eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile cardiovasculare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare

Invatati sa va stapaniti agresivitatea

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Agresivitatea continua impiedica indeplinirea functiei sistemului imunitar: prenirea cancerului si atacului de cord.
Este luni dimineata si, cumva, nimic nu pare sa fie bine. Ati intarziat, copin g, sotia isi alege tocmai acum momentul de a discuta despre ceva ce uieste pentru weekendul urmator. Masina porneste prea greu, plecati, dar traficul este aglomerat. Seful e suparat ca ati intarziat (de ce sefii nu par a fi niciodata prinsi in trafic?). Pe parcursul diminetii, un client deosebit de antipatic va telefoneaza. La pranz, un dinte se sparge. Din nefericire, dentistul este in vacanta si loctiitorul are programari pe doua saptamani.

Incercati sa fiti calm. Acest lucru va ajuta inima si va imbunatati viitorul carierei dumneavoastra.
In viata unui om, exista momente in care ar putea claca. Eu pot doar sa va sfatuiesc sa nu o faceti. Furia este o parte ineviila a vietii. Daca va amintiti acest lucru, ti redobandi stapanirea de sine mai repede si mai lesne.
Prin aceasta, nu recomand sa inghititi totul. Nicidecum. Dar ce sens are sa tipati la copii, sa va repeziti sotia si sa faceti semne pe la spatele sefului ca sa aratati ce credeti despre el? La urma urmei, exista cel putin o zi de luni in fiecare saptamana. Este mai bine sa fiti pregatit. Fiti gata pentru urmatoarea situatie neplacuta. incepeti prin a analiza ce fel de persoana sunteti. Va pierdeti cu usurinta cumpatul? Dati mereu frau agresivitatii, indiferent de consecinte? Daca ati raspuns la toate aceste intrebari afirmativ, faceti parte din grupul care comporta un risc mare de atac de cord, deoarece oamenii care se infurie - si raman astfel - sporesc deseori cu mult riscul producerii unui atac de cord.
Fiti cinstit si intrebati-va: "De ce m-am suparat saptamanile care au trecut? Ce importanta reala aau chestiunile care m-au suparat?" Astfel de intrebari retrospecti va vor determina, probabil, aparitia unui zambet fata de ceea ce v-a enervat. in cele mai multe dintre situatii, nu merita sa va aprindeti atat de mult, nu-i asa?
Asa ca pastrati-va cumpatul. Aceasta este o calitate foarte necesara astazi. Sau poate credeti ca seful va da sarcinile importante unui coleg?
De ce va spun toate astea? Ei bine, furia afecteaza organismul. Sangele se ingroasa, arterele se ingusteaza, tensiunea creste si inima pompeaza mai repede. Pe dinafara, toate acestea se manifesta prin roseata chipului unui individ nervos. Daca va puteti controla furia, puteti ramane "rece". "Este foarte greu", ati putea spune. Nu e deloc. Cari Thoresen, medic la celebra Unirsitate Stanford din California, este specialist in stapanirea agresivitatii. El recomanda trei modele comportamentale atunci cand trebuie sa ne confruntam cu situatii care genereaza agresivitate:


1. Schimbati-va agresivitatea!


2. Evitati agresivitatea!

3. Adaptati-va la agresivitate!

Dar nu va reprimati agresivitatea, as adauga. Va voi oferi exemple practice din viata mea personala. in urma cu putin timp, am dat peste un articol dintr-un loid european in care se spunea ca sotia mea inaintase divortul. Postea era intesata cu minciuni despre mine, sotia mea si despre motile pentru care urma sa divortam. Cu toate acestea, nu am permis acelui articol sa ma supere.

Ce realizam daca as fi lasat articolul sa ma irite, ca mai apoi sa fiu suparat? Nimic altceva decat un pericol pentru inima. Am reactionat cu calm la aceasta poste, in conformitate cu ultima dintre cele trei recomandari ale doctorului Thoresen. As fi putut alege punctul 2 si sa ignor postea total sau chiar punctul 1, gasind o cale de a-mi canaliza furia. Poate ca, intr-un fel, am facut si asta, deoarece prima mea reactie a fost sa rad, caci postea era ridicola. Dar crudul adevar este ca furia poate sa ne fure mult din viata daca permitem acest lucru. De vreme ce tot mai multi oameni sunt incapabili sa-si depaseasca sentimentele negati, cum ar fi supararea si furia, s-au infiintat cursuri si clinici pentru a-i ajuta pe oameni sa inte cum sa le stapaneasca mai bine. Rezultatul nu a fost doar incurajator, ci a oferit mai multe detalii si descoperiri in ceea ce priste fenomenul agresivitatii.


Descoperirea nr. 1: aspirina este de ajutor

Murray Mittleman, director al Institutului American pentru Bolile de Inima, Plamani si Sange, si colegul sau James E. Muller au gasit do ca "pacientii agresivi" aau cu 230% mai multe atacuri de cord dupa o experienta emotionala decat pacientii care nu reactionau agresiv la astfel de experiente. Pe parcursul studiului, ei au descoperit ca aspirina are un efect puternic asupra "pacientilor agresivi". Cei care luau zilnic o aspirina prezentau o incidenta a atacului de cord cu 50% mai mica. Motivul: aspirina subtiaza sangele, reducandu-se, astfel, dezvoltarea cheagurilor care pot bloca arterele si induce un atac de cord.

O persoana care se eneraza des prezinta un risc mai mare de a suferi un atac de cord.

Descoperirea nr. 2: alimentatia este de ajutor
Eu cred si ca alimentatia unei persoane joaca un rol important in privinta nervozitatii si agresivitatii. Aceasta opinie este sustinuta de un studiu despre care am auzit in urma cu multi ani si care a fost intreprins de un psiholog de la Unirsitatea Stony Brook din statul New York. El a examinat modul de alimentatie a 233 de familii din statul Oregon. Deosebit de interesant a fost faptul ca familiile care aau grija sa aiba o alimentatie saraca in grasimi aau un comportament diferit de cei care se hraneau "normal". Familiile "dietetice" dodeau mai putina ostilitate si agresivitate decat celelalte.
Descoperirea nr. 3: sfaturile sunt de ajutor
Pacientii bolnavi de inima din California care au fost de acord sa primeasca consiliere pe langa tratamentul medicamentos traditional au avut o rata de succes cu 60% mai mare decat cei care nu au participat la sedintele de consiliere. Rezultate similare au fost realizate si in unele studii intreprinse de Unirsitatea Stanford. Pacientii celui mai comun tip de furie (agitati continuu, agresivi si ostili) care au invatat sa isi stapaneasca mai eficient emotiile au avut mai multe sanse de a evita un al doilea atac de cord decat pacientii care nu au aplicat "managementul stresului". 50% mai putini pacienti au suferit un al doilea atac de cord.


Profesorul Ichiro Kawachi, de la Unirsitatea Harvard, a facut o observatie si mai dramatica intr-un studiu intreprins pe parcursul a sapte ani pe un grup de 1.300 de barbati. Barbatii, cu o varsta medie de 62 de ani, au fost organizati pe categorii, in functie de potentialul de agresivitate. Rezultatul final a fost uimitor. Cei care aau cel mai ridicat nil de agresivitate/emotivitate detineau, in mod clar, si cel mai ridicat numar de atacuri de cord, de trei ori mai mare decat cei care aau cele mai slabe niluri de agresivitate.
Fiindca a nit vorba despre asta, cele mai comune tipuri de "pacienti agresivi" - descrisi de specialisti ca fiind nervosi, rai si distanti - au fost examinate si din punct de dere al codului genetic. S-a silit ca aau un nil de adrenalina mai mare si mai multi hormoni de stres in sange.
Asa ca permiteti-mi sa reiau: o alimentatie cu un continut scazut in grasimi si o aspirina pe zi va tin departe de ulcerul gastric, iar aproximativ un an de terapie oferita de un consilier in managementul agresivitatii va vindeca pe oricine, chiar si "tipurile agresi" innascute care au acest tip de comportament frecnt. Ar putea fi facut un pas important in prenirea atacurilor de cord daca aceste sfaturi ar fi luate in serios de cei aflati in pericol.



Alte materiale medicale despre: Bolile cardiovasculare



Aritmiile pot surveni in prezenta sau in absenta unei boli cardiace organice; sint mai grave in prima situatie. Afectiunile care provoaca aritmii sint [...]
CARDIOMIOPATIA DILATATOARE (CONGESTIVA‚) Ventricul sting( VS) simetric dilatat, cu functie contractila sistolica alterata; ventriculul drept (VD) fre [...]
In cazul ateroscle-rozei constituite, o dieta oricat de severa nu poale face ca arterele sa redevina normale. Regimurile care favorizeaza scaderea gra [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile cardiovasculare

Advertisements


Alte sectiuni
Boli si tratamente
Boli digestive
Boli cardiovasculare
Bolile infectioase
Definitii boli
Bolile cardiovasculare
Bolile respiratorii
Bolile digestive
Handicapurile
Bolile oaselor
Bolile alergice
Bolile venelor
Drogurile
Sistemul endocrin
Gamapatiile monoclonale
Bolile esofagului
Bolile stomacului si duodenului
Bolile intestinului subtire
Boli de colon, rect, anus
Bolile ficatului
Bolile cailor biliare
Bolile pancreasului
Bolile splinei
Bolile peretelui abdominal
Bolile peritoreului
Boli sexuale
Hiperuricemiile
Insomnia
Boli endocrine
Boli parazitare
Virusologie
Bolile psihice
Boli stomatologice
Boli cerebrale
Boli genetice
Boli alergice
Bolile ochiului
Bolile sangelui
Boli perete abdominal
Boli renale



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile