eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Ghid medical vaccinarile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » vaccinarile

Vaccinarile

Trimite pe messenger




Advertisements


Afectiunile respiratorii

Acestea se manifesta prin febra, tuse, obstructie nazala, respiratie dificila, varsaturi, etc.
Cele mai frecnte afectiuni respiratorii la sugar sunt: adenoidita (inflamarea getatiilor adeno [...]

Accidente posibile la sugari

- Caderea de la inaltime, din pat sau de pe masa de infasat -Arsuri prin cadere pe surse de caldura (resou, radiatoare) sau
prin atingerea lor cu mainile.
- Arsuri prin expunere prelungita la soare.
- Arsuri prin adm [...]

Vaccinarea antirujeolica - vaccinarea antihepatita b

Este o vaccinare mai recent introdusa in tara noastra (aproximativ din 1978). Vaccinul imunizeaza sugarii si copii mici fata de rujeola, o boala infecto-contagioasa greu suportata de acestia si urmata de complicatii gra.

Vaccinarea di-te-per

Are drept efect imunizarea sugarului concomitent fata de 3 boli grave: difterie, tetanos, tuse convulsi.
Se incepe atunci cand sugarul a implinit 3 luni Se injecteaza 3 doze, la interl de o luna, in coapsa. Rapel I se face la 6 l [...]

Cresterea rezistentei sugarilor la imbolnaviri

Profilaxia imbolnarilor sugarilor si a copiilor mici, se face in primul rand prin respectarea unor norme stricte de igena si ingrijire:
- alimentatie corecta si mai ales naturala pana la 4 luni;
- expunere zilnica la ae [...]

Vitaminizari si vaccinari

La varsta de 2 luni sugarul primeste a doua doza din tamina D3 (200000 de unitati injecil); prima doza a primit-o deja in maternitate.

Este indicat ca administrarea de tamine D sa fie precedata si urmata de administra [...]

Vaccinul urlian

Oreionul este o roza comuna omului, a carei epidemiologie este dominata de contagiozitatea mare a bolii, frecventa formelor inaparente de boala

• mecanism important al persistentei rusului in natura

• si imunitatea solida postinfect [...]

Vaccinul rubeolos

in raport cu rujeola, rubeola este o viroza erupti cu incidenta maxima tardi

• la scolari si adolescenti

• si care la 15 ani nu epuizeaza decit 50% din masa susceptibila (19) (20). Importanta bolii pentru sanatatea publica e [...]

Vaccinul rujeolos

Profilaxia activa antimorbiloasa constituie o problema de patologie infectioasa interesanta si actuala. Daca pentru indid rujeola ramine o roza eruptiva benigna, in care necesitatea vaccinarii apare discuila, pentru colecti [...]

Vaccinuri arbovirale

'Arbovirusurile sint agenti patogeni mentinuti in natura, in principal sau in mare masura, prin transmisie biologica intre gazdele rtebrate susceptibile, de catre artropodele hematofage; ele se multiplica si produc viremie la rtebr [...]

Controlul afectiunilor respiratorii determinate de micoplasme

in afara progreselor remarcabile realizate in ultimul deceniu prin izolarea unor noi agenti implicati in etiologia virozelor respiratorii, ca rino-virusurile, corona virusurile etc, a fost lamurita in mare masura dirsitatea microorganisme [...]

Vaccinuri rinovirale

Rinorusurile reprezinta principala cauza a guturaiului la adulti si un element important in determinismul infectiilor cailor respiratorii superioare la copii (131). Dintre cele peste 100 de tulpini izolate s-au silit 56 de tipuri antigeni [...]

Controlul virozelor respiratorii

Infectiile acute ale tractului respirator sint printre cele mai frecnte afectiuni ale omului, reprezentind 50•67A«/o din morbiditatea generala in tarile temperate si o proportie apropiata in cele calde. Se estimeaza ca incidenta es [...]

Perspective in standardizarea si controlul vaccinurilor virale

Perspectile cercetarii in problema vaccinurilor virale pot fi analizate in doua alternati, tinind seama de cele doua conditionari esentiale care se fac in profilaxie: securitate si eficienta. La al X-lea Congres al Sectiunii perma [...]

Vaccinuri virale

Vaccinurile virale pot contine, fie agenti activi

• vaccinuri vii,

• fie virusuri sau fractiuni virale (vaccinuri subvirale) inactivate printr-o gama larga de metode

• vaccinurile inactivate. Principalele vaccinuri utilizate in prenire [...]


Norme de productie si control ale vaccinurilor virale

Vaccinurile rale, ca orice produs imunohcmatobiologic de uz uman. preparat in tara sau provenit din import, sint supuse controlului national prind inocuitatea si eficacitatea. Acest control este efectuat de Sectia pentru controlul de stat [...]

Certificate internationale de vaccinare

Autoritatile sanitare nationale au dreptul de a pretinde calatorilor certificate ce ccinare contra holerei, riolei si febrei galbene. Aceste acte sint specificate in reglementarile OMS, publicate anual. Conditiile impuse calatorilor d [...]

Contraindicatiile vaccinarilor

Totdeauna au fost descrise complicatii mai mult sau mai putin grave care s-au produs in timpul vaccinarilor. Utilitatea vaccinarilor nu se poate pune in discutie, cu atit mai mult cu cit riscurile ce se pot i sini totusi minime intr-o [...]

Calendarul vaccinarilor

Printre mijloacele putin costisitoare si susceptibile a scadea morbiditatea si mortalitatea infantila, imunizarea acti prin ccinuri ocupa un loc prioritar. Necesitatea unei ordini cronologice intre diferitele ccinari s-a facui simtit [...]

Experimentarea in teren a vaccinurilor

In momentul in care se pune problema prevenirii bolilor transmisibile, autoritatile isi indreapta intii gindul catre ccinuri si apoi catre alti agenti profilactici. Pina in 1920 era utilizata pe scara larga ccinarea antiri [...]

Probleme generale legate de vaccinare

Deoarece virusurile utilizeaiia pentru multiplicarea lor sistemele cn/i-matice ale celulei, este foarte dificila blocarea multiplicarii fara a interni in meolismul celulelor normale din organism. Este foarte probabil ca pentru a controla [...]

Imunitatea tisulara

Imunitatea tisulara ramine, dupa opinia clasica, in cadrul careia scoala romaneasca este prioritara, elementul esential al rezistentei speci-fice de lunga curata in viroze. Lediti si Nicolau sint primii care au aratat in perioad [...]

Antigenicitatea virusurilor

Multiplicarea rusului in celula gazda este caracterizata, printre altele, de sinteza unor proteine specifice infectiei rale, care reprezinta, fie componentele structurale ale corpusculului ral, Iic proteine sintetizate in timpul infectie [...]

Caracteristicile anticorpilor naturali. specificitate si aviditate

Discutia asupra specificitatii mai reduse a anticorpilor naturali, ativ cu a celor aparuti in urma imunizarilor artificialie acti, isi arc originea intr-o intelegere inexacta a termenului 'specific\". in realitate, capacitatea s [...]

Dinamica raspunsului imun in vivo

in infectia naturala, cantitatea rusului infectant fiind de obicei foarte mica, insuficienta pentru a stimula celulele producatoare de anticorpi, aparitia anticorpilor antirali este conditionata de multiplicarea rusului si deci de creÅ [...]

Sistemul imunologic umoral

STRUCTURA ANTICORPILOR Anticorpii sint molecule proteice (la mamifere, totdeauna globuline) capabile sa se combine specific cu antigcnele potentiale, dar nu cu cele imunologic accepile (seif) prezente in lichidele organismului. in multe ro [...]

Principii generale de imunologie virala

Raspunsul imun este un rezultat posibil al conflictului macroorga-nism-rus (74). Macroorganismul dispune de doua categorii de factori de aparare: unii prezenti inaintea infectiei, altii care apar ca raspuns la ea [...]

Norme tehnice pentru prqfilaxia tetanosului neonatorum

1. MA¤suri privind profilaxia tetanosului neonatorum Se codificA¤ drept tetanos neonatorum decesul intervenit pA¤nA¤ la ¤rsta de 28 de zile la un nou-nA¤scut care a fost capabil imediat dupA¤ nastere sA¤ tipe si sA¤ sugA¤ si la care la ¤rsta de [...]

Vaccinuri si imunoglobuline

Imunoprofilaxia presupune douA¤ aspecte distinete: 1. Vaccinarea sau imunoprofilaxia activA¤ (prin ccinuri cu virus viu atenuat sau inactit) care asigurA¤ o protectie diferitA¤, dar dura-bilA¤ (in general mai muljJ ani). Se aplicA¤ inaintea unei [...]

Calendarul vaccinarilor.

in Statele Unite el este urmatorul: rsta ccinarea 2 luni.DTP I, AP I, HIB I 4 luni.. [...]

Vaccinarea contra hepatitei b

incepand din 1993 acest ccin se administreaza si in Romania. EI produce imunizare fata de virusul hepatitei B, o boala contagioasa care poate afecta grav ficatul. Copin mai mari, adolescentii si adultii pot fi la randul lor ccinaÅ [...]

Prevenirea varicelei

Statele Unite precum si in alte tari s-a testat protejarea copiilor contra ricelei cu un ccin ricelic viu atenuat. In prezent se discuta generalizarea acestui ccin. [...]

Vaccinarea contra barilului haemophilus influenzae tip b (hib)

Acesta provoaca in general imbolnaviri usoare asemanatoare cu raceala, dar uneori (mai ales la persoane cu rezistenta scazuta la infectii) poate provoca o imbolnavire gra sub forma meningitei, care produce leziuni cerebrale, surdita [...]

Vaccinarea antirujeolica (ar), antiurliana (pentru prevenirea oreionului) si antirubeolica

in Statele Unite copin sunt protejati impotriva acestor boli rale prin administrarea unui vaccin combinat, de obicei la varsta de 15 luni1. Uneori pot apare reactii la vaccinarea antirujeolica, asemanatoare unei rujeole (pojar) de gratat [...]

Vaccinarea antipoliomielitica (ap)

Vaccinul cu rus u, atenuat (Sabin) este administrat oral (pe gura) la toti copin (in Statele Unite incepand de la 2 luni de ata). Acest vaccin contine rus u crescut in laborator, de trei tipuri (tulpini). in Statele Unite se admi [...]

Dtp: difterie, tetanus, pertussis (tuse convulsiva)

Vaccinurile pentru prevenirea aparitiei acestor trei boli infectioasc sunt combinate impreuna intr-un triccin care se administreaza in trei etape la interl de 2 luni incepand de la rsta de doua luni. Protectia creata astfel scade t [...]

Reactii adverse la un vaccin?

Uneori sunt parinti alarmati si nedumeriti datorita povestilor citite prin ziare sau auzite la telezor in ce priveste aparitia unor reactii adverse la un vaccin anume. Unii din acesti parinti vor dori sa ete ca si copilul lor sa [...]

Pregatiti sufleteste copilul

Cel mai bun mod de a pregati sufleteste copilul pentru o injectie este sa ii explicati cat mai simplu si corect ce se intampla. Spuneti-i ca intepatura fi dureroasa, dar ca il apara de o boala care este cu mult mai dureroasA [...]

Notati-va datele vaccinarilor

Este indicat sa notati datele ccinarilor fiecarui copil (eventual semnate de medic), precum si a unor eventuale alergii la medicamente, andu-le la indemana atat acasa cat si in excursii. Aceste info [...]
loading...




Copyright © 2010 - 2018 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact




Advertisements


Alte sectiuni


loading...

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile