eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul si alimentatia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie » cancerul si alimentatia

Fibrele alimentare si rolul lor in cancer

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Fibrele alimentare si rolul lor in cancer

Advertisements


In societatea moderna in care traim, alimentatia este cu mult modificata fata de cea de altadata, care era mai bogata in produse cu un continut mult mai apropiat de cel natural.In plus, in prezent, pentru o multime de considerente comerciale si industriale, alimentele din consum sunt mult mai "rafinate", cu mult mai prelucrate, diminuandu-si sau pierzandu-si, astfel, o serie de principii active necesare sustinerii lorii lor nutritive, facand sa apara o serie de sindroame si maladii noi In patologia omului.
Astfel, devin mai frecvente obezitatea, ateroscleroza, diabetul zaharat, hipertensiunea, maladiile gastro-intestinale si constipatia, litiazele, bolile venoase, ca si riscul legat de unele localizari in cancer, toate atribuite acestor schimbari in continutul produselor alimentare si in felul de a ne nutri.
In cadrul acestor schimbari si continutul in fibre alimentare provenite, in special, din regnul vegetal, difera in calitate si cantitate si pune probleme in alegerea si modalitatea de aplicare a unei recomandari de dieta.
Astazi, reincepe sa se consolideze importanta reala, de altadata, a fibrelor alimentare in nutritia noastra (60,113,186).
Desigur, nu trebuie exagerate sau sustinute unele interpretari, ale celor care datoreaza preparatelor cu fibre alimentare, efectul de a fi "bune" la toate.
De la tratamentul constipatiei cunoscut din antichitate in special cu produse vegetale care sunt maj bogate in fibre, care maresc volumul bolului alimentar si exciilitatea motilitatii tranzitului intestinal, s-a ajuns, astazi, la unele progrese in ameliorarea unor maladii sau, din contra, prin efectul lor secundar (sau chiar principal), evitatandu-se folosirea sub aspectul cantitativ a unora dintre acestea.

Fibrele, prin continutul lor anodin, se pot incarca prin aditionare fizica (in afara de apa), cu unele componente alimentare, care, uneori, fiind in exces cantitativ sunt nefolositori organismului, ca : acizii grasi, coleste-rolul sau diferiti produsi toxici, uneori de tip cancerigen sau promotor si, chiar, insisi acizii biliari modificati (suspectati a avea efect promotor), ce pot fi dusi, astfel, mai departe, prin trazitul intestinal, spre eliminare.
De asemenea, pentru un timp scurt, fibrele pot retine un surplus de dizaharide si chiar monozaharide cu absorbtie rapida facandu-le sa fie eliberate mai lent in lumenul intestinal, spre a fi absorbite, rezultand un efect terapeutic benefic (legat de bolile amintite mai sus).

Si totusi ce sunt fibrele alimentare ?

Ele sunt o mixtura de compusi naturali care intra in compozitia unor produsele alimentare ale hranei zilnice; structuri chimice nedigerabile sau, doar partial digerabile de enzimele intestinale existente; unele din ele solubile sau insolubile in apa provenite, in special, din te (fructe, legume, cereale), dar si din alte componente ale produselor alimentare care fac parte integranta din compozitia hranei

Grupele principale care cuprind acesti compusi sunt:
a€˘ celuloza, hemiceluloza sipectinele

• ce reprezinta timentul de elemente polizaharidice;
a€˘ grupa ligninei - ce reprezinta componentul neglucidic al peretelui celular vegetal.

Celuloza este un polimer format din molecule de glucoza nedigerabila de enzimele proprii tractului digestiv uman, dar fermentascibila sub actiunea florei microbiene din colon.
Hemiceluloza este formata dintr-un mare si riat numar de polizaharide: gluco si galacto-manani, arabino-galactani, xilani etc.
Pectina este formata din galacturonani, iar lignina, din polimer de fenil-propan.
Celuloza, hemiceluloza si mai ales pectina sunt hidrofile, ele captand apa si, astfel, marindu-si volumul.
Lignina este mai putin hidrofila si are tendinta de a produce constipatia.
In ceea ce priveste beneficiul ce l-ar putea avea prezenta fibrelor alimentare, mai ales in preventia si, deci, in diminuarea riscului in cancerul de colon, aceasta s-ar datora urmatoarelor considerente:

- prin marirea vitezei tranzitului intestinal, ca si a volumului fecal (prin retinerea de apa

• rezultat al digestiei), eventualii compusi cu potential de risc ridicat in cancerul de colon aflati in alimente (cancerigen, co-cancerigen, promotori), ca si meolitii acizilor biliari (care pot fi suspectati de riscul in cancer), au un timp mai redus de contact cu mucoasa intestinala;
- diminuarea absorbtiei sau a reabsorbp'ei unora din acestia prin circuitul entero-hepatic, caci prezenta lor este redusa in timp, in lumenul intestinal, prin acest tranzit mai putin stagnant

Suficientele date experimentale, ca si datele epidemiologice, duc la constatarea ca, o alimentatie bogata in fibre alimentare, scade incidenta cancerului de colon.
In unele tari occidentale cu alimentatie saraca in continut de fibre (SUA, Australia, Noua Zeelanda), cancerul de colon, la ambele sexe, are un numar de cazuri crescut (al doilea tip de localizare), fata de frecventa scazuta din unele tari ale Asiei de sud-est sau ale Africii, unde hrana bogata in vegetale (traditionala) constitue o doda in sustinerea acestei ipoteze.
Consumul de fibre alimentare poate avea un impact pozitiv, de protectie si in alte localizari ale cancerului, prin diminuarea absorbtiei intestinale a unor agenti nocivi amintiti (ex.: la femeile finlandeze este o incidenta scazuta, in ceea ce priveste cancerul glandei mamare, desi alimentatia lor, bogata in grasimi, n-ar moti aceasta constatare.
Una din explicatiile acestei frecvente mai scazute de cancer, fata de cele constatate in celelalte tari occidentale este si faptul ca alimentatia lor este bogata in legume si fructe, mai ales in fructe de padure.
Acestea, in mod special, induc cresterea numarului de globuline purtatoare de estrogeni (SHBG) din sange, parte ce face nedisponibil hormonul estrogenic, ramanand hormonal-acti numai o parte liber-redusa, deci, la un nivel mai mic in sange (rezultand un risc cancerigen diminuat, legat de glanda mamara).
In acelasi timp, fibrele alimentare dezvolta in intestinul gros o flora microbiana capabila sa contina mai putine enzime, nedorite in acest caz, in sensul protectiei in cancer, ca de exemplu: diminuarea beta-glicuronida^ei care desface unii compusi conjugati, procancerigeni, in cancerigeni.

Totodata, optiunea unui consum ridicat de fibre alimentare trebuie sa aiba in vedere si fenomenul contrar, acela de scadere a cantitatii unor nutrimente (absorbtia din lumenul intestinal), ca si a unor vitamine si elemente minerale din ratia calorica respecti, necesare organismului.

In schimb, problema meolizarii prin fermentatie, a carbohidratilor complecsi ajunsi in colon nedigerati, de catre bacteriile din flora microbiana locala este importanta, caci se pot produce acizi grasi de lant carbonic mic (AGCO) (acetat, propionat, butirat), dar si alti compusi.
Acesti acizi grasi absorbiti din colon, la care se mai adauga apa si sodiu, sunt folositi de organism si in producerea de energie.
Date recente afirma importanta acestor acizi grasi de lant carbonic scurt (AGCQ ce apar in urma fermentatiei fibrelor alimentare hidrofile, dar insolubile, nedigerabile in intestinul subtire, insa supuse actiunii florei microbiene de la nivelul colonului.
Acizii acetic, propionic si butiric rezultati, apoi si sub forma de saruri, vor lua calea venei porte printr-o absorbtie pasi, dar, dintre acestia, acidul butiric fi folosit, in mare parte, de colonocite (celulele epitetului intestinal colo-rectal) asupra carora are o actiune de echilibrare si protejare a unei proliferari normale, de diferentiere si maturare corecta a acestora, precum si alte roluri ale actiunii trofice (Rolandelli R.H. and al/. Dis.Coion
Rectum 1997).
S-a demonstrat ca butiratul de sodiu poate inhiba proliferarea criptelor de suprafata pe care le produc meolitii acizilor biliari (ex.: deoxicolic) si displaziile severe [anj.
Manipularea dietei prin marirea continutului ei cu anumite fibre alimentare ce produc cresterea acidului butiric si, deci, a sarurilor sale, ca si reducerea unei diete bogate in grasimi si, indirect, in acizi biliari secundari modificati, cu risc in cancer de colon, poate fi o atitudine rationala de preventie in cancer.
Fibrele de origine cerealiera se pare ca sunt mai eficace, privind tranzitul intestinal si ca protectie, decat cele din fructe sau legume, care detin o cantitate riabila de lignina, dar care au, totusi, importanta lor in aceasta preventie, in special a cancerului colo-rectal.
Cantitatea de fibre alimentare (in general, fiind la nivelul de 6

• 9

• 16 gr/zi) este recomandata a fi in ratia de hrana zilnica spre 20 - 30 gr (daca nu exista o contraindicatie medicala).
Aici, trebuie mentionata si importanta acidului fitic (de multe ori, controversata), prezent in cantitate mare intr-o dieta bogata in fibre alimentare, care ar avea un efect de reducere a proliferarii celulelor maligne, datorat cresterii si incitarii diferentierii celulare, rezultand, astfel, o reversie spre fenotipul normal [253J.
Problema consumului de fibre trebuie bine legata de conturarea statusului individual si a analizei beneficiului pe care-l poate aduce la efectul terapiei in localizarea respecti de cancer.



Alte materiale medicale despre: cancerul si alimentatia

loading...


Doctorii au observat ca boala numita cancer de colon, atat de des intalnita in Europa, este foarte rara in randul populatiei africane. Ei au pus-o pe [...]
Dietele pe baza carora am evoluat contineau intre 100 si 150 de grame de fibre. Astazi mancam aproximativ 10-20 de grame. Unul dintre cele mai [...]
Hai sa revenim la realitate. Craig Claiborne a fost aspru criticat pentru acest exces. intr-un episod din Pisica lui Freddie Grasanul, opera marelui a [...]


Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul si alimentatia

    Advertisements


    Alte sectiuni


    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile