eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

CUM NE HRANIM

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » cum ne hranim

Colesterolul intre necesitate si exces

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Atat grasimile animale, cat si cele getale contin o serie de substante de compozitie chimica diferita (fosfatide, hidrocarburi, vitamine si steroli), care s-au format o data cu grasimile si au fost extrase impreuna. Fiecare are un rol mai mult sau mai putin important in ta sau animal si fiecare are o influenta mai mare sau mai mica in procesul de hranire a omului: Dintre ele, colesterolul a capatat o importanta deosebita de cand s-a banuit rolul sau nefast intr-o boala a vaselor, ateroscleroza, ce poate conduce la infarctul miocardic. Ateroscleroza reprezinta o acumulare anormal de ridicata de esteri ai colesterolului si de lipide, in celulele nite sa repare o zona lezata a peretelui intern al unui vas. Aceste celule formeaza o placa de aterom care se calcifica, intarind peretele si micsorand treptat diametrul vasului in acel loc. Prin aceasta se diminueaza sau chiar se opreste debitul sanguin.

Pornind de la aceasta observatie si considerand ca prezenta exagerat de mare a colesterolului ar provoca formarea ateromului, medicii supragheaza nilul colesterolului din sange la pacientii predispusi la ateroscleroza.In afara acestei situatii patologice (provocata de excesul de colesterol, care are totusi rol de reparator al peretelui vasului), colesterolul este o substanta indispensabila celulelor. Ele au nevoie de colesterol pentru fabricarea dirselor lor membrane, in acelasi timp, colesterolul participa la formarea unor hormoni si a unor vitamine. Trebuie sa tinem seama de faptul ca un organism total privat de colesterol nu poate supravietui mai mult de cateva ore.



Experienta clinica arata ca nu trebuie sa se considere ca cine are colesterol crescut face imediat, si numai din aceasta cauza, o boala cardiovasculara. Colesterolul poate fi numai unul din factorii favorizanti ai acestor boli. Continutul de colesterol in sange este diferit de la om la om, el variind si in functie de sex, constitutie, varsta. in mod normal, insa, in medie, continutul de colesterol este de 220-260 mg la suta. Peste 260 mg se considera ca el devine periculos si este necesar sa se ia masuri pentru eliminarea acestui factor de risc in bolile cardiovasculare. Aceste masuri se refera, in special, la regimul alimentar si, mai putin, la medicamente, care nu si-au dodit eficacitatea in toate cazurile sau au dat fenomene secundare nedorite.
Prezenta colesterolului in organism se datoreste atat aportului de colesterol din afara, cat si resintetizarii lui de catre celulele organismului, pornind de la orice substanta capabila sa fie conrtita in acest produs, cum ar fi lipidele, glucidele si multi aminoacizi printr-un proces enzimatic. Unele cercetari au aratat, insa, ca la om, nilul colesterolului este relativ independent de aportul de colesterol alimentar. Dupa parerea acestor cercetatori, excluderea alimentelor bogate in colesterol nu ar produce nici o scadere a nilului colesterolului, care este, mai degraba, influentat de cantitatea si caracterul lipidelor consumate.
Peste tot in lume s-a observat ca supraalimentatia si dieta bogata in grasimi se coreleaza atat cu colesterolemia si cresterea cantitati de lipide totale si de trigleceride din sange, cat si cu ateroscleroza, cu mortalitatea prin infarct miocardic si cu hipertensiunea arteriala.In ceea ce priste caracterul lipidelor consumate, s-a constatat ca grasimile alcatuite din acizi grasi saturati fac sa creasca colesterolul mai mult decat cele in care predomina acizii grasi nesaturati, iar grasimile bogate in acizi grasi poline-saturati sau polienici (linoleic, arahidonic) au chiar efecte hipocolesterolemiante. Cu exceptia unturii de pasare si partial a celei de porc, grasimile de origine animala sunt mult mai sarace in acizi grasi polinesaturati, decat cei de origine getala. Mari cantitati de acizi grasi nesaturati puternic se gasesc in uleiul de floarea soarelui si in cel de germene de porumb, care este folosit ca un riil medicament pentru scaderea hipercoles-terolemiei.

Meolizarea grasimilor si nilul lor in sange sunt influentate de proportia dintre acizii grasi saturati si cei polinesaturati. Cand raportul dintre acidul linoleic si cel stearic este mult subunitar, grasimea are efect hipercolesterolemiant, iar cand acest raport depaseste unitatea, si mai ales cand trece peste 2, grasimea actioneaza, scazand nilul colesterolului din sange. Pentru realizarea unei asemenea proportii este necesar ca cel putin o treime din cantitatea de lipide consumate sa provina din uleiuri bogate in acizi grasi polinesaturati (ulei de floarea soarelui, de soia, de germeni de porumb). Trebuie avut in dere ca depasindu-se aceasta proportie, exista pericolul ca organismul sa aiba, de asemenea, de suferit.


Acizii grasi pot fi impartiti din punct de dere al nutritiei in doua categorii: esentiali AGE (linoleic, linolenic, arahidonic) care nu pot fi sintetizati de organismul uman si trebuie adusi prin alimentatie (din uleiul de floarea soarelui, de germene de porumb, de soia etc.) in cantitate suficienta, intrucat lipsa sau prezenta lor in cantitate insuficienta impiedica utilizarea celorlalti acizi grasi din organism, si neesentiali (palmitic, stearic etc.) pe care ii poate sintetiza si organismul uman, dar sunt adusi si prin alimentatia cu grasimi de origine animala (unt, untura, seu etc.)
Trebuie precizat ca denumirea de esential si neesential data acizilor grasi se refera numai la capacitatea organismului de a-i sintetiza, nu la importanta lor pentru acesta.) Organismul are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de~acizi grasi saturati, cat si nesaturati, in anumite proportii. Deci in alimentatia echilibrata, rationala a omului, este necesara prezenta atat a grasimilor animale, cat si a celor getale in anumite proportii.In ceea ce priste atitudinea fata de alimentele bogate in colesterol (oua, ficat,, creier, rinichi, unt, carne grasa etc.) parerea multor autori este ca oamenii sa pastreze o anumita prudenta in consumarea lor, mai ales cei la care analizele de laborator au aratat o crestere ingrijoratoare a nilului colesterolului din sange.



Alte materiale medicale despre: CUM NE HRANIM



Baile pentru ochi se pot face numai cu o apa de calitate impecabila. In nici un caz nu se va folosi apa ce miroase a clor. Se procedeaza in felul [...]
Spalarile cu musetel Va puteti mentine un par frumos, blond, pana la adanci batraneti, daca, dupa spalare, il clatiti cu infuzie de musetel. Planta [...]
Acneea Pentru tratamentul acestui „necaz", specific, in special, perjoadei pubertatii, exista mai multe retete cu plante medicinale. Urzica Urzic [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cum ne hranim

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Retete
    Stiati ca
    Alimentatie
    Vitaminele
    Sa mancam sanatos
    Diete
    Secretele nutritiei
    Cura de slabire
    Exercitiile fizice
    Mineralele
    Grasimile
    Cum ne hranim
    Regimuri alimentare
    Intrebari despre nutritie
    Silueta
    Nutritia si sexualitatea
    Nutritia si bolile cronice
    Aminoacizii
    Acizii grasi
    Bucatarie
    Retete de slabit



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile