eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Vaccinarile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » vaccinarile

Calendarul vaccinarilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Printre mijloacele putin costisitoare si susceptibile a scadea morbiditatea si mortalitatea infantila, imunizarea acti prin ccinuri ocupa un loc prioritar.
Necesitatea unei ordini cronologice intre diferitele ccinari s-a facui simtita in urma cu 20 de ani, cind au intrat in uz noi ccinuri. Cu aceasta ocazie s-a creat notiunea de calendar al ccinarilor.
Diferite tari au cautat sa determine care esie cea mai buna esalonare a ccinarilor, dat fiind ca un "calendar" labil pentru toate tar le nu era posibil de realizat.
Calendarul trebuie sa fie adaptat la situatia fiecarei tari si destul de lax pentru a putea fi modificat in functie de 1 actorii sociali, economici, demografici, riatiile situatiei epicemiologice, progresul calitatii ccinurilor, realizarea altor ccinuri. Calendarul cama sa f xeze componenta grupei de virsta, anotimpul optim si urgenta epidcmiologica.
Pentru a se putea defini ordinea ideala a fost necesar sa se prec zeze virsta la care copilul incepe sa fie expus la diferite infectii fata de care trebuie protejat si virsta la care incepe sa reactioneze la stimulurile anti-genice prin formarea de anticorpi.
Nou-nascutul este dotat cu un grad riabil de rezistenta fata de unele boli infectioase, datorita trecerii transplacentare a y-globulinelor materne. Este vorba ce o stare de imunitate pasi transferata copilului in afara oricarui efort al organismului copilului (6).
Daca rezistenta poate fi totala in cursul primelor 3•6 luni. ea dispare in al doilea semestru de viata, cind organismul copilului se debaraseaza de y-globulinele materne.In aceasta perioada in care copilul are o rezistenta mostenita de la mama apare tentanta posibilitatea de a-l imuniza activ prin ccinare.

In plus cu cit ccinarea se face mai devreme, elementul soc cama
fizica determinata de injectii

• este inlaturat (7).
In primele saptamini de viata, copilul nu sintetizeaza y-globuline, el avind un stoc de y-globuline materne. Dupa 1•2 luni. in timp ce sinteza y-globulinclor incepe sa se produca, y -globulincle materne scad rapid. in urmatoarele luni, concentratia creste paralel cu aptitudinea de a produce anticorpi si nivelul y-globulinclor de la adult este atins la virsta de un an.

Aptitudinea de a sintetiza anticorpi este mai mica decit la adult, dar este cert ca inca dupa 6•8 saptamini de viata, copin pot reactiona la stimulul antigenic ccinai (2).
litrul de anticorpi obtinut prin ccinarea efectuata in cursul primelor luni poate scadea in cursul celui de al doilea semestru de viata, fapt care face indispensabila efectuarea unui rapel intre a 12-a si a 18-a luna.
Anticorpii materni, care persista in medie 3 luni. nu exercita o inhibitie asupra sistemului formator de anticorpi al sugarului.
Aceste date demonstreaza ca tendinta actuala de a ccina precoce este just'ficata, in special daca antigenele ccinate sint de buna calitate.


Vaccinarile asociate dau rezultate satisfacatoare.

Triccmul in asociere cu ccinul poliomielitic omorit a dat rezultate foarte bune atunci cind amestecul a fost inoculat dupa disparitia sau scaderea marcata a anticorpilor materni (9). cind cifer'tele componente antigenice au fost astfel proportionale incit s-a evitat o interferenta mutuala (3), iar substanta prezerta nu a avut efect nociv asupra componentelor (8).
Inir-un mic experiment, ccinul amarii, rujeolos si riolic a fost inoculat intr-un singur loc. Titrul anticorpilor rujeolosi a fost la fel ca si in cazul administrarii individuale, titrul anticorpilor amarili a fost mai mic cu 70•780/0, iar anticorpii antiriolici au fost si ei mai scazuti .
Lmi autori sint pentru realizarea unor ccinari simultane (inocularea intr-un punct al triccinului difteric. tetanic, pertusis, iar in alta parte a corpului a ccinului poliomielitic sau administrarea acestuia pe calc orala).
Iriccinul s-a mai administrat simultan cu ccinul rujeolos sau riolic. ccinul riolic s-a administrat simultan si cu BCG. Raspunsurile au fost bune (4) .
Practica trebui sa dovedeasca inocuitatea ccinarilor asociate sau simultane si durata protectiei conferite. in prezent, pentru a se reduce numarul inocularilor in cazul ccinurilor inactite, se da o atentie deosebita adjuntilor.

Raspunsul la ccinare riaza in functie de capacitatea reactionala a copilului si de cantitatea si calitatea antigenului ccinai. El poate fi insa influentat si de ritmul inocularilor. Se admite ca un interl mai mic ce 3 saptamini intre doua injectii este prea scurt. Un interl de 2 luni ar da mai bune rezultate (3). Majoritatea tarilor folosesc un interl de minimum o luna. Daca intre prima si a doua ccinare cu un antigen interlul nu trebuie sa fie mai mare de 8 saptamini, intre ccinarea a doua si a treia interlul poate fi mult mai lung (6•12 luni in cazul ccinului poliomielitic inactit).


Oricare ar fi virsta la care se incepe ccinarea, ritmul ccinarilor si natura ccinului, trebuie avut in minte ca in anul ce urmeaza pn-moccinarii este imperios necesara efectuarea unui rapel.
Aceasta injectie de rapel duce la cresterea gradului de imunitate, care dureaza in acest mod citi ani.
Pentru intocmirea calendarului de ccinare trebuie sa se tina seama de prioritatea riscurilor care ameninta copilul si implicit de situatia epidcmiologica a diferitelor tari .
Astfel, in tarile in care climatul comporta sezoane marcate, ccinarile ar trebui sa fie concentrate in lunile de iarna, pentru a se evita interferenta virusului poliomielitic din ccin cu enterovirusurile salbatice, care sint mai raspindite ra.




Alte materiale medicale despre: vaccinarile



Multiplicarea virusului in celula gazda este caracterizata, printre altele, de sinteza unor proteine specifice infectiei virale, care reprezinta, fie [...]
Raspunsul imun este un rezultat posibil al conflictului macroorga-nism-virus (74). Macroorganismul dispune de doua categorii de factori de aparare: un [...]
Vaccinurile virale pot contine, fie agenti activi • vaccinuri vii, • fie virusuri sau fractiuni virale (vaccinuri subvirale) inactivate printr-o gama [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre vaccinarile

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile