eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile alergice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile alergice

Diateza atopica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


S-a amintit. in introducerea acestui modul, de predispozitia pe care o au unii subiecti de a face cu usurinta reactii hiperergice, de obicei foarte intense, sub influenta unor factori dirsi (alergeni sau antigene), in marea lor majoritate externi. Aceste reactii se exprima clinic prin diferite aspecte de boala.
O diateza care se caracterizeaza prin reactii de tip I este cea atopica. Atopicii formeaza un grup de indivizi cu risc crescut de a face hiperergie de tip anafilactic. atunci cind vin in contact cu unii alergeni. Procentul lor in populatie variaza intre 6 si 10%. El este mai mic in acele grupe de indivizi care. desi atopici, datorita structurii speciale a mediului in care traiesc (putine alergene) nu au sanse sa-si manifeste structura atopica prin semne clinice de hiperergie de tip I. Acolo unde mediul inconjurator este foarte incarcat cu alergeni si in special tipuri de alergeni cu structuri care induc astfel de reactii, subiectii cu diateza atopica vor face in procent mare tulburari clinice de tip anafilactic. In aceste cazuri procentul de atopici intr-o populatie data este aproximativ egal cu numarul hiperergicilor de tip I. (Trebuie tinut seama de faptul ca uneori hiperergia de tip III imbraca aparent clinic aspectul de anafilaxie).In aceste cazuri se defineste ca populatia atopica este saturata in alergeni si are maximum de exprimare clinica.
Diateza atopica se manifesta clinic, asa cum s-a amintit anterior, prin semne respiratorii (coriza alergica, astm bronsic atopic) digesti (tulburari de motilitate si secretie gastrointestinala purtind dirse etichete clinice de gastrita, duodenita. enterita. colita), tegumentare (urti-carie) sau sistemice (soc anafilactic). Uneori la acelasi individ se asociaza semne clinice multiple.
Structura atopica a unui individ se mosteneste avind o conditionare genetica. Pina in prezent nu s-au identificat insa aceste aspecte. In generatiile succesi penetrabilitatea este variabila, asa ca descendentii unui atopic cu expresie clinica evidenta pot aa modificari clinice hiperergice de tip I de dirse grade de seritate. Structura atopica nu este legata de un anume grup in sistemul HL-A, insa o familie de atopici are aceeasi structura HL-A. Unele statistici arata o incidenta mai mica a neoplasmului in astfel de familii.
Ce este modificat in structura unui subiect atopic pentru ca sa declanseze fenomene de tip I, mergind uneori pina la decesul individului respectiv?



In aceasta privinta se cunosc putine date precise si anume:
aa Populatia de limfocite are o structura si o functionalitate anormala. Alergenele cu rol in declansarea hiperergiei de tip I sensibilizeaza cu usurinta populatia de limfocite T. Acest fenomen este evidentiat de faptul ca daca se pun in contact in vitro limfocitele subiectului atopic cu alergenul respectiv, in mediul de cultura apare factorul de inhibare a migrarii macrofagelor (MIF). Probabil ca aceste limfocite T sensibilizate induc, cooperind cu limfocitele B, formarea unui tip special de anticorpi (de tip reaginic) care sint imunoglobuline E, au afinitate deosebita in special pentru mastocite, de care se fixeaza rapid, ferm si pentru multa vreme. Odata fixate pe celula, atunci cind vin in contact din nou cu alergenul respectiv induc un semnal special de membrana in mastocit, cu modificari profunde in meolismul acestuia si eliberarea de substante vasoacti, raspunzatoare de aspectul clinic al bolii ( mecanismele hiperergice de tip I).
a La atopicii cu manifestari respiratorii s-au incriminat unele anomalii structurale care se mostenesc si care permit patrunderea mai usoara si in cantitate mai mare a alergenului in organism, prin structurile pla-minului, care s-ar comporta ca o fereastra larg deschisa pentru lumea exterioara.
Astfel, peretele alolar este mai permeabil pentru moleculele de alergen; endoteliul capilar are o structura speciala, cu unitati structurale complementare structurii alergenului si pentru care au, in consecinta, o afinitate deosebita.
Local, in macrostructurile aparatului respirator exista un contingent crescut fata de normal de celule limfatice, plasmocitare si de mastocite, celule care reprezinta substratul imunologic celular pentru formarea de imunoglobuline E, de imunoglobulina A (aceste molecule joaca un rol in formarea de complexe specifice cu alergenul in exteriorul organismului, in caile respiratorii superioare sau inferioare) si de substante vaso-acti. Nu se cunoaste in prezent in ce cuantum aceste modificari sint secundare alergiei respiratorii.


Consideratii mai ample asupra atopiei pot fi gasite in editorialul de la indicatia nr. 41 din bibliografie.



Alte materiale medicale despre: Bolile alergice



Denumirea de "dermatita atopica" este atribuita acelor patofeno-mene cutanate produse la persoane atopice, care apar fie in mod izolat, fie in asocier [...]
in alergologie exista putine probleme atit de acut controversate cum este imunoterapia. intr-adevar, astazi nu se pune in discutie numai terminologia [...]
Rolul si importanta alergenilor de mediu au fost intrevazute de circa 100 de ani. dar se poate spune ca intelegerea exacta a reactiilor ce au loc intr [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile alergice

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile