Scleroza multipla

SCLEROZA MULTIPLA

Scleroza multipla este o boala sporadica ce survine mai frecvent in zonele temperate ale globului, la latitudini de peste 40s, reprezentand peste 40% din locuitori. Frecventa mai mare este in med 919c28j iul urban.

Varstele de aparitie se situeaza la tineri intre 20-30 de ani (peste 50%), descrescand apoi peste 30 de ani si fiind exceptionala sub 10 ani.

Etiopatogenie. Cercetarile din ultima vreme arata originea virala a bolii, virusul rujeolos fiind cel mai frecvent incriminat.

Patogenie: se considera ca este vorba de un mecanism imunoalergic. Aceasta conceptie patogenica se bazeaza pe imunitatea umorala si celulara, ca si pe asemanarea acestei afectiuni cu encefalita alergica experimentala (EAE) si asocierea frecventa cu alte afectiuni autoimune.

Coincidenta familiala a determinat pe unii autori sa discute in patogenie si o predispozitie genetica.

Morfopatologie. Demielinizarea ar fi posibila prin distrugerea oligodendrogliei prin actiunea directa a virusului, care actioneaza ca un antigen; demielinizarea este produsa de eliberarea unor factori mielinotoxici. O parte din mielina lezata este indepartata prin macrofagele hematogene, care impreuna cu virusul respectiv ajung in contact cu celulele imunocompetente, sensibilizand bolnavul la antigenul mielinei proprii.

Macroscopic leziunile demielinizante sunt sub forma de placi de scleroza, cu dimensiuni variate (de la marimea unei gamalii, la cativa centimetri).

Simptomatologie. Debutul este de obicei brusc, cu: astenie, oboseala excesiva, cefalee, fenomene pseudosomatice (mialgii, dureri articulare, diferite nevralgii), deficit motor (interesand mai ales membrele inferioare)

   Debutul ocular este nevrita optica retrobulbara

   Debutul poate sa fie cu semne cerebelo-vestibulare, cu hipoestezie (cu diferite topografii)

In perioada de stare tabloul clinic este format din: sindromul piramidal, sindromul vestibular si sindromul cerebelos. Alte simptome pot sa fie ca: sindromul senzitiv, subiectiv cu dureri lombare, mai frecvent nevralgie de tip trigemen si semnul Lhermitte, sau tulburari psihice (stari depresive, maniacale, iritabilitate si rareori sindroame paranoice) si crize comitiale.

Examinari paraclinice: examinarea fundului de ochi poate depista o decolorare a papilei in sectorul temporal, bilateral; examenul LCR arata o crestere moderata a limfocitelor si a albuminorahiei, cu hipergamaglobulinorahic; examenul ORL pune in evidenta sindromul vestibular, iar potentialele evocate (PEV sau potentialul evocat vizual, PEA sau potential evocat auditiv , PES sau potential evocat somestezic) arata o demielinizare o intarziere a latentei si chiar absenta raspunsului evocat; rezonanta magnetica nucleara arata prezenta ariilor de distructie a barierei hemato-encefalice si evidentierea placilor de scleroza multipla.

Forme clinice: - forma medulara cu paraplegie spastica

-    forma tronculara (cu prinderea nervilor cranieni: III, VI, VII, V)

-    forma cerebrala (in care predomina tulburarile psihice)

-    forme evolutive (frusta, benigna)

-    dupa varsta: forme la varste intre 20-30 de ani si forme tardive (dupa 40 de ani)

-    forme progresive

Diagnosticul pozitiv: varsta tanara si prezenta celor 3 sindroame.

INTREBARI

1)      Care este etiopatogenia sclerozei multiple?

2)      Care sunt investigatiile paraclinice in scleroza multipla?

3)      Care sunt formele clinice in sceroza multipla?