eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli parazitare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli parazitare

Pneumocistoza

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

DATE GENERALE
Pneumocistoza este o boala pulmonara provocata de parazitul Pne.n-moct/slis carinii. Pozitia sistematica a acestui parazit este inca foarte controversata. Dupa unii autori, este mai apropiat de protozoare. O. Jirovec si colab., K. C. Faust si colab. il situeaza intre haplosporidii, grup de granita intre protozoare si protofite. Dupa alti autori, trebuie introdus intre fungi.
Dupa O. Jirovec si colab., precum si dupa E. C. Faust si colab., parazitul urmeaza in organismul parazitat un ciclu evolutiv, care incepe printr-un corpuscul mic, alungit, masurind 1.5•2 microni. Acesta se imbraca intr-o masa mucoida sferica, cu un diametru de 7•10 microni, inconjurata de o pelicula fina. in aceasta masa, el se divide binar si fiecare element rezultat se imbraca, la fel cu parintele lor, cu mase. sferice muco-ide asemanatoare. Dupa mai multe asemenea diviziuni, parazitul creste in sinul masei mucoide, care se reduce treptat in aceeasi masura; in acelasi timp, nucleul parazitului se. multiplica pina la 8 nuclei-fii. in jurul fiecaruia din acesti nuclei-fii, se individualizeaza o portiune a protoplas-mei, realizindu-se 8 corpusculi uninucleati, care se dispun de cele mai multe ori in cerc in celula-mama. Nu ramine neutilizata nici o portiune de protoplasma reziduala. in acelasi timp, pelicula care inconjura masa mucoida se ingroasa si se ajunge la o forma sferica chistica, in care cei S corpusculi nou-fonnati sint dispusi in rozeta. Aceasta forma reprezinta elementul caracteristic, prin care se identifica pneumocistoza.
Alveolele pulmonare apar umplute cu foarte numerosi paraziti in diverse stadii ale evolutiei aratate mai sus, constituind prin ingramadirea lor unul in altul aspectul de "fagure de miere" caracteristic. in acelasi timp, peretii interalveolari se ingroasa, din cauza unei infiltratii a lor cu leucocite, intre care predomina plasmocifele. De aici, vine numele bolii de pneumonie inlersli(iala plasmocilara (PIP). Aceasta boala duce la exitus prin asfixia cauzata de blocarea alveolelor pulmonare si a bron-siolelor prin masa parazitara. Ea se manifesta prin tahipnee si cianoza, tuse si o expectoratie spumoasa. Formula leucocitara nu arata eozinofilie crescuta, ci o crestere a numarului polinuclearelor neutrofile. Boala evolueaza in general fara febra ridicata. Mortalitatea pneumocistozei netratate depaseste 50%.



Boala atinge in general sugarii mici, in primele luni de viata, mai ales pe acei prematuri. Apar insasi cazuri la adulti, mai ales la cei ajunsi in stare de. casexie, care au urmat un tratament imunosupresiv. Un tratament indelungat cu corticosteroizi favorizeaza aparitia pneumocistozei. Kassel a aratat ca boala nu se dezvolta, cind se administreaza doza maxima de corticosteroizi, ci dupa trecerea unui timp cind s-a ajuns la doze reduse sau chiar dupa incetarea corticoterapiei. Acest fapt se constata si experimental la sobolanii tratati cu cortizon.
Pliess a aratat, prin experiente pe sobolani, ca si un tratament cu doze mari de vitamina D2 favorizeaza dezvoltarea bolii.
S-a pus problema si a unei boli prealabile virale, care ar "pregati patul", pe care se instaleaza pneumocistoza. Reinhold Donat (1960) a evidentiat la 14 copii prematuri, decedati prin pneumocistoza, leziuni microscopice in mezencefal (hipotakunus, punte, madu prelungita), manifestate prin infiltrate, perisculare cu limfocite si plasmocite, noduli glia li si depozite calcaroase. Dupa acest autor, leziunile mezencefalice provoaca tulburari circulatorii si respiratorii, carora li se datoreste edemul alveolar si infiltratia plasmocilara a peretilor interalveolari. in sprijinul acestei ipoteze, el aduce .si localizarea simetrica bilaterala a leziunilor. Ar fi deci vorba de o pneumonie inlerslitiala preexistenta, in care pneumocistii nu ar reprezenta decit o infectie secundara, un epifenomen .
Pneumoctjslis cavinii nu se intilnesle numai la om, ci si la diverse animale domestice sau salbatice (ciine, pisica, porc si mai ales sobolani). Frecventa bolii la sobolani impune deratizarea, ca una din masurile obligatorii ale profilaxiei pneumocistozei.
Diagnosticul pozitiv in pneumocistoza se pune prin evidentierea chisturilor caracteristice, cu cei 8 corpusculi dispusi in rozeta (merozoiti? sporozoiti?). Aceste chisturi se pol. evidentia cu usurinta pe amprente pulmonare la necropsia celor decedati. Evidentierea chisturilor se. poate face insa si in cursul vietii bolnavilor, prin frotiuri din expeetoratie. sau din mucozitatile bronsice, obtinute prin penajul cu niste periute speciale fabricate in acest scop. De asemenea, se pol. realiza biopsii pulmonare, prin punctie-biopsie pulmonara sau prin interventie chirurgicala.

TRATAMENT


Pentamidlna

Pentamidina isetional (Lomidine) a dat cele mai bune rezultate pina in prezent.
Doza necesara este de 4 mg/kilocorp/zi, deci 1 ml la 10 kg .greu la te (1 ml solutie -a– - 40 mg snbstanta-baza). Se administreaza zilnic sau la 2 zile, intr-un ciclu de 10•14 injectii. Prima injectie, se face cu doza redusa la jumatate. Solutia de, pentamidina trebuie ferita de lumina, care provoaca formarea de compusi nepal o- si nefrotoxici.
Fenomene secundare. Poate produce o azotemie trecatoare, inca insuficient explicata (Payet si Sankale), precum si o ridicare a transaminazelor, care denota o lezare, hepatica. De asemenea, se citeaza intre fenomenele secundare: greata, ameteli, anorexie, hipo- sau hipergliceinie, uneori hipotermie si urticarie. Mai poate produce dureri si, uneori, escare la locul injectiei ( pentainidina si la cap. "Leishmanioza viscerala").


Pentamidina iselionat a fost introdusa in tratamentul pneumocistozei de Idy si Paldy. in 1958. Prin administrarea ei, procentul letalitatii bolii scade considerabil.


Pirimetamina

Pirimetamina (Daraprim) a fost propusa de diferiti autori in tratamentul pneumocistozei asociata cu sulfadoxina (ambele substante se afla in preparatul Fansidar) sau cu sulfadiazina. La aceasta asociere, se adauga si acid folie sau, mai degraba, acid folinic. Autorii respectivi comunica rezultate incurajatoare, dar numarul incercarilor este inca foarte redus si nu se pot trage, concluzii definitive.

Cotrimoxazolul
Cotrimoxazolul (Seplrin, Bactrim, Biseptol), adica asocierea trimeto-prim -f- sulfametoxazol, a fost de asemenea propusa in tratamentul pneumocistozei. La adult, se administreaza 4 comprimate*/zi in 2 prize; la copil, doza este corespunzatoare greutatii corporale, intr-un ciclu de 10 zile.


Complexul ergotoxinic

Complexul eigolvxinic (Hydergine, Dh-Ergptoxin) a fost preconizat, in 19G0, de II. Koland in tratamentul pneumocistozei, deoarece prin modificarile circulatorii pe care le provoaca ar crea conditii nefavorabile dezvoltarii parazitului. Acest autor, din 11 cazuri tratate cu acest complex sub forma de solutie, in doza de 0,2•0,4 mgx B/zi, in injectii intramuscu-Iare, sau de 2• 5 picaturi X 6/zi din solutia 1 A°/c0 pe cale orala, a inregistrat un singur deces (deci a redus mortalitatea la 9%). Consideram ca aceasta sugestie trebuie retinuta si recomandam utilizarea acestui medicament, ca adjunt pe jinga chimioterapicele antipaiazitare directe.



Alte materiale medicale despre: Boli parazitare




DATE GENERALE Diacunculoza este boala determinata de prezenta in tesuturile omului, a parazitului Dracunculus medinensis, cunoscut inca si sub numele [...]
DATE GENERALE Aceasta boala este provocata de prezenta in aparatul urogenital a parazitului Trichomonas vaginalis. in linii mari, parazitul are acee [...]
DATE GENERALE Dizenteria amibiana este produsa de catre un parazit protozoar: Enta-moeba hislolylka. Principalele manifestari ale bolii sint intesti [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli parazitare

    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Boli perete abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile