eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Drogurile

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » drogurile

Cafeaua • un psihoenergizant de larga circulatie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cafeaua • un psihoenergizant de larga circulatie

Advertisements


Minuscula ceasca de cafea, imprastiind in jur arome penetrante, tinea candva de decorul existential exclusiv al varstnicilor. Ne-o reamintim ca obiect de inventar, indispensabil, apartinand de lucrurile bunicilor. Sorbirea meticuloasa si tihnita a cafelei completa ritualul siestei sau al zitelor de dupa-amiaza, intregind din anumite puncte de vedere insusi loul general al batranetii.
Ce mutatii structurale si ce remanieri au impus oare cilizatia noastra ultra-tehnicizata a reactitatii umane, din moment ce cafeaua a intrat nu numai vehement, ci si aparent definitiv in automatismele cotidiene ale etii tuturor varstelor? intr-adevar, astazi ne este dat sa constatam, nu numai extinderea considerabila a acestei bauturi aromate pe scara tuturor anilor, cat mai ales continua deplasare a centrului de greutate, in ceea ce priveste consumul, inspre anii apartinand celei de-a doua decade a etii. Este foarte usor sa verificam acest fapt, contemd cofetariile zilelor noastre, barurile de zi si bistrourile de pe toate meridianele lumii, ticsite de tineri si de adolescenti, care isi sorb ceasca de cafea cu aceeasi meticulozitate si, in acelasi timp, cu aceeasi fervoare ca si bunicii de odinioara!
Sociologi medici, biologi si psihologi din diverse tari, angrenati in exegeza acestei socante extrapolari, a acestei inversari reactionale, au ajuns la concluzii dintre cele mai variate si chiar contradictorii. Unii pun aceste metamorfoze pe seama acceleratiei, a acestui fenomen biologic propriu cilizatiei noastre si inca incomplet elucidat, conform caruia tinerii generatiei actuale se dezvolta, din punct de vedere somatic, inabil mai rapid decat cei din generatiile anterioare. in rtutea acestei stranii stari de accelerare antropologica, talia tinerilor a inregistrat, in ultimul secol, un spor de circa 15-20 cm, ceea ce nu este deloc putin, tinand cont de eforturile ardente ale hipostaturalilor, care se straduiesc ca pe diverse cai artificiale sa obtina cativa centimetri in plus peste cei daruiti de natura. Acceleratia mai are insa si alte implicatii, in afara de cele legate de talie. Astfel, de exemplu, s-a demonstrat ca indidul de 50 de ani din zilele noastre are aceeasi capacitate de adaptare zuala cu cea a semenului sau de 42 de ani din 1866. Asadar, varsta de aparitie a presbitiei s-a deplasat cu 8 ani. Apoi o boala pe cat de stranie, pe atat de rara

• choreea minor

• care la inceputul acestui secolul isi facea aparitia in jurul varstei de 11 ani, astazi apare cu 3-5 ani mai devreme. Reumatismul, prin excelenta o boala a omului matur si varstnic, poate fi frecvent intalnit in zilele noastre si la adolescenti si chiar la copii. Maturatia sexuala a coborat si ea din punct de vedere cronologic cu cativa ani.


Era imposibil ca toate aceste modificari de ordin somatic sa nu aiba rasunet si in sfera etii psihice. Si acest rasunet exista intr-adevar, concretizandu-se mai ales prin maturatie de gandire si de comportament. in contul acestei maturatii pun exegetii mai sus-mentio-nati apelul la cafea, tutun si alcool; apel care constituie o coordonata oarecum definitorie a acestei mutatii de ordin bio-psiho-social. Alti exegeti, pe baza altor criterii, pun toate aceste metamorfoze pe seama relaxarii moravurilor. La aceasta relaxare contribuie, dupa ei, pe de o parte faptul ca parintii, fiind din ce in ce mai ocupati, acorda din ce in ce mai putin timp si implicit importanta problemelor educationale, iar pe de alta, tinerii de astazi au prilejul de a fi din ce in mai des impreuna si mai mult in afara cadrului familial. Si cum spiritul de imitatie face parte din atributele definitorii ale tineretii, mai ales cand este vorba de copierea noului, este lesne de inteles ca unul dintre acesti exegeti

• George Babington

• nu exagera prea mult cand afirma ca "un anume aspect de ata, rau, dar modern, are inabil mai mu!te sanse de a fi insusit de catre tineri decat daca ar fi bun, dar vetust".
Psihologii vad in apetitul tinerilor pentru cafea, o insolita modalitate reactionala, un apel sau o rezolvare generata de suprasolicitarea lor in contextul modern al etii sociale, prin excelenta supercompetitiv. Si, de ce sa nu o recunoastem: cescuta de cafea este, din anumite punct de de vedere, bautura fermecata, elixirul miraculos investit de noi cu puteri magice, ale metamorfozei dirijate. Indiferent insa de suportul conceptual este incontesil ca accederea tinerilor inspre cafea a ingrosat intr-o maniera considerabila numarul consumatorilor, si asa destul de impresionant. Numai in Statele Unite, de exemplu, la o populatie de 220 milioane de locuitori, rene consumul fabulos de 650.000 tone de cafea pe an, ceea ce defalcat reprezinta 3 kg pe cap de locuitor. Daca tinem insa cont de faptul ca din totalul general al populatiei, circa 1/3 nu consuma totusi cafea, din diverse motive (varsta, starea sanatatii, proasta toleranta etc), restului de locuitori ii rene un consum de circa 100 g cafea zilnic, ceea ce, incontesil, este foarte mult.
Conform unor false pareri, sursa cafeinei din organism este legata exclusiv de cafeaua propriu-zisa. intr-adevar, izvorul primar si cel mai important al cafeinei este reprezentat de arborele de cafea. Dar acest drog reprezinta si principalul suport chimic al ceaiului nostru de fiecare zi. Din nucile de Cola ale tei cu nume asemanator

• Cola Mitida

• se poate obtine un extract cu o concentratie din cafeina care depaseste 2-3%. Acest extract reprezinta de fapt ceea ce "da elan si energie" din acele bauturi racoritoare moderne, care pur si simplu au devalorizat apa, de tipul Pepsi-Cola sau Coca-Cola.
Un continut deloc neglijabil in cafeina este detinut si de fructele tei denumita Teobroma Cacao. Aceste fructe, supuse unei fermentatii alcool-acetice si apoi prajite si macinate, sunt transformate intr-o masa maronie fluida, careia i se adauga zahar, lecitina, lapte etc, masa care apoi se valtuieste si se toarna in forme, devenind ciocolata •- acest simbol al cofetariei moderne. Daca prima boaba de cafea patrunde in Europa abia in 1643, prima ciocolata, in forma solidificata, moderna, cum o serm astazi, apare abia in 1875, si anume in Elvetia. Asadar, sursele cafeinei sunt mult mai numeroase decat cele care ne apar edent la prima vedere. Apreciind aproximativ 2% continutul in cafeina al cafelei si tot 2% continutul frunzelor uscate de *;eai este de presupus ca, un indid facand parte din aria geografica a civlizatiei cafelei ingereaza zilnic o cantitate de circa 4 g cafeina, cantitate care apriori trebuie considerata ca nociva, din moment ce farmacologia ne semnaleaza aparitia unor efecte toxice odata cu depasirea pragului de 1 g. Drumul spre abuz in acest domeniul mai este facilitat si de invazia pietei cu extrase solubile de cafea de tipul Ness-ului, care contin toate elementele care confera savoare si aroma acestor bauturi. Considerente de ordin gustativ si economic (usurinta transportului si a depozitarii, usurinta prepararii, mentinerea indelungata a calitatilor aromatice, metomorfozarea deseurilor ce pron din procesul de fabricatie in cel mai valoros ingrasamant natural cunoscut pana in prezent etc.) concura la larga publicitate si popularitate de care se bucura acest produs cafeinist, care nu lipseste de pe etajerele magazinele-/ alimentare, ca si al camarilor si bucatariilor noastre. O prolixa aparatura de specialitate a aparut in numele valorificarii maxime a tuturor rtutilor cafelei. Cu cat aceste aparate macina mai bine boabele, cu atat creste cantitatea de substante solubile extrase. Pe de alta parte, cresterea duratei de extractie provoaca o exploatare mai completa. Aparatele de tip expres, de exemplu, asigura o mai buna extractie decat asa-numi-tele filtre e.
Prajirea boabelor nu produce decat putine modificari in ceea ce priveste continutul in cafeina, dupa cum au indicat dozarile efectuate in cadrul Institutului Francez al Cafelei de la Nogent sur Marne, in schimb, aceasta prajire sporeste valoarea gustativa si aromatica a bauturii.
Exista mari diferente ale continutului in cafeina, diferente legate de nenumarati factori de ordin gustativ si aromatic. Acest fapt ne determina sa afirmam ca, exact ca si in cazul nului sau al benzinei, nu putem vorbi despre cafea, ci despre cafele. Fiecare cescuta de cafea isi are, din acest motiv, propria sa personalitate si aceasta personalitate trebuie sa se acorde perfect cu personalitatea receptoare. Exista cafele care ne mangaie, altele care ne cearta si altele care ne nelinistesc. Exista cafele, care asemeni nului, ne pun in valoare, si altele, dimpotriva, care ne atenueaza sau ne deformeaza. Cand am intrat in posesia formulei de cafea care ne conne, a ritmului si a dozei de administrare, am intrat in posesia unui elixir miraculos, pe care il vom folosi dupa dorinta. Daca in schimb vom sorbi cafeaua asemeni apei sau laptelui, nu numai ca suntem actorii unui original ritual de ignoranta, ci si conspiratorii impotriva propriei noastre sanatati fizice sau psihice, a echilibrului nostru interior.

Ceea ce iarasi este foarte important de retinut este ca o ceasca de cafea, la prepararea careia am folosit o lingurita rasa de materie prima din varietatea Arabica, cuprinde 0,06 g cafeina, iar in cazul intrebuintaii varietatii Robusta 0,15 g. Aceste cifre den automat 0,12 si 0,30 in cazul folosirii a doua lingurite, cum se intampla in mod obisnuit. Una pana la doua lingurite de cafea macinata contin cantitatea de 100-300 mg cafeina.
Medicii stiu insa foarte bine ca o ceasca de cafea din varietatea Robusta, de exemplu, cuprinde o cantitate de cafeina intru totul echivalenta cu cea terapeutica uzuala. Tot ei stiu ca o ceasca banala de cafea reprezinta in realitate un veriil laborator, ca si un veriil depozit chimic. intr-adevar aici, in afara de cafeina, vom gasi betaina, colina, cativa acizi aminati, lipide in proportie de 20-25%, glucide in proportie de circa 28%, acizi organici, oligoelemente de tipul fierului, potasiu etc, ca si diverse tamine. intr-o asemenea situatie, nu trebuie sa ne mai surprinda multiplele efecte pe care le declanseaza o simpla ceasca de cafea.In acest sens frapeaza in primul rand cele ce tin de excitarea sistemului neros central si a scoartei cerebrale in special, efecte constand din diminuarea oboselii, ca si a somnolentei, din potentarea acuitatii perceptive, ca si a aceleia a functiilor de asociatie. Toate aceste manifestari se datoreaza, dupa cum am mai spus, excitarii directe a cortexului. Alaturi de efectele amintite, mai sunt de semnalat, tot pe linie de psihoneurologie, potentarea atentiei, ca si a concentrarii, pe langa o anume accelerare a reactiilor psihice, fenomen ce se exteriorizeaza sub forma unei stari de usoara si tonica euforie. De altfel, descoperirea cafeinei se datoreaza descoperiri mutatiilor de reactitate nervoasa. Niste ciobani sud-americani au observat consternati, cu secole in urma, o socanta stare de agitatie nocturna la oile care in ziua precedenta au mancat bobitele verzi de pe arbustul marunt, care nu era altul decat cel care produce cafeaua. Nu Ie-a fost prea greu acestor ciobani sa banuiasca ca acele bobite ascund drogul responsabil de toate aceste stranii metamorfoze observate la patrupedele pe care le pastoreau. De altfel, frumoasele indiene si metise din Lima pastreaza si astazi in poseta, conform traditiei, cateva bobite rosii de huayrura

• ta inrudita cu cafeaua

• pe care le folosesc la nevoie impotriva asteniei fizice, a deprimarii psihice, ca si a melancoliei. De asemenea, unii perueni beau chiar si in zilele noastre cate un ceai preparat din radacini de chucham, ori de cate ori se afla in situatia de a escalada marile piscuri.


Cunoscand excitarea cortexului produsa de cafea, era cum nu se poate mai normal de a incerca intensificarea performantelor intelectuale pe calea ingestiei intermitente, dar sustinute, de cafea. Asa s-a ajuns la acest ritual rafinat si sacru al cafelei, caracteristic in special actitatilor de tip intelectual. Asa s-a ajuns la aceasta magie moderna, care ne marcheaza existenta. Dar cum de la uz pana la abuz nu-i decat un pas, na trebuit sa treaca prea mult pentru a cunoaste si tributul platit acestor inofensive placeri. S-a demonstrat experimental si s-a constatat pe mase de consumatori

• care au intrat voluntar in loturile de studiu

• ca dozele mari si chiar medii de cafea duc la o crestere a exciilitatii sistemului nervos central, care se exteriorizeaza clinic in variate modificari semiotice: stari de anxietate, fuga de idei, agitatie, stari confuzionale, cefalee trenanta de tip frontal, palpitatii, neliniste, tremuraturi ale extremitatilor etc. in dozele ce depasesc pragul celor 2 grame apar halucinatii, iar in doze si mai crescute, chiar convulsii. Utilizarea cronica a unor cantitati de cafea ce tin de dozele medii este responsabila de stimularea si intretinerea a numeroase stari patologice. Din acest motiv cafeaua are, pe cat de multe, pe atat de necunoscute contraindicatii. Ea nu este de recomandat, de exemplu, in sindroamele coronariene si guta. Hepaticilor le vom interzice de asemenea cafeaua, nu atat din cauza cafeinei, cat mai ales al grasimilor si mercaptanilor pe care aceasta le contine. Mai contesila apare interdictia cafelei in unele boli digestive, de tipul gastritelor, ulcerelor gastrointestinale, ca si al colitelor. Rolul negativ al cafelei in arteroscleroza, litiaza si hipertensiune a fost insa definitiv demonstrat. Cafeaua, de asemenea, alunga sx>mnul, il intarzie sau il superficialize-aza. Starea de excitare care urmeaza unei nopti de acest fel este combatuta cu o noua aditie de cafea si in felul acesta ne integram intr-un cerc cios, din care vom iesi cu mare greutate, cel mai adesea prin interventia psihiatrului. Putem fi siguri ca o cota parte din starea de irascibilitate, de disconfort intelectual, de anxietate si agitatie, de esec in procesul de invatamant si chiar de neutralitate psihica care greveaza ata spirituala a multor tineri din zilele noastre nu este straina de faptul ca ei confunda cafeaua cu limonada. N-am vorbit mai deloc despre tulburarile digestive, cardiovasculare si urinare ale cafelei, nici despre lenta si imperceptibila dezagregare a finelor structuri de reactitate nervoasa pe care, fascinati de efectul psihoenergizant, nu le observam decat cu foarte mare intarziere. Nu intentionez sa creez o psihoza pe tema cafelei, pentru ca nu este cazul. Cafeaua este o excelenta bautura si un excelent medicament de o incontesila valoare pentru conditia psihica umana. Intentionez numai sa atrag atentia asupra faptului ca ceasca de cafea contine mai mult decat o simpla bautura aromata si psihoenergizanta. Intentionez sa atrag atentia ca aceasta bautura unora li se potriveeste, iar altora nu, exact ca in cazul oricarui medicament, dupa cum coeficientul personal de reactitate ii va imprima o gama larga de acces spre claatura infinita a structurilor umane. Din moment ce aceeasi cescuta de cafea unora le fura somnul, iar altora li-l face si mai opac, unora le lumineaza mintea, iar altora Ie-o umbreste, este de reflectat putin inainte de a o bea.


Galerie de imagini si poze medicale: cafeaua


imagine cu cafeauaimagine cu cafeaua




imagini cafeauaimagini/poza cafeaua


Alte materiale medicale despre: Drogurile



Partile utilizate: boabele. Principalii constituenti: cafeina, careona, principii tanice. Proprietati: excitant nervos si psihic, accelerat [...]
Atat ceaiul cat si cafeaua sunt benefice, atata timp cat le folosim moderat: cam una sau doua cesti de ceai sau cafea pe zi. Astfel de cantitati moder [...]
Partile utilizate: boabele. Principalii constituenti: cafeina, careona, principii tanice. Proprietati: excitant nervos si psihic, accelerat [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre drogurile

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile