eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Neuronul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » ANATOMIE » creierul » neuronul

Structura neuronului


Neuronul (sinonim: celula nerasa, celula ganglionara), unitatea de structura a sistemului ners, reprezinta in acelasi timp o unitate trofica, genetica, morfologica, functionala si biologica. Este o celula de origine ectoblastica, foarte avansat diferentiata. Ca orice celula e alcatuit dintr-o membrana celulara externa, care contine in interior citoplasma si nucleul. Sub raport morfocitologic, legat de receptionarea si transmiterea informatiei, diferentierea neuronului consta in emiterea de prelungiri. Din acest motiv forma celor mai multi neuroni este variat arborescenta sau stelata (. 10, 11).

CORPUL NEURONAL
Corpul neuronal, numit pericarion sau soma, cu un diametru de 5100 u, poate fi situat lateral, central sau in orice zona in raport cu arborizatiile. In interiorul pericarionului, avind de regula o situatie centrala, se gaseste nucleul, invelit cu o dubla membrana, prevazuta cu pori, prin care se realizeaza transportul nucleo-plasmatic de acizi ribonucleici mesageri, care transmit mesajul pentru sinteza de proteine de la acizii dezoxiribonucleici nucleari in citoplasma (. 11).
O alta diferentiere neuronala, de ordin citologic, este pierderea capacitatii de diviziune a neuronilor in A'iata postnatala, ■ particularitate fara de care nu poate fi conceputa mentinerea permanenta a intei'Conexiunilor retelei neuronale si prin aceasta posibilitatea unei activitati nerase continuative, precum si depozitarea informatiilor pentru timp indelungat, unele pe toata durata vietii, sub forma de memorie.
Ergastoplasma si ribozomii. in interiorul citoplasmei corpului celular se gaseste un sistem de granulatii, numite corpus-culii lui Nissl, alcatuite din conglomerate moleculare de acid ribonucleic vizibile la microscopul optic, dupa colorare cu albastru de metilen. Aceste molecule de acizi ribonucleici sint purtatoarele informatiei referitoare la sinteza de proteine. Informatia, inscrisa genetic in acizii dezoxiribonucleici din cromozomi, este receptionata si transcrisa in structura acizilor ribonucleici mesageri, sintetizati in nucleu, dupa modelul acizilor dezoxiribonucleici. Ea este citita si pe baza ei r fi sintetizate in ribozomi proteine, cu secventa anumita de acizi aminati, care participa la organizarea structurala si functionarea neuronului. in acest mod se mentine structura sa si capacitatea de a sintetiza, cu rol functional, enzime, mediatori si conectori sinaptici.
Importanta granulatiilor lui Nissl a fost subliniata de G. Marinescu (1909), inca inainte de cunoasterea structurii lor moleculare. in conditii de solicitare functionala gra-nulatiile lui Nissl prolifereaza. Cind aceasta devine extrema, in celula, ca prime fenomene ale necrozei, ce va urma, se instaleaza procesul de cromatoliza, de descompunere a granulatiilor lui Nissl, denumite si corpul tigroid. Din acest motiv el a numit acest sistem kinetoplasma; azi se utilizeaza, in acelasi inteles, denumirea de ergastoplasma.
Granulatiile lui Nissl sint fixate pe reticulul endoplasma-tic, descris de Palade si Porter. Acesta e reprezentat de un sistem de canalicule cu diametru de 40100 nm, asezate concentric in jurul nucleului. Datorita lui, celula este un sistem deschis. Canaliculele sint marginite de membrane. Pe suprafata externa a membranelor se gasesc granulele de acizi ribonucleici si proteine, reprezentind ribozomii descrisi tot de G. E. P a 1 a d e (1953), care i-a izolat prin centrifugare diferentiata si i-a analizat sub raportul structurii electronmicrosco-pice si a functiei biochimice. Atasati pe fata externa a membranei reticulului endoplasrnatic, ribozomii, sau corpii densi, au diametrul de 1015 nm, continind 4060% acizi ribonucleici, din totalul substantei uscate. Ribozomii, au rol in sinteza proteinelor proprii celulei si a proteinelor de export. Reticulul endoplasrnatic, prevazut cu ribozomi, poarta numele de reticul rugos, spre deosebire de cel neted, care nu contine ribozomi (. 12). Confuzii au existat intre ribozomi si micro-zomi, care azi sint priviti cu fragmente mici ale membranei reticulului endoplasrnatic, care se elibereaza in urma omogenizarii celulei.
Reticulul endoplasrnatic aparatul lui Golgi complexul Hzozomal sint structuri celulare care, inainte de cunoasterea functiei lor, erau descrise separat. Azi sint privite tot mai mult ca o unitate functionala. In celula toate proteinele sint sintetizate in reticulul endoplasrnatic rugos. Exista argumente ca aceste proteine trec prin canalele reticulului neted, pentru a ajunge in aparatul lui Golgi, unde sint depozitate in lizo-zomi. Utilizind acizi aminati marcati, un asemenea drum a fost demonstrat prin gasirea acestor acizi in aparatul lui Golgi, cu tehnica autoradiografica.In neuron, ca celula diferentiata, sistemul alcatuit din reticulul endoplasrnatic si aparatul Golgi, are rolul de a sintetiza si a depozita materialul necesar pentru refacerea membranelor celulare, a caror uzura functionala este importanta, raportat la lumul corpului neuronal. Cind neuronul da semne de im-batrinire, apar, in aparatul Golgi, granule de |lipofuscina< reprezentind structuri membranale sintetizate defectuos. Complexul lizozomal contine enzime cu rol in degradarea substantelor organice complexe din organitele celulare uzate.
Mitocondriile sint organite celulare, de forma ovala, caracteristica, prezente in toate celulele, cu rolul de a asigura procesele de respiratie celulara. Cu lungime de 0,51 nm, inconjurate de o membrana dubla, prezinta in interior crestele mito-condriale (cristae"), un sistem de duble membrane pe care se gasesc situate in serie enzime cu rol in activarea oxigenului in trepte, de catre transportorii de electroni, citocromi si de citocromoxidaza, proteinoenzime ce contin fier. Reactiile oxi-dative mitocondriale cuprind asa-numitul ciclu al lui Krebs si etapa finala de descompunere pina la C02 si apa a unui important numar de substante nutritive, intre care glucidele si lipidele.
O parte din energie este utilizata in starea de repaus a celulei nerase pentru asigurarea repartitiei inegale a ionilor in celula, in raport cu mediul extracelular (pompa de ioni), iar alta parte, cea neutilizata, este inmagazinata de neuron sub forma combinatiilor chimice organofosforice macroergice, al caror reprezentant principal este ATP-ul.

Neuronii au un intens meolism oxidativ; corelat cu acesta, in celula nerasa de dimensiuni mari, se afla 500010 000 mitocondrii.
Microtubuli si neur o filamente. Existenta de micro tubuli si microfilamente, cu diametrul de 47 nm, in celule a fost semnalata, in 1963, de diferiti autori. In neuron, aceste structuri sint dezltate, ca dealtfel in toate celulele, in zona corticala a citoplasmei si, cu deosebire, in prelungirile celulare, axon si dendrite, unde microtubulii au rol de transport, iar neuro-filamentele de sustinere si in procesul de regenerare.



Alte materiale medicale despre: neuronul

Zona externa sau cortexul ovarului contine celule germinative (Figura 9-1). Aceste celule germinative se gasesc in numerosi foliculi ovarieni. St [...]
S-a aratat ca, daca depolarizarea membranei neuronale depaseste valoarea critica, unda de depolarizare se propaga pe intreaga suprafata a membranei ce [...]
Neuronul (sinonim: celula nervoasa, celula ganglionara), unitatea de structura a sistemului nervos, reprezinta in acelasi timp o unitate trofica, gene [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre neuronul

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile