eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Radioactivitatea cosecintele ei asupra mediului ambiant si cancerul


Radioactivitatea, in general si aspectul ei poluant, in special, reprez o problema prioritara si o preocupare responsabila a societatii noa
moderne.
Ea este legata de starea de sanatate a omenirii, mai ales ceea ce ii re* ca parte de cauza patogenica, aparent minora (> 1 %), a incidentei mala canceroase.
Dar, efectul nociv generat de aceasta cauza nu se constata numai la ci si la te si animale.
Acestia fiind supusi, la fel, acestui impact nociv, direct doban< modificari biologice importante, mai ales genotoxice, pe care le transmite indirect omului (prin nutritia lui), prin intermediul consum produselor lor astfel transformate.
Radioactivitatea este un fenomen natural spontan sau de ori artificiala, urmare a emisiunii unor energii sub forma de rac corpusculare (particule) sau sub forma de unde electromagnetice (tot< de o anumita lungime de unda, produse de catre o sursa (element radioi natural sau artificial, ori de un camp electromagnetic) *>.
Cantitatea radioactivitatii naturale, in totalitatea ei, este enorma, dar dispersata si diminuata (aer - sol - apa) la un nivel tolerat de materia desi uneori este insila si incontrolabila (eruptii solare).

In ultimii 30

40 de ani, odata cu necesitatea aparitiei acestor centrale atomice pentru producerea de energie electrica, in special, dar si a altor produse nucleare necesare industriilor de resort, a facut sa se organizeze o supraveghere stricta, inclusiv de constatare a unor eventuale consecinte imprevizibile, cu o reala cuantitificare a lor.
Pregatirea pentru orice "surprize" este prevazuta a rezolva unele evenimente necontrolabilc, in special cele amintite mai sus, toate acestea in relatie cu securitatea lucratorilor si a populatiei care se gaseste in apropiere de asemenea unitati nucleare, in plus si a altor populatii, a caror zona devine poluata prin transferul unui continut radioactiv ce se poate dispersa in aer, deplasandu-se la mare distanta, prin atmosfera (nor radioactiv).In unele regiuni ale lumii, unde apa de baut ar putea contine unele elemente radioactive (in mod natural) nu se pune in discutie efectul lor legat de riscul determinarii vreunei localizari in cancer (gastrointestinal, leucemie etc), deoarece se stie ca sunt in cantitati foarte mici (in afara de exceptii, cum este apropierea de locul unde se pot produce industrial diverse elemente radioactive si, deci, posibila contaminare a populatiei din zona).
In schimb, in ceea ce priveste solul, acesta poate fi o sursa de contminare a lantului trofic al vietii

direct (prin deseuri radioactive) sau indirect (prin ape poluate sau surse atmosferice radioactive).
Prezenta radioactivitatii in jurul centralelor nucleare sau a riscului eventualelor accidente si incidente de disfunctionare imprevizibile este un act grav ce impune, astazi, in mod ferm, o supraveghere sanitara responsabila si un control tehnic de cea mai mare eficienta, in plus si cea de etica si morala profesionala si sociala.
Cateodata este pus formal in discutie si controlul fabricarii conbusti-bilului, elementelor atomice, uneori foarte toxice (ex.: plutoniu) care necesita reciclari si o stricta vigilenta a executarii acesteia.
In unele state, respectarea acestor precepte este marginalizata datorita si unor aspecte politice cu rol economic.

In lume, astazi, sunt in functie numeroase centrale nucleare.
Acest numar creste continuu, iar unele dintre ele, in special cele vechi, au probleme grave generate de o functionare si o supraveghere defectuoase.
Securitatea centralelor nucleare trebuie sa ajunga la fiabilitate maxima.
In lume, exista curente sociale ce se opun si critica, deseori, programele construirii de noi instalatii nucleare, demonstrand riscul potential de iradiere produsa de industria atomica.
Efectul de diminuare a longevitatii omului si, in special, efectele genetice asupra ADN uman (ex.: camere, leucemii, malformatii, cataracte) sunt unele din consecintele biologice legate de radioactivitate.
Aceasta crestere este si evidenta pe o raza mai mica de 5 km, fata de uzina sau de instalatiile nucleare
In ceea ce priveste radioactivitatea prin accidentele tehnice la unele centrale nucleare si, de asemenea, ca urmare a unor explozii nucleare provocate, se poate spune ca acestea, cu consecintele lor, se repercuteaza si asupra alimentatiei omului, acolo unde elementele radioactive rezultate polueaza direct o parte din vegetale (legume, fructe, produse cerealiere) sau, indirect, prin intermediul poluarii radioactive a solului in care acestea ajung [50].
Astfel, dupa o explozie atomica, iodul radioactiv (1131), care are perioada de injumatatire a activitatii de 8 zile si strontiul radioactiv (Sr90), care este si mai periculos (injumatatirea activitatii lui este de zeci de ani) pot polua mediul ambiant.
Nu trebuie uitat nici cesiul (Csl37), ce poate fi prezent, fiind si el un produs de dezintegrare nucleara.In acest-fel, vegetalele pe care le consumam direct (ex-: fructe fi legume) si indirect, prin ierburile poluate din pajisti, pe care le pasc animalelor ierbivore (prin consumul laptelui de la acestea), elementele radioactive ajung in organismul omului.
Strontiul, insa, ajunge in organismul uman la un nivel mult mai mic (fata de prezenta lui in mediu ambiant, dupa poluare), datorita obstacolelor ce le intampina in releul vegetale

animal

om, care il diminueaza cantitativ.
In astfel de evenimente nucleare se poate recomanda medical consumul crescut de calciu (fiind competitiv ionic) pentru diminuarea absorbtiei strontiului radioactiv (din tractul digestiv) la un loc cu alte masuri preventive sub supraveghere medicala.In aceleasi circumstante, pentru iodul radioactiv, administrarea de iodura de potasiu (la fel, prin supraveghere medicala) poate bloca intrarea lui in glanda tiroida, care, saturata de nevoia de iod, nu va permite asimilarea elementului radioactiv.

Unele centrale nucleare de tip vechi constituie, in prezent, in caz de accident (tip Cernobal - uzina scoasa, astazi, din functie), un adevarat pericol de genocid in zona respectiva, dar si pentru regiuni mai indepartate (cum s-a intamplat in accidentul amintit) ce pot fi poluate prin atmosfera (nor radioactiv).

Este imperios necesar ca astfel de centrale sa fie dezafectate.
In acelasi timp, in legatura cu acestea, trebuie sa amintim, in special si despre posibila radioactivitate si efectul ei asupra enormei "mase verzi"

tele - ce ne inconjoara si care, in parte, reprezinta hrana noastra.
Pe langa urme, practic netesile, ale unor radioelemente grele, ca: uraniu, thoriu, radiu etc, exista in corpul uman, in mod obisnuit, radioelemente usoare, cum sunt: C14 sau K40, toate acestea in cantitati infinitezimale (radioactivitate naturala), fiind tolerate biologic - sub o doza minim admisa - practic fara efect in desfasurarea activitatii fiziologice a organismului.
Ionizarea este un fenomen fizic (uneori, spontan), care se produce in urma traversarii materiei de catre o energie (ionizanta) si care poate avea, in cazul organismelor vii, repercusiuni bio-patologice.
Ultravioletele (tip A, B, C) nu induc ionizare, deoarece in absorbtia lor nu se elibereaza electroni ca la cele ionizante (o molecula sau un atom se transforma in ioni, cand absoarbe sau emite unul sau mai multi electroni).
Dar, totusi, unele tipuri de radiatii ultraviolete nu sunt lipsite de actiune nociva (efect promotor).
In grupa radiatiilor neionizante inglobam

in ordinea crescanda

a lungimii de unda, radiatiile luminoase, infrarosii, hertiene (radioelectrice), termice etc.
Desigur, la acestea adaugam undele vibratorii (sonore, mecanice), cum sunt ultrasunetele, infrasunetele etc.
In totalitate, radiatiile ionizante si neionizante, undele, vibratiile etc, fac parte din mediul nostru de viata, cu influentele lor asupra materiei vii organizate, in special asupra telor, animalelor si omului.
Trebuie, de asemenea, amintit si aspectul de concentrare si reconcentra-re a consecintelor (bioremanente patologic) acestor tipuri de contaminanti si agresori radioactivi asupra fito sau zooctonului, cu riscul respectiv de nocivitate asupra produselor alimentare (peste, moluste, crustacee, alge).

Cunoasterea drumului multiplu si complex pe care il parcurg radioelementele pana intalnesc lantul alimentar este foarte importanta, in primul rand pentru a se putea determina cantitatea ce va fi continuta in produsele alimentare vegetale sau animale, care vor fi consumate, in apa de baut, ca si in aerul pe care il respiram si ele, eventual, poluate radioactiv.
"Materia verde", care le percepe prin receptorii ei de tot felul, beneficiaza, ca si omul, de toate aceste energii, cu partea lor pozitiva.
De asemenea, evolutia si adaptarea speciilor au depins, paradoxal, de unele mutatii acceptate pe care le-au putut produce aceste radiatii electromagnetice ionizante.
In plus, celelalte radiatii

lumina (prin fotosinteza) si caldura

au determinat existenta si dezvoltarea "masei verzi" a naturii, iar la om, cronobiologia.
Materia vie, insa, a generat o serie de dependente sau protectii si adaptari in fata acestor energii electromagnetice neionizante.
Animalele, tele, chiar si fiintele inferioare, pot suferi in urma acestui efect al radioactivitatii, avand, de cele mai multe ori, o oarecare rezistenta, acest beneficiu disparand atunci cand doza acestei energii este depasita, fie ea ionizanta, neionizanta, luminoasa sau mecanica.
Daca omul, pe scara ativa a derularii vietii este cel mai evoluat si cel mai "puternic", in fata acestor noxe (ca si a altora, de alte origini) el este, totusi, flinta sensibila, fragila si cea mai lnerabila.



Alte materiale medicale despre: cancerul

Este cunoscut potentialul cancerigen al unor agenti antitumorali folositi in mod curent in chimioterapia clasica a cancerului. S-a constatat cA [...]
Necesitatea si dorinta de cunoastere a omului au fost, dintotdeauna, exprimate si legate de o preocupare permanenta a lui de a cauta un eveniment, o d [...]
Exista un risc relativ crescut de 1,35 (35%) expus pentru un fumator pasiv de a face cancer bronsic fata de un ne fumator (58). Riscul relativ f [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Alte sectiuni

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile