Crioterapia

CRIOTERAPIA

Prin crioterapie se produc scaderi semnificative ale temperaturii in tesut (cryo = frig). Efectele sunt legate de scaderea metabolismului celular (prin incetinirea reactiilor enzimatice), de cresterea viabilitatii celulare, reducerea durerii si sp 939c26j asmelor, reducerea inflamatiilor, promovarea vasoconstrictiei si reducerea cerintei de oxigen, precum si de scaderea vitezei de transmitere a impulsului nervos.

In criochirurgie se aplica, localizat, temperaturi extrem de scazute, folosind dioxid de carbon solid (zapada carbonica) la -79sC sau azot lichid (-l96sC), cu scopul de a distruge celule anormale sau tesuturi bolnave. La aceste temperaturi citosolul se cristalizeaza prin formarea cristalelor de gheata, iar vasele de sange care iriga tesutul ingheata. Criochirurgia este o optiune viabila in special pentru unele afectiuni ale pielii, precum si pentru diferite forme de cancer al pielii, ficatului, prostatei, in cazuri fara metastaze si cu tumori bine localizate, sau chiar pentru distrugerea selectiva a unor nuclee din talamus, ca in cazul tratamentului maladiei Parkinson. Prezinta avantajele sangerarilor reduse (efect hemostatic), ale durerii minime si cicatricilor usoare.

In terapia cu criocamera (sau terapie crioextrema) pacientul este expus intr-o camera criogena (racita cu azot lichid) la temperatura de -l10sC pentru un interval scurt de timp (pana la 3 minute).

In crioterapia uzuala se aplica pe piele apa rece sau gheata (pungi sau comprese), criopachete cu gel, sau criosprayuri cu flux de vapori. Efectul fiziologic este vasoconstrictia imediata, reducerea metabolismului local, reducerea durerii si inflamatiei.

Fara a se incadra strict in crioterapie, tehnicile de realizare a hipotermiei controlate (coborarea temperaturii corpului cu cateva grade) permit efectuarea unor operatii pe cord in conditiile unei mai mici crize de timp.

De asemenea, obtinerea temperaturilor extreme este foarte importanta in transtul de organ, deoarece asigura mentinerea functionalitatii organului izolat timp de 2 zile. Este astfel posibila conservarea unor tesuturi sau organe (sperma, maduva osoasa etc.) in vederea revitalizarii si/sau utilizarii lor ulterioare.