eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli parazitare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli parazitare

Filarioza limfatica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



DATE GENERALE
Filariile sint viermi paraziti, care au infatisarea unor fire de ata, pre-zentind o lungime, care depaseste cu foarte mult grosimea lor. Exista 5 specii principale de filarii, care paraziteaza omul, si anume: Wuchereria bancrofli, Brugia malaiji, Loa loa, Oncocercu volimlus si Oncocerca caecu-iiens. Primele doua sint foarte apropiate. Pina nu demult, erau considerate ca facind parte din genul Wuchereria. Unele, deosebiri morfologice si biologice au determinat pentru cea dc-a doua crearea genului Brugia. Ambele aceste specii de filarii traiesc in vasele limfatice si dau omului filarioza limfatica.
Wuchereria bancrofli. Masculul are 4 cm lungime, cu o grosime de 0,10 mm. Femela are 1012 cm lungime, cu o grosime de 0,30 mm. Ambele sexe traiesc impreuna in vasele limfatice, pe care le oblitereaza, provocind prin aceasta tulburari locale importante. Femela da nastere la embrioni, care poarta numele de in i c r o f i 1 a r i i; acestea sint imbracate intr-o teaca, considerata ca fiind fosta membrana ovulara, iar de altii ca o exuvie de napirlire. Embrionii masoara 300 microni. Ei a-par in singele circulant cu o periodicitate nocturna.
Din singe, embrionii sint absorbiti odata cu singele supt de catre unii tintari, dintre care Culex fatigans (C qu'mqnefascialus) sau unele specii de Anopheles (A. gambiae, A. funeslus). in corpul acestor tintari, embrionii se transforma in larve infestante, care se ingramadesc in teaca trompei (labium) tintarului si, in momentul in care tintarul inteapa, se elibereaza si ajung pe pielea, de pe care acesta suge singe, si patrund activ prin piele, prin orificiul facut de trompa culicidului. Larvele se introduc in vasele limfatice si migreaza prin ele, in special spre ganglionii limfatici, care tin de membrele inferioare si de organele genitale ale noii lor gazde. in 3 luni, se transforma in adulti.
Filarioza limfatica se manifesta prin accese febrile insotite de frisoane, cefalee, insomnie, precum si prin tulburari locale, care tin de blocarea circulatiei limfatice, ca: limfangite centrifugale, varice limfatice superficiale sau profunde, adenolimfocel, limfoscrofuin, orliita, epididimita. Prin ruperea unor vase limfatice, se poate produce o diaree chiloasa, un hidrocel chilos. Staza limfatica se poate insoti si de infectii microbiene supraadaugate. O complicatie impresionanta este elefantiazisul, care consta in cresterea de volum a unuia din membre, a sinilor, a organelor genitale (scrotum, penis). Procesele anatomopatologice din tesuturile alterate duc la moartea filariilor adulte si inclusiv la micsorarea numarului microfilariilor din circulatia generala.



lirugia malaiji este mai mica. Masculul are 2,5 cm pe 80 microni, iar femela are 5,5 cm pe 100 microni. Microfilariile acestei specii sint si ele mai mici (2G0 pe 4 microni) si prezinta in organizare unele deosebiri de detaliu, care au contribuit la includerea ci in genul Brugia.
Evolutia se face prin tintari apartinind genurilor Mansonioides si Anopheles.
Holul patogen al acestei filarii este mai limitat. Organele genitale sint in general crutate, iar elefantiazisul membrelor inferioare este in general limitat la portiunea dintre genunchi si glezna, constituind ceea ce se numeste "cizma filariana".
Diagnosticul pozitiv al filariozei limfatice se face prin evidentierea in singe a microfilariilor caracteristice. Cind sint putine si atunci cind nu se poate face f rol iul de singe in timpul noptii, ci numai ziua, se recomanda administrare i unui comprimit de 0,101) g dietilcarbamazina, care are capacitatea de a invinge periodicitate! nocturna si de a sili microfilariile sa aparajin numar apreciabil si in cursul zilei. Da asemenei, cind microfilariile si'nt hurte rare in singe, se extrage 1 ml singe, care se amesteca cu 9 ml apa distilata, d:ipa c.ire hem )lizU,ul se ci;ntrifiiglieiza si se examineaza sedimentul.
Reactiile iinuuobiologice niisintspacifice nici de specie nici chiar de gen. Ele se practica cu antigene heterospecifice. Cea mai noua dintre ele "este reactia de iinuiiofluore.sceiita, folosind ca antigeu sectiuni la congelare jda Dirofilaiia immilis riui de Dipelalonema vilae(l. Coudert si colab., 1968)


TRATAMENT



Dietilcarbamazina


Dietilcarbamazina in tratamentul filariozelor a fost preconizata de Ilewitt si colab. (1947), cmc au cercetat influenta ei in filarioza ciinelui, parazitat cu Diiofilaria in.milis si aceea a sobolanului de bumbac Sigmo-don liispidus, parazitat cu Lilosomuides cai ini.
Hawking si colab. au aratat ca dietilcarbamazina nu actioneaza direct asupra parazitilor, ci indirect printr-un proces de opsonizare, care determina atacarea parazitilor de catre fagocite.In filarioza limfatica umana, dietilcarbamazina (Hetiazan, Notez ine, Banocid, Loxuran) a fost introdusa de D. Santiago Stevenson, J. Olivei-Gonzales si R. I. Hewitt (1947). Este prezentata in comertul farmaceutic sub forma de citrat.
Administrarea medicamentului se face pe cale orala, in doza de 6 mg/ kilocorp/zi, in 3 prize a cite 2 mg/kilocorp, de preferinta dupa mese, in serii de cite 10 zile. Dupa Woodruff si colab., pentru omorirea adultilor, care sint mai rezistenti la dietilcarbamazina decit microfilariile, ar fi necesara o doza mai ridicata, de 3 mg/kilocorp de 3 oii pe zi, intr-un ciclu de tratament prelungit la 21 de zile.
Fenomenele secundare, de natura alergica, ca raspuns la toxinele viermilor omoriti, pot fi: cefalee, greata, varsaturi, anorexie, tumefactii dureroase ganglionare si in lungul cordoanelor limfatice, urticarie, ras cutanat. intr-un caz de microfilaremie foarte abundenta, H. Galliard a observat o recurenta de limfangita supraacuta. Pentru a preintimpina aceste manifestari, se recomanda ca tratamentul sa inceapa cu o doza mai mica, care va fi crescuta progresiv la cantitatea necesara pe zi. Se pot administra si antihistaminice, dar nu corticoizi care impiedica fago-cilele sa-si indeplineasca rolul de distrugere a parazitilor opsonizati.


Laigret si isin au semnalat o actiune emenagoga a dietilcarbama-zinei, dar potrivit parerii autorilor citati aceasta actiune ar putea fit datorata distrugerii unora din parazitii, care tulburau circulatia in bazin.' Aceiasi autori arata ca medicamentul poate fi dat in perioada graviditatii, intrucit nu influenteaza sarcina si nu este abortiv, citind cazul unei femei care a luat 14 comprimate de dietilcarbamazina fara sa fi avut efecte abortive.
Utilizare profilactica. in regiunile de hiperendemie filariana s-a propus administrarea o data pe luna a unei doze de 6 mg/kilocorp de dietilcarbamazina (Laigret si isin).



Alte materiale medicale despre: Boli parazitare




DATE GENERALE Dizenteria amibiana este produsa de catre un parazit protozoar: Enta-moeba hislolylka. Principalele manifestari ale bolii sint intesti [...]
DATE GENERALE Hymenolepis nana, parazit specific al omului, este foarte greu de combatut. Acest vierme nu depaseste in lungime 4 cm. Exista si exemp [...]
DATE GENERAtE Loaza este, o boala produsa de prezenta parazitului filarian Loa loa. Este o boala africana, raspindit.a mai ales in zona intertropical [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli parazitare

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile