DEFINITIE O perceptie anormala a respiratiei de disconfort; intensitatea poate fi cuantificata prin silirea intensitatii efortului fizic necesar pentru a produce senzatia.


CAUZE Boli cardiace Dispneea este datorata i presiunii capilare pulmonare, hipertensiunii atriale stingi si uneori oboselii muschilor respiratori. Capacitatea vitala si complianta pulmonara sint j.. iar rezistenta cailor respiratorii estei. Debuteaza ca respiratie dificila la efort> ortopnee> dispnee paroxistica nocturna si dispnee de repaus. Diagnosticul este bazat pe identificarea bolii cardiace, de ex. IM A in antecedente, prezenta zgomotelor Z3. Z4, a suflurilor, cardiomegalici. distensiei venei jugulare, hepatomcgaliei sau edemelor periferice ( cap. 75).
Boli obstructive ale cailor respiratorii Dispneea poate aparea in obstructii situate oriunde, de la caile respiratorii extraloracice, pina la zonele pulmonare periferice. Dispneea acuta cu /A.s/;;';dificil sugereaza obstructie a cailor aeriene superioare. Examenul fizic poale evidentia stridor inspirator si rctractia fosei supraclavicularc. Dispneea acuta intermitenta cu wheezing expirator sugereaza obstructie intratoracica reversibila, datorata astmului. Dispneea cronica, lent progresiva, de efort, caracterizeaza emfizemul si ICC

Boli pulmonare parenchimatoase difuze Numeroase boli pulmonare parenchimaloase. de la sarcoidoza la pneumoconioze. pot produce dispnee. Dispneea este de obicei legata de efort si apare precoce in evolutia bolii Bxamcnul fizic evidentiaza tahipneea tardiva tipica si raluri inspiratorii.
Embolismul pulmonar ( cap. >)2) Episoade repetate de dispnee discreta pot aparea in emboliile pulmonare recurente, dar alti autori descriu dispnee lent progresiva lara agravare brusca: tahipneea este frecventa. Trom-bozele venoasc profunde lipsesc adesea in embolismul pulmonar cronic.
Boli ale peretelui toracic sau ale muschilor respiratori Cifoscolioza severa poale produce dispnee cronica, adeseori cu cord pulmonar cronic Pentru compromiterea functiei respiratorii, diformitatea coloanei trebuie sa fie severa. Pacientii cu paralizie diafragmalica bilaterala se prezinta normal in ortostatism, daracuza ortopnee severa si prezinta miscari respiratorii paradoxale in pozitie decliva.


ABORDAREA PACIENTULUI Se va obtine o descriere a efortului fizic necesar pentru aparitia dispneei, si daca acesta variaza in diferite conditii.
a Daca se suspecteaza obstructie acuta a cailor aeriene superioare, radiografiile laterale ale gitului sau examenul libroscopic al cailor respiratorii superioare, (iot li utile. Pe iot parcursul examinarii, pacientul trebuie asistat de un specialist, capabil sa efectueze orice manevra la nivelul cailor aeriene. In obstructia cronica a cailor aeriene superioare, curba volumetrica respiratorie poate prezenta diminuare a fluxului inspirator, ceea ce sugereaza grade variabile de obstructie cxtraloracica.
a Dispneea datorata emfizcmului se reflecta intr-o reducere a volumului expirator maxim pe secunda (VEMS sau VEFj).
a Pacientii cu dispnee intermitenta datorata astmului pot avea functia pulmonara normala, daca aceasta este masurata in perioada asimptomatica.
a Dispneea cardiaca debuteaza de obicei ca dificultate respiratorie la efort fizic mare, cu evolutie progresiva (luni. pina la ani) spre dispnee de repaus.
a Pacientii cu dispnee datorata atil unei boli cardiace, cit si unei boli pulmonare, pol acuza ortopnee. Dispneea paroxistica nocturna aparuta la trezirea din somn este caracteristica pentru ICC.
a Dispneea din bolile pulmonare obstructive cronice tinde sa evolueze mai Icni decil cea din bolile cardiace.
a Functia pulmonara va fi masurata alunei cind etiologia nu este clara. Daca diagnosticul ramine neprecizat, un lest de suprasolicitare pulmonara poate fi ulii.
a Abordarea terapeutica depinde de elucidarea eliologiei. Diferentele intre dispneea cardiaca si cea pulmonara sint rezumate in elul 14-l.

Diferentele intre dispneca cardiaca si tea pulmonara

1. Anamneza detaliata: Dispneca din bolile pulmonare de obicei cu debut mai progresiv decit in bolile cardiace; exacerbarile nocturne frecvente in ambele.
2. Examinare: De obicei, semne evidente de boala pulmonara sau cardiaca. Semnele pot fi absente in repaus, atunci cind simptomele apar numai la efort.
3. Testele functionale pulmonare-. Bolile pulmonare produc rareori dispnee, daca Iestele de boala obstructiva (VEMS. VEMS*'CV), sau cele de boala restrictiva (capacitate pulmonara totala CPT) nu sint scazute (< 80%)
4. Functia ventriculara: Fractia de cjectie a in repaus si/sau in timpul efortului este diminuata in dispneea cardiaca.