Celulele din unele culturi de tesuturi pot fi modulate in activitatea lor de diversi anticorpi antimembrana celulara; aceasta stimulare duce la o crestere mare in sinteza si eliberarea de enzime lizozomale, cu efecte distructive pe matricea tesutului. Experimental s-a mai obtinut stimularea celulara in diverse situatii: transformarea blastica a limfocitelor cu ser heterogen antilimfocitar, inducerea pinocitozei cu ser antimacrofage; efecte mitogene cu anticorpi antioua de arici de mare. Fixarea anticorpilor pe celula nu duce la activarea sistemului complementar. in unele conditii experimentale efectul anticorpilor este de blocare a activitatii celulare.
Stimulatorul tiroidian cu actiune prelungita (LATS) este un auto anticorp care apare in circa 80% din tirotoxicoze; el are afinitate pentru locusurile din membrana celulei tiroidiene pe care actioneaza si hormonul stimulant tiroidian de origina hipofizara (TSH) inducind cresterea activitatii celulei tiroidiene asupra careia actioneaza. Consecinta este inducerea bolii denumita hipertiroidism.
Mecanismul stimularii este similar cu cel care induce sensibilizarea limfocitului mic in tipurile de hiperergie deja amintite. Fixarea anticorpului pe anume locuri specifice din membrana celulara produce modificari locale de membrana, modificari care sub forma unui semnal determina activarea adenil ciclazei cu formare in exces de 3.5.C.AMP din ATP si stimularea meolismului celular.
Este posibil ca acest tip de modulare a activitatii celulare sa intervina in hiperergiile cu anticorpi deja amintite si sa contribuie la inducerea efectului final in tipul respectide hipersensibilizare.