eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli si tratamente

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente

Probleme de discuri intervertebrale




SIMPTOME
Multe cazuri de leziuni ale discurilor interver-tebrale nu au simptome fizice. Totusi, daca problema discala pe care o aveti afecteaza direct nervii spinali, puteti prezenta unul sau mai multe dintre simptomele urmatoare:
a durere vie a spatelui, uneori coborand pe partea posterioara unuia sau ambelor picioare, chiar in timpul sau la scurt timp dupa efort sau trauma.
a imposibilitate de aplecare sau indreptare a spatelui, insotita de durere intensa.
a aparitia progresiva a unei dureri a cefei sau partii inferioare a spatelui, posibil cu intensificare la ridicare, la stranut sau tuse.
a amorteala sau intepaturi intr-un brat sau picior si uneori o pierdere progresiva a puterii intr-unui sau ambele picioare.


CHEMATI MEDICUL DACA:

a simtiti durere persistenta in partea superioara sau inferioara a spatelui; s-ar putea sa suferiti de spondilita anchilozanta sau de o forma de artroza.
a durerea de spate e insotita de febra; ar putea fi o infectie virala sau bacteriana.
a aveti o pierdere brusca a sensibilitatii sau fortei in extremitati; puteti avea o leziune a maduvei spinarii.
Numai o persoana care Ie-a simtii poate intelege agonia si neajutorarea ce survin odata cu lezarea unui disc intervertebral. Durerea esle groaznica si fiecare miscare o intensifica. Cu toate acestea, ca majoritatea felurilor de durere, ea este, de fapt, un pretios semnal de alarma. Daca tineti seama de semnal si treceti la actiunea - sau, mai corect, inactiunea - adecvata, disconfortul dispare de obicei, iar problema poate fi corectata. Daca ignorati semnalul, riscati distrugeri fizice si neurologice definitive.
Unii dintre noi am auzit, poate, in copilarie parintii sau rudele bombanind despre durerile dale de alunecarea unui disc. Ne-am fi putut imagina un fisic insil de monede, dintre care una iese afara, rasturnandu-le pe celelalte. Ca si cu alte mituri si mistere ale copilariei, era ceva
adevar in aceasta imagine, dar nu mult. Discurile intervertebrale sunt, de fapt, pernite flexibile, fixate strans intre vertebre - oasele care alcatuiesc coloana vertebrala ( Coloana, probleme). Fiecare in parte este o capsula plata, circulara, de aproximativ 2,5 cm diametru si 0,5 cm grosime, constituita dintr-o membrana externa fibroasa numita annulus fibrosus, care inconjoara un miez elastic numit nucleus pulposus.


Discurile sunt incastrate ferm intre vertebre si sunt tinute in pozitie de tecile musculare inconjuratoare. Exista spatiu foarte putin, sau deloc, in care sa alunece sau sa se miste. Punctele pe care vertebrele se rasucesc efectiv se numesc procese articulare, care ies ca niste aripi arcuite de fiecare parte a vertebrelor si impiedica vertebrele sa se rasuceasca si sa se incline atat de mult incat sa lezeze maduva spinarii, reteaua vitala de nervi care trece prin centru fiecarui os.
Discul este descris uneori ca un amortizor al coloanei vertebrale, ceea ce creeaza iluzia ca ar fi mai flexibil sau mai comprimabil decat este in realitate. Desi discurile separa vertebrele si le impiedica de la frecarea reciproca, ele sunt departe de a fi pneumatice sau asemanatoare unor arcuri. La copii sunt, de fapt, saci umpluti cu gel sau lichid, dar incep sa se solidifice in cadrul procesului normal de imbatranire. in prima tinerete aportul sangvin catre discuri s-a intrerupt, materialul interior moale a inceput sa se intareasca, iar discul este mai putin elastic. La adultii de varsta mijlocie discurile sunt tari si destul de neelastice, cu o consistenta asemanatoare celei a unei bucati de cauciuc rigid.
La solicitare esle posibil ca materialul interior sa se tumefieze si sa hernieze, facandu-si loc prin membrana exterioara, rezistenta, a discului. Intregul disc se contorsioneaza si o parte sau intregul material al nucleului este efectiv proiectat prin-tr-un punct slab al ambalajului extern, exercitand presiune asupra nervilor inconjuratori. Daca o noua activitate sau trauma provoaca ruptura sau sfasierea membranei, materialul discului poate rani maduva spinarii sau nervii care se desprind din aceasta, producand durere extrema, debilitanta - un semnal inconfundabil de a inceta imediat orice miscare. Astfel de leziuni ale discului pot fi ireversibile.
Majoritatea covarsitoare a leziunilor de disc au loc in regiunea lombara, in partea inferioara a spatelui, si mai putin de 10% la nivelul gatului si umerilor. Dar nu toate discurile herniate apasa pe nervi si este foarte posibil ca o persoana sa aiba discuri deformate fara nici o durere sau disconfort. Din aceasta cauza, o radiografie sau un examen RMN ce arata un disc distorsionat poate uneori diagnostica gresit o durere, care are o cu totul alta cauza.
Discurile hemiate se intalnesc cel mai frecvent la barbati sub 50 de ani, desi pot aparea si la copii si la tinerii adulti activi. Persoanele mai varstnice, ale caror discuri nu mai au nuclee lichide, sunt mult mai putin susceptibile la aceste probleme. Persoanele care fac exercitii fizice moderate in mod regulat sunt mult mai putin expuse la suferinte cauzate de probleme discale decat semenii lor sedentari. Aceste persoane au, de asemenea, tendinta de a ramane flexibile o perioada de timp considerabil mai lunga, fara rigiditatea neplacuta pe care cei mai multi oameni o privesc drept ineviila o data cu imbatranirea.

CAUZE
Desi un traumatism violent poate leza un disc, problemele discurilor sunt provocate frecvent de activitatile cotidiene - ridicarea de obiecte grele intr-un mod nepotrivit, intinderi exagerate la un voleu la tenis sau alunecari pe un trotuar inghetat. Orice eveniment de acest fel poate provoca ruptura sau deformarea invelisului extern fibros al discului pana la punctul in care va veni in contact cu un nerv spinal. Totusi, uneori, un disc se umfla, se rupe sau degenereaza fara nici o cauza evidenta.
Problemele discurilor intervertebrale sunt, uneori, grupate sub numele de boala degenerativa a discurilor. Modificarea starii unui disc este un rezultat natural al imbatranirii si contribuie la o pierdere gradata a flexibilitatii, pe masura ce avansam in varsta. Dar degenerarea discului este mult mai grava la anumiti oameni decat la altii. Cazurile grave pot fi rezultatul unei deficiente a colagenului, materialul din care este construit cartilajul. Tonusul muscular scazut si obezitatea exercita, de asemenea, solicitari excesive asupra coloanei vertebrale si asupra ligamentelor care mentin discurile la locul lor.


PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC

Procedeul clasic de identificare a unui disc herniat este testul de ridicare a piciorului intins. Pacientul sta intins pe spate, in timp ce medicul il apuca de glezna si ii ridica incet piciorul; durerea pe spatele piciorului indica deseori - desi nu intotdeauna - un disc herniat in partea inferioara a spatelui. Medicul va cauta si scaderea fortei si
pierderea reflexelor la picior si laba piciorului. Identificarea sediului durerii poate fi suficienta pentru a localiza discul herniat.
O radiografie a coloanei vertebrale poate elimina alte cauze posibile, dar, deoarece razele X nu arata clar tesuturile moi, imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN), tomografie computerizata (TO sau mielografia - o tehnica radiologica de vizualizare a coloanei vertebrale -pot fi utilizate pentru identificarea si determinarea amplorii unui disc herniat.

TRATAMENT
Atat terapiile conventionale cat si cele alternative recurg la calmarea durerii, repaus, masuri de reducere a inflamatiei si de a recupera forta si activitatea normala. Cu exceptia cazurilor grave de degenerare a discului, cu afectare a nervilor ce controleaza miscarile muschilor, discurile hemiate se vindeca de la sine, iar chirurgia este rareori necesara.
MEDICINA CONVENTIONALA
Medicii prescriu, de obicei, odihna la pat si medicamente impotriva durerii, de tipul aspirinei, ibiiprofenului sau altui antiinflamator nesteroi-dian (AINS), iar in unele cazuri corticosteroizi si decontractante musculare. Cu un disc herniat, orice miscare a spatelui poate intensifica durerea si poate agrava leziunea, astfel incat repausul complet la pat este imperati cel putin pentru primele cateva zile dupa debut. De indata ce pacientul este destul de bine pentru a se misca, medicul poate indica un corset pentru spate sau un guler pentru gat cu scopul de a limita miscarea si a micsora presiunea pe nervii senzitivi cat timp discul se vindeca. in cazurile grave poate fi necesara tractiunea, partiala sau completa.
Daca discul este doar temporar deformat, potentialul de recuperare completa este excelent. Dar daca membrana externa se rupe sau se sfasie efecti pierzandu-se o parte din centrul gelatinos, leziunea poate fi definitiva, daca nu se iau masuri mai agresive.
Cand discul herniat provoaca pareza sau paralizia nervilor care controleaza muschii spatelui si membrelor, medicul poate recomanda injectii epidurale sau interventie chirurgicala. Injectia epidurala consta dintr-o combinatie de anestezic si corticosteroizi, injectata printr-un ac lung in spatiul dintre discul afectat si invelisul maduvei spinarii si nervilor. Se poate practica o interventie chirurgicala, pentru a indeparta o parte din nucleul unui disc tumefiat, cu ajutorul unui ac gol pe dinauntru, astfel incat discul sa nu mai comprime un nerv. Alte procedee microchirurgicale pot indeparta fragmente din materialul miezului care a patruns prin peretele extern fibros. Discectomia este indepartarea chirurgicala a unei parti din discul herniat si se practica pentru a scadea presiunea asupra nervului. in acest procedeu, nucleul discului este indepartat, lasandu-se pe loc, intre vertebre, ambalajul extern rigid. Ca si injectia epidurala, metoda aduce uneori ameliorari de lunga durata, dar nu exista nici o garantie pentru o vindecare permanenta. Deoarece orice terapie invaziva in apropierea coloanei vertebrale este potential periculoasa, interventia chirurgicala trebuie intreprinsa doar in cazurile extreme, cand discul herniat provoaca pareza sau paralizia nervilor ce merg la muschi.


Injectiile cu medicamentul colchicina pot fi de ajutor in calmarea durerilor si inflamatiei acute date de un disc rupt. Un tratament oarecum controversat, acum aproape iesit din uz, este chemonu-cleoliza, care ar dizolva materialul dintr-un disc herniat printr-o injectie cu chimopapaina (oenzima).
Asa cum se imteaza chirurgical proteze artificiale pentru partile distruse sau uzate din alte parti ale corpului, inlocuirea discurilor interverte-brale a trecut de stadiul experimental si se practica in afara Statelor Unite. Siguranta si succesul pe termen lung al inlocuirii de disc raman de vazut, dar ca si articulatiile de sold din otel inoxidabil si valvele cardiace din plastic, variante sintetice ale discurilor intervertebrale ar putea sa ofere inca o optiune medicala intr-un viitor nu atat de indepartat.


MEDICINA ALTERNATIVA

Pe langa calmarea durerii si repausul imediat dupa un episod de hernie de disc, terapiile alternative tind sa se concentreze pe relaxare si exercitii blande de recapatare a mobilitatii complete.


PRESOPUNCTURA

Desi presopunctura poate fi foarte eficace in tratamentul durerilor de spate, terapeutii preso-punctori sunt precauti cand au de-a face cu dureri provocate de discurile intervertebrale. in loc sa aplice presiune pe coloana vertebrala sau in puncte de pe meridianele situate langa aceasta, un terapeut presopunctor poate recomanda un tratament preventiv pentru a relaxa muschii spatelui inainte sa apara o problema. O astfel de recomandare este somnul in pozitia ghemuit pe o parte si cu spatele curbat si utilizarea de comprese calde sau de caldura umeda pentru a ameliora circulatia.


ACUPUNCTURA

Un acupunctor va determina localizarea exacta a nervului sau nervilor afectati de un disc herniat si va trata cel mai probabil puncte situate de-a lungul meridianului Vas guvernator. (Vezi . 14-l5 pentru mai multe informatii.)


MANIPULARE FIZICA

Terapeutii medicinei alternative se concentreaza pe mecanica corpului care a dus la suprasolicitarea discului. Reflexologia manipuleaza anumite zone ale mainilor si picioarelor. Pentru calmarea durerii si tensiunii din partea de jos a spatelui, sustinatorii reflexologiei citeaza rezultate pozitive obtinute prin aplicarea unei presiuni ferme in spatele osului gleznei si pe marginea externa a dosului labei piciorului.
Dupa ce simptomele initiale sunt stapanite, un practicant al metodelor alternative, antrenat in tehnica Alexander sau in metoda Feldenkrais, poate ajuta persoanele cu probleme cronice sa-si resileasca o postura si un control corporal bune, care pot sa contribuie, la randul lor, la prevenirea recidivelor problemelor discurilor intervertebrate.
CHIROPRACTICA
Tratamentul chiropractic de astazi in probleme cronice ale discurilor intervertebrate va cuprinde, probabil, examinarea manuala sau diagnosticul radiologie pentru determinarea localizarii vertebrei afectate. Procedeele manuale de contact pentru corectarea functionarii inadecvate a muschilor si articulatiilor-cu precautiile necesare pentru a nu exacerba solicitarea discului - vor fi, probabil, urmate de un program de masaj si exercitii care vor calma si intari muschii regiunii.


PREVENIRE

Yoga este o abordare consacrata, pe termen lung, a relaxarii si punerii in forma a corpului si mintii. Exercitiile ( . 306) sunt recomandate pentru intarirea spatelui si gatului, precum si pentru micsorarea stresului corporal general.

DISC HERNIAT
Un disc intervertebral normal actioneaza ca o perna intre oasele coloanei vertebrale. Un disc este caracterizat drept herniat sau prolabat atunci cand partea interioara moale a nucleului isi face loc prin invelisul extern, slabit sau sfasiat. Daca este atins un ner rezulta o durere imediata, foarte intensa.



Alte materiale medicale despre: Boli si tratamente




Daca copilul a avut febra cateva zile si a mancat mai putin ca de obicei, este normal sa scada in greutate. Este foarte probabil ca parintii sa se ing [...]
SIMPTOME Nu toate femeile prezinta simptome la instalarea menopauzei. Daca apar simptome, ele pot fi: a bufeuri de caldura - inrosire brusca sau [...]
SIMTOME Hipertiroidia: a scaderea in greutate in ciuda apetitului crescut. a cresterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si nervozita [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli si tratamente

Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Boli perete abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile