eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli parazitare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli parazitare

Fascioloza‚ hepatica‚

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

DATE GENERALE
Fasciola hepatica are corpul in forma unei frunze. Masoara in lungime 2•3 cm, iar latimea maxima este de 0,8•1,3 cm. Mai larg in portiunea anterioara, se atenueaza progresiv spre partea posterioara. Drept petiol al frunzei exista cu totul anterior o eminenta, zisa cefalica, la extremitatea careia se gaseste orificiul bucal, inconjurat de ventuza bucala. Parazitul poseda si o a doua ventuza, situata anterior pe linia mediana ventrala. Prezenta celor 2 ventuze face sa fie clasificat in ordinul distomie-nilor. Traieste ca parazit in canalele biliare, in care este nevoit sa se rasuceasca in cornet spre a putea sa incapa.
Ouale parazitului sint ovoidale, operculate. Masoara 130•150 microni pe 00•90 microni. Pentru a evolua, oul trebuie sa ajunga in apa. Embrionul, care iese clin ou, patrunde si se multiplica asexuat intr-un melc de apa (Galba Iruncatula sau alte specii). Formele rezultate, la capatul acestei intense multiplicari, sint cercarii, care se elibereaza din melc, inoata in apa si sfirsesc prin a se inchista direct in apa sau pe tele de pe malurile suprafetei respective de apa. Linele din aceste te, pe care se inchisteaza parazitul, sint consumate de om ca salata (si sint deci ingerate fara o prealabila prelucrare termica). in acest fel, se infesteaza omul.
La om, cercarii patrund in ficat (dupa traversarea cavitatii peritoneale), strabatind capsula Glisson. Dupa un scurt popas in parenhimul hepatic, patrund in caile biliare, in care. cresc si se transforma in viermi adulti.
Rol patogen. Boala are doua faze. in prima faza, viermii se afla in parenhimul hepatic, deplasindu-se spre canalele biliare in care vor patrunde. Eozinofilia sanguina este foarte ridicata. Bolnavul prezinta dureri in hipocondrul drept, manifestari de urticarie, zone congestive pulmonare temporare (fenomenul Loffler), greata, varsaturi, inapetenta, uneori febra sau subfebrilitate. Dupa ce parazitii se localizeaza in canalele biliare, toate aceste manifestari scad in intensitate. Eozinofilia descreste, descriind curba lui Lavier. Apar acum semne de. angiocolita, uneori colici biliare si uneori icter prin colestaza, determinata de prezenta parazitilor in canalele biliare. Se pot produce chiar fenomene ocluzive, care sa faca necesara o interventie chirurgicala. Bila poate capata o culoare neagra (ca "zeama de prune")' considerata de Hatieganu si Dani-cico patognomonica pentru fascioloza hepatica.



Diagnosticul se pune prin evidentierea in analiza coproparazitologica a oua lor parazitului. Evidentierea acestor oua nu inseamna insa intotdeauna un diagnostic pozitiv. Ele ar putea fi, asa cum se si intimpla de cele mai multe ori, simple "oua de trecere", provenite din alimentatie, prin ingerarea de ficat de vita parazitat cu fasciole si, deci, numai in trecere prin tractul intestinal uman. Bolnavul suspectat trebuie tinut citeva zile la dieta lactata, dupa care se repeta examenul coproparazitologic. Daca si de. aceasta data continua sa apara oua de Fasciola hepatica, se poate conchide ca este vorba de o parazitoza a bolnavului respectiv. La fel, daca se vor evidentia oua de Fasciola hepatica in bila extrasa prin tubaj duodenal.


TRATAMENT Emetina

Clorhidralul de andina se utilizeaza, ca si in amibiaza intestinala, sub forma de solutie 1 •2%, in injectii subcutanate. in fascioloza, dozele zilnice, sint mai mici decit in amibiaza, dar durata ciclului de tratament este mai lunga. Aceasta deosebire decurge din teama ca nu cumva omorirea brutala a fasciolelor din canalele biliare sa provoace fenomene de alergie, prin eliberarea endotoxinelor parazitare. Fasciolele trebuie omorite cu incetul, prin doze mici.
Khouri si Basnuevo (1935) recomanda doza de 0,03 g/zi, timp de 17

• 18 zile consecutive. E. N. Pavlovski (191G) recomanda doza de 0,02 g/zi,Intr-un ciclu de 20 de zile. Dupa o pauza de 3 saptamini, ciclul poate fi repetat. Desi dozele zilnice sint mai mici, totusi, se recomanda prudenta, din cauza posibilitatii de acumulare a emetinei, ca si respectarea contraindicatiilor si a roborantelor necesare de adaugat (stricnina, vitamina Bj).
Ca si in amibiaza, se prefera dehidroemelina sintetica, succedaneu al emetinei de extractie, deoarece ea se elimina mai usor si este mai bine tolerata. Inclusa intr-un amestec rezinoid, care elibereaza pe incetul medicamentul in intestin, dehidroemelina poate fi administrata si pe cale orala.
Actiunea emetinei asupra parazitilor este cu atit mai pronuntata, cu cit parazitii sint mai tineri, deci mai aproape de inceputul bolii, adica atunci cind medicul are numai un diagnostic prezumpti bazat pe anamneza, pe eozinofilia foarte pronuntata, si pe celelalte semne decuigind din manifestarile alergice. Eficacitatea emetinei se pastreaza si in faza parazitilor adulti si batrini, dar mult mai redusa, ceea ce face necesara repetarea ciclurilor de tratament.




Fanchinona

Fanchinona (Entobex) este o substanta cristalina de culoare portocalie. Ca formula chimica este o fenanfrolinchinoiia. Trebuie ferita de lumina. in comertul farmaceutic, este prezentata sul) forma de comprimate enterice a 0,050 g. A fost utilizata si in tratamentul amibiazei. J. P. Garin (1959) a introdus fanchinona in tratamentul fasciolozei hepatice. El a aratat ca acest medicament urmeaza un ciclu enterohepatic, ajungind astfel in canalele biliare.
Doza, la adult, este de 0,400-0,450 g/zi (



Alte materiale medicale despre: Boli parazitare




DATE GENERALE Trichocefaloza este boala parazitara provocata de prezenta in tubul digestiv (intestinul gros) a parazitului nematod Trichuris trichiu [...]
DATE GENERALE Aceasta boala este provocata de prezenta in organism a unui parazit apartinind familiei tripanosomidelor si genului Leishmania. Parazi [...]
DATE GENERALE Pneumocistoza este o boala pulmonara provocata de parazitul Pne.n-moct/slis carinii. Pozitia sistematica a acestui parazit este inca f [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli parazitare

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile