eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Vaccinul gripal

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » vaccinarile » vaccinul gripal

Relatii intre doza, cale de inoculare si ra‚spunsul anticorpilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


intre nivelul anticorpilor serici si rezistenta la infectia gripala umana sau experimentala a animalelor exista o relatie directa .
Studiul corelatiei dintre anticorpii indusi de vaccin si protectia conferita impotriva bolii naturale a edentiat ca un titru de anticorpi post-vaccinali de 1/138 asigura un grad bun de protectie. Aceasta protectie creste paralel cu cresterea titrului de anticorpi in alergii" class="text">anticorpi serici.
Anticorpii importanti sint cei determinati de antigenul V, dat fiind ca anticorpii S nu neutralizeaza rusul.
Vaccinurile inactivate determina o crestere mica a anticorpilor S .
Raspunsul anticorpilor creste o data cu marirea dozei de vaccin. Marind doza de zece ori, cresterea titrului de anticorpi este de aproximativ 20"',, . Cu doze mari se poate obtine un raspuns in anticorpi V ca si dupa infectia naturala .In ceea ce priveste doza, daca aceasta este adecvata, determina la persoanele care au mai fost expuse infectiei gripale un raspuns la fel de bun ca si in cazul in care s-au folosit doua doze .
La copin mici, pentru a se obtine un raspuns bun in anticorpi, este nevoie uneori sa se utilizeze mai multe doze , de altfel, ca si la adultul la care se foloseste un vaccin cu o tulpina fata de care nu avusese o experienta imunologica prealabila


\
Primii anticorpi produsi sint de tipul M (19S), fiind ulterior inlocuiti
de tipul G (7S).
Inocularile repetate nu stimuleaza productia de anticorpi mai mult decit inocularea unica. Prezenta anticorpilor produsi de prima doza blocheaza stimulul antigenic al dozei urmatoare . S-a observat ca, la persoanele care nu prezentau anticorpi inainte de prima doza doua inoculari de vaccin determina un raspuns mai bun in anticorpi . Persoanele care nu au avut o prealabila experienta imunologica dezvolta o cantitate mica de anticorpi seroneutralizanti dupa o singura doza, iar raspunsul este limitat la anticorpii omologi, care apar destul de tir-ziu .
La persoanele care au trecut printr-o infectie anterioara raspunsul este mai rapid, mai larg ca spectru, iar titrul este mai mare.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca in cazul vaccinurilor inactivate care contin 750 CCA/ml (15 000 UHI) si in functie de rsta si experienta imunologica a indidului, sa se foloseasca urmatoarele modele de imunizare:
Pentru copin sub 6 ani, care nu au mai fost vaccinati, se recomanda doua doze de 0,25 ml la 1•2 saptamini interval, cu un rapel dupa 2•3 luni. La copin mici se recomanda, pentru minimalizarea reactiilor febrile, administrarea la 6 ore, a 65 mg acid acetilsalicilic pentru fiecare an de rsta.
Copiilor de 6•10 ani li se inoculeaza doua doze a cite 0,25 ml vaccin pe cale subcutanata la 1•2 luni interval. Si o singura doza poate conferi un grad de protectie, care poate fi marit prin a doua doza, care poate fi inoculata dupa doua saptamini.
Pentru cei recent vaccinati este suficienta o singura doza.In cazul copiilor care depasesc 10 ani sau al adultilor se procedeaza ca la grupa precedenta, doza fiind insa de 1 ml.In legatura cu raspunsul anticorpilor sint interesante observatiile lui I.ief . La copin care sufera prima imbolnare gripala, raspunsul in anticorpi este strict specific fata de tulpina infectanta sau familia ei. in urmatoarele imbolnari apar si anticorpi fata de tulpinile cu care au mai fost infectati.
Indizii raspund mai rapid si adesea cu un titru mai mare pentru tulpinile care au determinat primele imbolnari.
S-a mai observat ca vaccinurile monovalentc induc aparitia de_ anticorpi omologi, dar determina si cresterea anticorpilor preexistenti fata de alte tipuri . _
Largirea spectrului de anticorpi prin infectia multipla a putut fi_ reprodusa experimental la cobai . Prima inoculare a determinat aparitia de anticorpi specifici tipului, expunerea ulterioara fata de infectia cu rusul A a determinat anticorpi de tip A/l, iar urmatoarea expunere cu rus A/1 a determinat aparitia anticorpilor fata de tipul A/2. Acesti anticorpi sint masurabili prin RFC, HAI si seroneutralizarc si ci confera si protectie.In contrast cu aceste rezultate obtinute cu vaccinuri i, vaccinurile inactivate, ca si cele preparate cu fractiuni rale, determina anticorpi numai fata de tulpinile subtipului .
Rezultatele obtinute pe animale au sugerat posibilitatea de^ a induce la om, cu ajutorul rusurilor atenuate, un spectru larg de anticorpi, inclusiv anticorpi fata de tipurile itoare de rus .Intreg spectrul de anticorpi ar putea fi rapid reactualizat prin revac-cinare cu orice vaccin omotipic u sau inactivat.
Cercetarile referitoare la raspunsul anticorpilor dupa inocularea vaccinurilor inactivate, pe cai diferite, au dat rezultate contradictorii. Unii au sustinut ca inocularea unei cantitati mici pe cale intradermica determina un raspuns serologic mai bun decit cel obtinut prin inocularea unei doze mari pe cale subcutanata . Altii au gasit o echivalenta in ceea ce priveste cele doua cai sau, din contra, superioritatea caii subcutanate fata de cea intradermica . Aceste rezultate contradictorii se datoresc in parte variatiilor protectiei vaccinului sau, pe de alta parte, diferentelor biologice dintre cele doua cai de inoculare.
Cercetari recente efectuate cu un vaccin purificat prin ultra-centrifugare zonala si care in doza de 65 unitati CCA a fost inoculat pe cale subcutanata sau intradermica, iar in doza de 160 si 320 unitati CCA numai pe cale subcutanata, au demonstrat ca persoanele inoculate pe calc intradermica au reactionat serologic cel mai bine. intre raspunsul anticorpilor si titrul preimunizant al anticorpilor pare sa fie o relatie invers proportionala.In S.U.A. este folosita in special calea de inoculare intradermica, deoarece, pe linga absenta reactiilor locale si febrile, aceasta metoda este si foarte economica (se inoculeaza 0,1 ml sau 0,2 ml in doua locuri separate).

Inocularea pe cale intranazala a vaccinurilor inactivate determina de asemenea o crestere de anticorpi, care este insa de mai mica intensitate fata de cea obtinuta prin inocularea pe cale parenterala .
S-a observat in repetate rinduri ca, dupa expunerea la gripa, unele persoane cu titruri mari de anticorpi fac totusi boala, in timp ce alti indizi, fara anticorpi sau cu titruri joase, ramin sanatosi (5) . Posibilitatea ca anticorpii din secretiile tractului respirator sa joace un rol important in protectia conferita fata de rusurile respiratorii a fost sugerata de mai multa vreme .


In prezent se acorda mai multa atentie rolului jucat de anticorpii din secretiile naturale ale tractului respirator , (2l). Anticorpii anti-gripali din secretiile nazale sint tennolabili. apartin imunoglobulinelor clin clasa Ig A (11 S) (2) si sint sintetizati local si in mica parte sint derivati din anticorpii serici . Anticorpi fata de rusurile gripale au fost pusi in edenta si in sputa si in secretiile traheobronsice .
Desi cea mai mare parte de Ig A este de tip secretor, in secretii se gasesc concentratii masurabile si de Ig A (7S) si Tg C. Sinteza, atit a anticorpilor Ig A, cit si a celor Ig C, se face in tesuturile adiacente suprafetei membranei mucoase, iar parte din Ig A (7S) si aproximativ jumatate din Ig C deriva din plasma.
Ig A se gaseste in special in citoplasma celulelor limfoide prezente in spatiul interstitial al glandelor salivare, in submucoasa tractului respirator superior si inferior si lamina tractului intestinal.
Desi Ig A are un rol important in apararea suprafetelor membranelor mucoase ale organismului de invazia microorganismelor, este bine de retinut ca lipsa Ig A nu este singura cauza care duce la cresterea sensibilitatii la infectii . dat fiind ca persoane total deficiente in Ig A nu reprezinta o incidenta crescuta a infectiilor .
Acesti anticorpi pol fi mobilizati si mariti cantitativ printr-o serie de stimul), astfel incit sa constituie primul element de aparare impotriva invaziei rale. Titrul anticorpilor seroneutralizanti din secretia nazala constituie un indiciu de rezistenta la infectie mai bun decit cel al anticorpilor serici .
Titrul si durata anticorpilor IgA din secretiile nazale, indusi prin administrarea pe cale nazala a unor vaccinuri inactivate mono- sau bivalente, sint mai mari si mai persistente decit imunizarea pe cale subcutanata ; inocularea nazala determina totusi si cresterea anticorpilor serici. Raspunsul este mai slab cind se foloseste rus gripal de tip B.
Inocularea de rus gripal nu determina in sputa si secretii nazale un raspuns in anticorpi, care este mult mai intens si mai durabil decit la persoanele care primesc vaccin inactivat . Aceasta ne mai explica de ce vaccinul u poate oferi protectie chiar daca nu stimuleaza producerea de anticorpi serici si de ce testul de imunofluorescenta efectuat fata de rusurile gripale pe frotiurile de secretii nazale este pozitiv la bolnai la care nu s-a pus in edenta o crestere a anticorpilor serici . " . .. .
Anticorpii seroneutralizanti din secretiile nazale, dupa infectii rale respiratorii, sint prezenti in concentratii marite inainte de a se putea detecta cresterea anticorpilor serici (2).
Efectuarea unei vaccinari pe cale nazala cu doze adecvate are ca urmare cresterea semnificativa a anticorpilor serici Ig G. Copin raspund mai bine decit adultii.
Doza de vaccin necesara ca sa induca anticorpi in secretiile nazale ale adultilor pare sa fie dependenta de experienta imunologica prealabila a persoanelor care sint vaccinate .In ultima vreme se cauta a se lamuri importanta anticorpilor anti-neuraminidazici peniru protectia oamenilor. Neuraminidaza, prezenta la suprafata corpusculilor rali, se comporta in mod deosebit de hema-glutinina. Se pare ca acesti anticorpi pren eliberarea rusului din celule si limitarea infectiei in culturi celulare si la animale (130, 131).



Alte materiale medicale despre: vaccinul gripal



Sarcina, travaliul si nasterea pot afecta pentru un timp relatiile sexuale in cazul multora dintre cupluri. Spre sfarsitul sarcinii, raporturile sexua [...]
Sarcina, travaliul si nasterea pot afecta pentru un timp relatiile sexuale in cazul multora dintre cupluri. Spre sfarsitul sarcinii, raporturile sexua [...]
Baile pentru ochi se pot face numai cu o apa de calitate impecabila. In nici un caz nu se va folosi apa ce miroase a clor. Se procedeaza in felul [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre vaccinul gripal

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile