotrium latum, sin. Botriocephalus latus). Botriocefalul. format din 3 0004 000 proglote. este cel mai mare parazit al omului, putind sa ajunga in lungime pina la 1012 m sau mai mult (. 19).
b) Raspindire geografica
frecventai Prezenta in anumite regiuni din Europa, Africa, Asia si America de Nord. In Europa principalele focare de boala se gasesc in jurul Marii Baltice, in jurul lacurilor italiene. in Elvetia si in Delta Dunarii, adica in zone in care se gaseste si se consuma mai mult peste. La noi, in Delta Dunarii. in urma masurilor luate in ultimii ani, numarul cazurilor de botriocefaloza a scazut foarte mult. in restul tarii nu se intilnesc Adecit cazuri cu totul izolate.
c) Sursa de infectie. Omul parazitat (bolnav sau purtator sanatos) si diferite animale (pisica, ciinele. vulpea, tigrul, ursul etc), pot fi de asemenea infestate, eliminind ouale sau proglo'ele odata cu materiile fecale.
d) Modul de transmitere. Ouale parazitului evolueaza in apa trecind mai intii printr-o gazda intermediara, un gasteropod actic si apoi printr-o a doua gazda, reprezentata de diferite specii de pesti. in care se formeaza larvele plerocercoide infectioase. Omul se infesteaza inge-iind icrele sau
carnea cruda sau insuficient tratata prin caldura (sau prin alte metode), a unor asemenea pesti parazitati.
e) Cale de patrundere. Localizare. Patrunderea are loc pe cale digesti, iar localizarea se face in intestinul subtire, exceptional in intestinul gros sau cula biliara.
f) Durata perioadei de incubatie. De la ingerarea formelor infectioase ale botricefalului si pina cind apar simptomele trec aproximativ 23 luni.
g) Simptomatologie. Boala are o simptomatologie asemanatoare cu a teniazelor. Pe linga unele
tulburari digestive (dureri abdominale, pofta de mincare capricioasa, balonari, tulburari de tranzit intestinal etc.) mai accentuate sau mai putin, accentuate, in unele cazuri au fost semnalate in botriocefaloza si unele tulburari neuro-psi-hice. intr-o proportie care nu depaseste 12% din bolnavi se intilneste si o anemie. Un semn important rezulta din faptul ca bolnavii elimina din timp in timp fragmente mai mici sau mai mari din corpul parazitului.
h) Durata perioadei de contagiozitate. Contagiozitatea directa de la om la om nu este posibila.I) Receptivitate
imunitate. Receptivitatea este generala, iar
imunitatea este neprecizata.
j) Produse patologice ce se recolteaza in vederea diagnosticului etiologic : materii fecale si proglotele eliminate ale parazitului.
k) Diagnosticul si examenele de laborator necesare diagnosticului etiologic. Diagnosticul clinic rezulta din datele clinice, datele epidemiologice (frecventa bolii la persoanele din regiunile endemice sau care consuma mai mult peste), iar diagnosticul etiologic din examenul para-zitologic al' materiilor fecale pentru identificarea oualor (destul de numeroase in scaune) si din examenul proglo-telor eliminate de catre cei parazitati.
1) Tratamentul. in locul tratamentelor mai vechi cu extract eterat de feriga (Filix mas), sau cu diferiti deriti acridinici (atebrina, mepacrina etc), astazi se foloseste cu rezultate exceptionale preparatul romanesc Ni-closamid. Ca si in teniaza, la adult se dau 4 tablete, iar la copil doza corespunzatoare virstei. letele, asa cum recomanda medicul, se iau dimineata pe nemincate, in doua prize egale, la interle de doua ore. Eliminarea totala a parazitului, cu cap (scolex) se poate obtine pina la 100% din cazuri.
m) Masuri de profilaxie si combatere. Depistarea si tratarea bolnavilor. Nu se da animalelor (ciinilor, pisicilor) peste crud, eventual infestat, pentru a nu mari astfel volumul rezervorului de infectie al bolii. Closetele se vor amplasa la distanta de sursele de apa si se vor dezinfecta periodic. Pestele fi consumat dupa o suficienta tratare termica (10 minute la 50A) sau dupa o pastrare a lui peste 24 de ore la 10AC.
