a) Cancerul intestinului subtire. Cancerul intestinului subtire (duoden, jejun si ileoh) este rar. Numarul total al cazurilor de cancer al intestinului subtire, inregistrat pina in 1955, era sub o mie .
La nivelul duodenului, in cazurile rare in -care poate aparea un cancer, acesta se localizeaza in bulb, ampula Vater sau in portiunea transversa.In cancerul, de exemplu, al ampulei Vater, pe linga unele semne dispeptice, bolnai prezinta un icter accentuat, iar in cancerul portiunii transverse. simptomul important il constituie varsaturile bilioase.
Cancerul jejuno-ileonului este de asemenea destul de rar, acesta constituind 48% din totalitatea cancerelor tubului digestiv. Cancerul intestinului subtire se localizeaza in portiunea terminala a ileonului si se insoteste clinic de dureri abdominale, borborigme (g'hioraituri), greturi si diaree. in localizarea jejunala sint mai frecvente varsaturile.
Sarcomul, de asemenea mai frecvent in portiunea terminala a ileonului, evolueaza si mai rapid, cu tulburari dispeptice, diaree, pierderi in greutate. Se poate complica cu hemoragii, perforatii si metastaze in alte organe. Tratamentul este chirurgical. In sfirsit, o alta tumoare de intestin, de regula unica, este carcinoidul, care se poate insoti de tulburari de tranzit intestinal (diaree), hemoragii, ocluzii sau subocluzii si de metastaze in alte organe, b) Cancerul intestinului gros. Cancerul intestinului gros ocupa ca frecventa locul al patrulea din totalul localizarii bolii canceroase de-a lungul tubului digestiv, urmind dupa acelea din stomac, rect si esofag. Boala este mai frecventa intre 5060 de ani si se intilneste mai des la barbati decit la femei. Localizarea pe colonul descendent (sting) este mai frecventa decit pe colonul ascendent (drept), insa poate aparea si pe celelalte segmente. Ca aspect morfologic, uneori se prezinta sub forma proliferativa, ukerativa, infiltrativa sau vegetanta (adenomatoasa).
Din punct de vedere clinic, dupa o perioada la inceput fara nici un simptom, apar ceva mai tirziu si unele manifestari clinice, mai mult sau mai putin semnificative.

Astfel, ca si in alte localizari, bolnai vor prezenta dureri vagi abdominale, inapetenta, balonari, pierderi in greutate, anemie, uneori frisoane si chiar febra. Tulburarile de tranzit intestinal sint mai importante si mai mult decit diareea, o constipatie rebela, durabila, ne poate determina sa ne gindim la un eventual cancer al colonului. Boala se poate complica cu hemoragii, stenoze, perforatie, metastaze etc.
Diagnosticul rezulta din datele clinice, din examenul obiectiv al bolnavului (desi palparea tumorii nu este intotdeauna posibila), dar mai ales din examenul radiologie (irigoscopie), rectoscopie (cu biopsie) si, in serciile de specialitate, si din colonoscopie.

Tratamentul chirurgical, facut in timp util, poate sa dea rezultate.