eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli stomatologice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli stomatologice

Preparatia canalelor radiculare prin razuirea dentinei sau tratamentul mecanic propriu-zis - metodele manuale, telescopare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Preparatia canalelor radiculare prin razuirea dentinei

sau tratamentul mecanic propriu-zis

Definitie

Tratamentul mecanic propriu-zis, este excizia chirurgicala a peretilor dentinari radiculari pana la indepartarea in totalitate a dentinei alterate si infectate, pe toata lungimea canalului, pana la nivelul constrictiei apicale, astfel incat preparatia sa corespunda metodei de obturatie aleasa.

Prepararea canalelor radiculare trebuie sa respecte trei reguli principale :

1.)-sa aiba forma conica, cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala. Aceasta forma permite introducerea si refularea solutiilor pentru spalaturi, a substantelor medicamentoase si a pastelor de obturatie de canal.

2.)-sa respecte aspectul initial al formei canalului.

Acesta impune respectarea curburilor radiculare si ne deplasarea prin preparare a foramenului apical, fapt care necesita:



-un acces direct in axul canalelor

-largirea canalelor sa se  faca uniform in cele 3 dimensiuni ale spatiului, indepartand din grosimea lor doar tesuturile dentinare alterate

-limitele apicale sa fie plasate la nivelul jonctiunii cemento-dentinare conform masurarii corecte a lungimii dintelui, respectand tesuturile care concura la cicatrizarea zonei apicale a canalului.

3.)-sa nu desfiinteze constrictia apicala.

 

Canalul radicular este considerat si la ora actuala ca fiind format din 2 conuri :

-conul dentar - care are baza la nivelul podelei camer 414d33e ei pulpare si varful la jonctiunea cemento-dentinara (constrictia apicala)

-conul cementar - care are varful la jonctiunea cemento-dentinara (constrictia apicala) si baza la foramenul apical. . 69,

. 69. Anatomo-topografia apicala: 1.- jonctiunea cemento-dentinara; 2.- foramenul apical;

3.- apexul radiologic. (GAFAR, ILIESCU)

Dupa obturatia de canal corect efectuata pana la jonctiunea cemento-dentinara (constrictia apicala),  aceasta va asigura prin depuneri de cement o sigilare biologica a apexului intrucat contine nu doar pachetul vasculo-nervos pulpar ci si elementele periodontale.

Se stie ca in gangrena simpla constrictia apicala nu este cuprinsa de procesul gangrenos, fapt ce o deosebeste de gangrena complicata.

Modalitati de preparatie  a canalelor radiculare

In functie de instrumentarul folosit metodele pot fi :

1.-manuale

2.-mecanice 

3.-sonice 

4.-ultrasonice

5.-cu laser.

1.Metodele manuale

Acestea utilizeaza instrumente de mana clasice precum: ace tirre-nerf, ace Kerr burghii si pila, ace codita de soricel, ace Hedstroem. . 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76,

. 70. Ace codita de soricel ( CHERLEA )

. 71. Ace tirre-nerf  ( CHERLEA )

 

. 72. Ace Kerr tip burghiu (CHERLEA)

 

 

 

 

 

 

. 73. Ace Kerr tip pila (CHERLEA)

 

 

 

 

 

 

. 74. Ac tip Kerr – standard ISO (CHERLEA)

 

 

 

. 75. Standardizarea acelor Kerr  dupa ISO (CHERLEA)

 

 

 

 


 

. 76. Ace Hedstroem tip pila (CHERLEA)

 

Metodele moderne manuale utilizeaza:

-ace Flexofile,

-Kerr flex,

-Micro Mega Cathetherisme (MMC),

-Micro Mega Elargisment (MME),

-Unifile,

-Helifile,

-Heliapical, etc.

. 77. Ace Flexo-Reamer si Flexo-File (CHERLEA)

. 78 Ac Kerr-Flex (CHERLEA)

Aceste ace moderne sunt obtinute prin torsionare si au o flexibilitate superioara celor clasice, datorita memoriei elastice a metalului care mareste posibilitatea prepararii canalelor curbe, producand totodata cateterismul, debridarea si largirea canalelor asemenea acelor Kerr-pila.

Mai superioare lor sunt insa acele instrumente obtinute prin uzinare (turnare si slefuire), care pe principiul „ampliantei secventiale”, intervin succesiv, cronologic in actul operator si intr-o zona limitata a canalului.

Din aceasta categorie fac parte:

a.)-M.M.C. (Micro-Mega) (Micro-Mega-Cateterizator) -  care este adaptat pentru patrunderea initiala, avand numerele 08, 10, 15 permite cateterismul canalelor cele mai fine, dar largirea lor nu este suficienta pentru trecerea unui M.M.C. de calibru superior. . 79,

 

. 79. M.M.C. (Micro-Mega-Cateterizator) (CHERLEA)

b.)-M.M.E. (Micro-Mega) (Micro-Mega-Elargir) – care se aseamana cu acele pila Hedstroem, realizand largirea spatiului canalar prin miscari de tractiune in directie coronara, permite patrunderea unui M.M.C. cu diametrul superior. . 80,

. 80. M.M.E. (Micro-Mega-Elargiser) (CHERLEA)

c.)-Unifile de BURNS – care efectueaza simultan cateterismul si largirea canalului fara risc de greseala, intrucat are un numar dublu de lamele pe sectiune in „S” fata de pila Hedstroem. Activate mecanic permit doar sensul celor ceasornicului.  .  81,

. 81. Ace Unifile (CHERLEA)

d.)-Helifile – care are trei lame active opuse, eficiente doar in sensul de rotatie al acelor ceasornicului, care permit o centrare mai corecta a canalelor neregulate, dinamica si principiile de actiune fiind aceleasi ca la Unifile. . 82,

. 82. Helifile – principiul instrumentului (CHERLEA)

Acele clasice au flexibilitate redusa si tendinta unei preparari rotunde uniforme care pe sectiune are forma neregulata, ovulara sau de piscot, fapt ce conduce la indepartarea inutila de dentina sanatoasa cu sanse crescute de creare a unor praguri si cai false.

 

Acele moderne prin forma si materialul din care sunt confectionate prepara canalul conform anatomiei sale (ace cu memorie).

Uzual, se foloseste combinarea acelor clasice cu cele moderne, (mai ales pentru canalele curbe si subtiri) dupa urmatoarele tehnici:

A.-Tehnica de preparare conica

B.-Tehnica prin telescopare

C.-Tehnica fortelor compensate

D.-Tehnica Crown-Down

 

A.Tehnica de preparare conica (conventionala)

Ea se inscrie ca tratament clasic de preparatie a canalelor, in special pentru cele drepte, desfasurandu-se dupa  cum urmeaza:

 

-stabilirea lungimii de lucru a acelor prin fixarea stopurilor

-se incepe cu ace Kerr nr. 0, 8, 10 pentru canalele subtiri si 15, 20 pentru cele cu diametrul mai mare

-precurbarea acelor incepe de la acul nr. 20, pentru canalele curbe mai largi

-largirea canalelor se realizeaza folosind ace cu dimensiuni crescatoare

-la constrictia apicala de folosesc ace nr. 30, 40

-instrumentului i se imprima o miscare de rotatie de ¼ de cerc (90o) concomitent cu miscarea de tractiune si de „dute-vino”

-in timpul actionarii acului nu se exercita asupra lui presiuni sau rotatii pentru a nu se crea praguri, cai false, fracturi ale acului

-in tot timpul se folosesc si spalaturi endocanaliculare cu hipoclorit de Na sau H2O2

-dupa fiecare ac se revine la cel imediat inferior ca diametru pentru evitarea indesarii sau acumularii de rumegus in portiunea apicala a canalului

-dupa folosirea acelor de raclare  se recomanda introducerea acului extractor de nerv, pentru indepartarea rumegusului dentinar rezultat din raclare

-succesiunea ideala a acelor poate fi: 20-l5-25-20-30-25-35-30-40 sau 20-l5-25-l5-30-l5-35-l5-40-l5

-in caz de blocare a canalului cu rumegus dentinar, se va reveni cu un ac inferior ca numar, actionand ca un tirre-bouchon  (rotatie de ¼ cerc – 90o si tractiune axiala)

-in canalele curbe rotarile acului pre-incurbat trebuie sa fie minime, se introduce initial incurbat asociat cu un lubrifiant prin presiune usoara si rotire in 2-3 directii conform convexitatii curburii ( nr. 15, 20, maxim 25).

B.Tehnica prin telescopare

Permite preintampinarea esecurilor in prepararea canalelor curbe ( praguri, perforatie radiculara pe curbura interna a canalului, perforatie apicala).



Ea are 3 variante:

a). Telescoparea regresiva (Tehnica step back)

Este recomandata in tratamentul mecanic al canalelor cu o curbura usoara spre moderata.

Se incepe cu regiunea treimii apicale a canalului pana la constrictia apicala, care se largeste in functie  de calibrul  lui natural, de obicei  pana  la  un  ac Kerr  cu doua  numere  superioare ( pana la maxim 25-30), celui cu care s-a facut odontometria.

Se trece la acul Kerr cu un numar superior dar se scurteaza cu 1 mm lungimea de lucru. La fel cu cel care urmeaza, dar care se scurteaza cu 2 mm fata de lungimea de lucru initiala.

Dupa ce am folosit un ac Kerr cu numar superior, pentru evitarea formarii pragurilor, se revine de fiecare data cu acul cu care s-a executat tratamentul initial al portiunii apicale.   

Aceasta recapitulare alezeaza canalul sub forma de telescop, pe masura ce ne indepartam de apex, fara a forma praguri (dar numai la curburi mai mici). . 83,

. 83. Tehnica step-back (NICA I.):

A-largirea treimii apicale folosind ace cescatoare pana la marimea 25,

                               B-evitarea formarii de „zip” prin utilizarea unui ac de marimea

                               ultimului ac al fazei I(apicale),

                               C-folosirea frezei Gates in treimea mijlocie pentru obtinerea marimilor 60, 80,

                               D-netezirea peretilor cu ace de marimea 25, in cele 2/3 ale canalului,

                               E-netezirea finala cu ace pila de 25 pe toata suprafata de lucru a canalului.

b). Telescoparea progresiva ( Tehnica step down)

Prepararea porneste din portiunea coronara coborand in trepte telescopate spre apex, in ordine  inversa (descrescatoare) a numerelor acelor Kerr.

Are avantaje pentru ca:

-accesul devine rectiliniu spre apex

-tratamentul endodontic este mai rapid, eficient si sigur in treimea apicala

-fara pericolul acutizarilor prin pistonarea transapicala a rumegusului dentinar infectat 

-spalaturile sunt mai eficiente prin largirea initiala a portiunii coronare. . 84,

. 84. Tehnica step-down (NICA I.)

c). Tehnica dublei telescopari ( Tehnica step down – step back)

 

Are urmatorii timpi:

- etapa strep down – in care se largeste treimea coronara si medie a canalului cu ajutorul frezelor sau acelor actionate mecanic sau ultrasonic

- etapa pregatirii zonei apicale cu ace Kerr fill, unifile sau flexofil de la 15-20 pana la 40 , care fiind ultimul, patrunde pe toata lungimea de lucru ( ac Master apical)

- etapa step back realizeaza forma conica a canalului in treimea apicala cu 3-4 ace Kerr de diametru progresiv mai mare, fiecare dintre ele patrunzand in canal cate 1 mm mai putin decat precedentul.

Dupa fiecare ac se revine la cel inferior pentru a preveni impingerea resturilor in zona apicala.

In final folosind acul 40 (ac Master apical) pe toata lungimea canalului, se poate verifica permeabilitatea canalului in intregime.

C.Tehnica fortelor compensate

Are urmatoarele caracteristici: 

-abordeaza toata lungimea de lucru pana la acul 55,

-evita transpozitia apexului,

-se indica in canalele care au curbura accentuata,

-foloseste ace tip pila speciale flexibile, cu varf netaietor, care se manipuleaza printr-o miscare combinata de 900 in sensul acelor ceasornicului, urmata de o miscare de 360 0 in sens invers.

D.Tehnica Crown-Down

Este tehnica in care largirea canalelor incepe de la nivelul coroanei, ajungandu-de treptat la apex. Se folosesc freze Gates si ace groase in cele 2/3 coronare si apoi cele mai subtiri, cu scopul de a evita impingerea de detritusuri in spatiul periapical.

GOERING a asociat tehnicile dinspre coronar Crown-Down cu Step-Back, pentru 1/3 apicala, in cazul canalelor curbe.

Indiferent de tehnicile utilizate in prepararea propriu-zisa a canalelor largirea lor secventiala se va face conform schemei din . 85,

. 85. Largirea secventiala a canalului radicular (CHERLEA)

Largirea portiunii coronare se va face ideal cu instrumente mecanice de tip: Giromatic, sonice, Gates, care sa nu depaseasca cele 2/3 coronare, dar care sa indeparteze toate interferentele ce ar impiedica  patrunderea libera a acelor in zona apicala.

Ele trebuie sa realizeze o deschidere larga ca un con in treimea coronara a canalului, con descris de Ritano. . 86,

. 86. Conul lui Ritano (CHERLEA)

Zona hasurata din imagine reprezinta conul lui Ritano.

Prepararea treimii apicale se va face precis, respectand traiectul anatomic al canalului si evitand depasirea constrictiei apicale, prin utilizarea numai a instrumentalor de mana.

2.Metode mecanice de preparare ale canalelor radiculare.

Acestea sunt folosite mai ales in gangrena pulpara, datorita efectelor chimice, antiseptice ale lichidului de spalatura endodontica (irigatie) care se asociaza sistemelor speciale utilizate in cadrul  metodelor mecanice de preparare a canalelor radiculare.

Sistemele speciale utilizeaza miscarea de rotatie si de translatie sau combinarea acestora, care actioneaza asupra instrumentelor endodontice.

Mai cunoscute sunt :

 

a.) Sistemul Giromatic – foloseste piesa Giromatic, speciala, care imprima o miscare pendulara pe un sector de 60o, pana la 4000 ture/minut, manevrata cu delicatete, lasand-o sa-si gaseasca singura drumul, imprimandu-i o miscare de du-te-vino mica de 1-3 mm maxim, care sa  favorizeze permeabilizarea canalelor curbe din aproape in aproape. Freza trebuie scoasa din canal in miscare. . 87,

. 87. Piesa Giromatic (CHERLEA)

Tehnica clasica de utilizare foloseste 3 tipuri de freze:

-Giropointer – care degajeaza orificiul canalului. . 88,

-Alesoire – care largeste canalul prin razuirea peretilor. . 89,

-Girofile – care termina preparatia. . 90,

. 88. Giropointer (Micro-Mega) (CHERLEA)

. 89. Alesoir (Micro-Mega) (CHERLEA)

 

. 90. Girofile (Micro-Mega) (CHERLEA)

Endolift (Kerr) – este un sistem asemanator care efectueaza o miscare de un sfert de tura alternativa, numai cu instrumentele firmei Kerr, avand un sistem de prindere specific si o functionalitate foarte blanda. . 91,

. 91. Endolift Kerr (CHERLEA)

In cadrul Sistemului Giromatic exista si instrumente mecanice noi, speciale, care sunt adaptate  la piesa Giromatic, precum:

-Rispi (Micro-Mega) – care abordeaza rapid cele 2/3 coronare ale canalului, . 92

-Dynatrak (De Trey) – care este identic cu Unifile, dar pentru piesa Giromat

-Heligiro „Triple Edge” (Micro-Mega) – care are 3 lame de sectionare, . 93

. 92. Rispi (Micro-Mega) (CHERLEA)

. 93. Heligiro „ Triple Edge” (Micro-Mega) (CHERLEA)

b.) Sistemul „Canal Master U' - foloseste piesa cot normala la care se aplica instrumentul „Master U', care are doar extremitatea libera activa, cu lamelele taietoare in forma de U, precedata de un varf neted, usor conic, ce ghideaza instrumentul cu precizie in canal pana la constrictia apicala.

Restul tijei fiind neteda si flexibila urmeaza perfect curbura reala a canalului si lasa libera circulatia resturilor rezultate din raclare si  solutiei de irigat. . 94, . 95,

. 94. Sectiunea in Triplu U a partii active a Canalului Master U (CHERLEA)

. 95. Canal Master U (CMU)– mecanic si manual (CHERLEA)

Prepararea canalului are 3 etape succesive:

-prepararea mecanica a 2/3 coronare a canalului

-prepararea manuala a zonei apicale

-prepararea manuala a treimii apicale.

Asemanator  cu CMU este Flexogates, care poate fi considerat corespondentul manual al frezei Gates, dar actionata mecanic cu o piesa dreapta sau cot. Necesita o mare sensibilitate tactila la prepararea initiala a treimii apicale a canalului. De aceea este realizat mai ales pentru manevrare manuala. . 96,

. 96. Flexogates (CHERLEA)

c.) Sistemul „Canal Finder” - foloseste o miscare combinata pendulara de dute-vino asociata cu o miscare de translatie de dute-vino, rezultand astfel o actionare elicoidala a lamelelor taioase a acului asupra peretelui canalului.

Sistemul este autoblocant cand presiunea exercitata de medic asupra instrumentului este prea mare.

Acele sunt speciale: Kerr pila modificate si tip Hedstroem, iar dupa fiecare ac se fac spalaturi.



Concluzii. Sistemele mecanice usureaza prepararea, insa trebuie asociate celor manuale pe ultimii 2 mm a zonei apicale.

Au ca inconveniente :

-uzura foarte mare

-pericolul creerii de praguri si cai false

-prepararea defectuoasa a zonei apicale cu riscul impingerii continutului infectat in regiunea apicala



-sensibilitatea tactila este redusa

-pericolul depasirii constrictiei apicale este mare.

3.Metode sonice de preparare a canalelor.

Folosesc aparate speciale care realizeaza vibrarea instrumentului in canal cu o frecventa de 3000-5000Hz, aparate precum: Sonic-Air si Endostar, la care se monteaza instrumente endodontice de tip Helisonic, Rispisonic, Shaper.

La (Endo)Sonic- Air (. 97) miscarea vibratorie este obtinuta printr-un ax montat pe mansoane elastice.

Se adapteaza la turbina si are un sistem de irigare continua cu NaOCl.

Necesita prepararea initiala a canalului pana la nr. 15.

. 97. (Endo)Sonic-Air(Micro-Mega) (CHERLEA)

El foloseste instrumente specifice:

-Rispi-Sonic – care este asemanator cu Rispi, abordand cele 2/3 coronare prin miscari rapide de du-te-vino, pe toata circumferinta canalului pentru ca are ca parte activa niste spirale cu pas progresiv dispuse helicoidal pe un ax central si cu varf neted inactiv la extremitate. . 98,

-Heli-Sonic – care netezeste  doar peretii drepti, iar pentru cei curbi necesita completare prin metode manuale. . 99,

-Shaper – care are o miscare de du-te-vino lenta si lina, cu o amplitudine de 2-3 mm in zona apicala si 3-5 mm in cele 2/3 coronare. Instrumentul este folosit dupa tehnica „sprijin parietal” (Laurichesse) si poate fi alternat cu acul pila apicala manuala. . 100,

. 98. Rispi-Sonic (CHERLEA)

. 99. Heli-Sonic (CHERLEA)

. 100. Shaper (CHERLEA)

 

4.Metode ultrasonice de preparare a canalelor.

Ultrasunetele sunt unde acustice cu frecventa intre 20.000-40.000 Hz.

 

Prepararea canalelor radiculare cu ultrasunete se bazeaza pe combinarea, actiunii mecanice a acului endosonic de indepartare a detritusurilor dentinare, cu actiunea solventa si bactericida a solutiei de irigat, de regula solutia de hipoclorit de sodiu 2,5%.

Fluxul de unde ultrasonice de la acul endosonic introdus in canal, actioneaza printr-o mobilizare rapida  a moleculelor de lichid sub forma de vartej cu o viteza de 400 km/ora care spulbera straturile dentinare superficiale in particule minuscule.

Acestea sunt accelerate de undele de soc radiante rezultate din implozie la viteze de 500 km/ora si directionate asupra peretelui canalului radicular. . 101,

. 101. Endosonic dispensen (CHERLEA)

In acest fel, tratamentul ultrasonic actioneaza sinergic propriile structuri ale dintelui care contribuie la debridarea si largirea lumenului canalului, iar lichidul produce efectul antiseptic imediat in cele mai mici anfractuozitati ale canalului.

Aparatele de ultrasunete precum: Enac (Osada), Piezon Master (Electro Medical System), Cavi – Endo (Dentsply), sunt alcatuite din :

-generator de unde ultrasonice

            -rezervor cu solutiei de irigat care curge de-a lungul sonopilei cand aceasta actioneaza endocanalicular

-piesa speciala pentru prinderea pilelor endosonice

-2 serii de pile endosonice: unele tip acelor Kerr pila, elastice, din otel inoxidabil cu numerele 10, 15, 20, 25 si altele rigide, tip diamantate cu varf ne ascutit, si neacoperit de diamant pe o portiune de 1mm, cu nr. 25, 35, 45, folosite doar in portiunile drepte ale canalelor.

 

Aceste pile lucreaza prin abrazare, fara exercitare de presiune, numai prin miscari de dute-vino efectuate pana la constrictia apicala si miscari de translatie laterala.

Se asociaza cu tehnicile manuale de preparare a canalelor pentru scurtarea timpului de lucru si obtinerea unor pereti netezi si curati.

Sisteme mecanice rotative noi, care folosesc ace din Ni-Ti  si tehnica

Crown-Down de preparare a canalelor radiculare

Cercetarile ultimilor ani axate pe studiul imbunatatirilor necesare metalului din care sunt fabricate acele de canal, forma lor de sectiune, conicitatea partii lor active, au dus la conceperea unor ace speciale, care montate la o piesa cot speciala si utilizand tehnica Crown-Down, cu viteza mica (150-600 rot/minut), determina o preparare mai buna a canalelor radiculare.

 

S-a ajuns la concluzia ca acele de Ni-Ti dau rezultate mai bune in utilizarea lor mecanica decat in cea manuala, intrucat cele manuale sunt mai usoare, isi modifica usor forma si aluneca pe suprafata de dentina.

In acest context, la ora actuala exista mai multe sisteme, precum:

   A-sistemul Profile al firmei Maillefer

   B-sistemul Hero al firmei Micro-Mega

   C-sistemul Tri-Auto ZK al firmei Morita din Japonia.

A.Sistemul ProFile (Maillefer)

Utilizeaza ace pile ProFile montate la o piesa unghi speciala cu reductor de viteza constanta (300-600 rot/minut), obtinand prin tehnica Crown-Down o preparare eficienta a tuturor portiunilor canalului radicular.

Pilele ProFile (. 102), au ca si caracteristica marirea conicitatii partii active (. 103), care determina diferentierea a 3 tipuri de instrumente:

-Maillefer ProFile Orifice Shapers (conicitate 5-8%, pentu nivelul coronar al dintelui)

            -Maillefer ProFile 06 (conicitate 6%, pentru portiunea mijlocie a canalului)

            -Maillefer ProFile 04 (conicitate 4%, pentru portiunea apicala a canalului).

. 102. ProFile (Maillefer) (CHERLEA)

. 103. Conicitatea acelor ProFile (CHERLEA)

Pe sectiune acele ProFile au 3 santuri in forma de U si 3 suprafete taietoare mici, iar varful nu este taietor, ceea ce face posibila inaintarea acului pe canal cu presiune minima. . 104,

. 104. Ac ProFile (CHERLEA)

Tehnica Crown-Down (. 105, 106) utilizand in mod diferentiat pe cele 3 portiuni ale canalului, cele 3 tipuri de pile ProFile de marimi adecvate grosimii canalului, respecta ca etape:

-determinarea lungimii de lucru a canalului (din care se scad 3 mm)

-prepararea portiunii apicale

-finisarea finala.

. 105. Tehnica Crown-Down (CHERLEA)

. 106. Tehnica Crown-Down cu acele ProFile corespunzatoare

dimensiunii canalelor spre apex (CHERLEA)

Toate acestea, se executa sub impactul unei irigari continue, abundente, cu solutie 2,5% NaOCl, la care in etapa de pregatirea apicala si finisare, se poate utiliza si solutia de EDTA, alternativ  cu solutia de NaOCl.

B.Sistemul Hero-642 (Micro-Mega)

Hero (High Elasticity in Rotation-inalta elasticitate in rotatie)-642, foloseste ace speciale,  din Ni-Ti, subtiri, actionate de o piesa contraunghi speciala.

In tehnica Crown-Down piesa contraunghi este cu sau fara lumina (Sirius 04L,06L), cu viteza joasa (300-600 rot/minut), intr-un motor electric sau cu aer comprimat. . 107,

. 107. Hero 642 (Micro-Mega) (CHERLEA)

Acele sunt Helifile MM modificate, subtiri, diferite fata de cele clasice, prin:

-conicitatea de 06%, 04%, 02%,

-lungimea 21-25-29 mm,



-diametrele la varf sunt standard ISO. Tabel 3,

Tabel 3. Caracteristici ale acelor Hero (CHERLEA)

Acele Ni-Ti – sistem HeliFile au 3 lame taietoare pentru o taiere pozitiva cu efect de chiuretaj (miscari de pompare), iar varful care sta centrat in canal nu face contact cu peretii. . 108,

. 108. Cele trei suprafete taietoare ale lui Hero 642 (CHERLEA)

Tehnica sistemului este diferentiata, in functie de gradul de  curbura (. 109)  al canalelor radiculare, care poate distinge trei tipuri de canale:

-canale usor de tratat – in general drepte sau cu o curbura de maxim 5

-canale de dificultate medie – in care curbura poate fi > 10 < 25

-canale dificile – in care curbura este > 25.

. 109. Curbura apicala (CHERLEA)

Etapele de tratament se vor efectua in functie de conicitatea instrumentelor de canal 06%, 04%, 02%, raportate la cele 3 portiuni ale canalului: coronara, medie si apicala, conform imaginilor din . 110,

. 110. Etapele de tratament in functie de conicitatea instrumentelor astfel:

A)      Conicitatea de 0,6 – se lucreaza 1/2 sau 2/3 din lungimea de lucru; B) Conicitatea 0,4 – se lucreaza

lungimea de lucru fara 2mm; C) Conicitatea 0,2 – se lucreaza pe toata lungimea de lucru (CHERLEA)

1.In cazul canalelor usoare sunt folosite 3 instrumente – seria albastra sau Hero nr.30.Tabel 4,

Tabel 4. Etapele de tratament in canale usoare (drept sau curb < 5) Seria albastra

(CHERLEA)

2.In canalele de dificultate medie si cele dificile, utilizarea lui Hero 642 de diametrul 30 este completata  cu acele de diametrul 25 si 20, cu conicitate de 06%, 04%, 02%. Tabel 5,

Tabel 5. Etapele de tratament in canale de dificultate medie(curbe > 10 si < 25) Seria rosie

(CHERLEA)

3.In canalele foarte dificile evidarea regiunii apicale se poate face si manual. Tabel 6,

Tabelul 6. Etapele de tratament in canale dificile (curbe > 25) Seria galbena

(CHERLEA)

Concluzii

Indiferent de etapa de lucru a tratamentului sau de gradul de dificultate al canalelor, metoda recomanda spalaturi frecvente si abundente pentru evacuarea detritusului.

Metoda este simpla, usor de asimilat, sigura pentru ca varful este pastrat in centrul canalului si se poate combina cu instrumentele sonice sau cu cele manuale.

Precautii – acele Hero 642 trebuie verificate dupa fiecare utilizare si se arunca imediat cand se constata o deformare sau orice fel de defectiune.

C.Sistemul  Tri Auto ZK

In vederea prepararii canalelor acesta foloseste ace de Ni-Ti si o piesa de mana fara cordon electric, prima de acest gen, care este controlata de un microprocesor incorporat.

Capul piesei poate fi detasat si sterilizat, iar prin absenta cordonului electric piesa este usor de manevrat. . 111,

. 111. Tri Auto ZK (CHERLEA)

Datorita  microprocesorului incorporat in maner, acest sistem are 3 functii automate:

-auto-start si stop,

-auto-revers,

-auto-revers apical. . 112,

. 112. Functiile automate ale instrumentului Tri Auto ZK (CHERLEA)

Acul incepe sa se roteasca automat cand intra in canal si va avansa auomat inspre apex prin miscari de rotatie in sensul acelor ceasornicului.

Daca acul se „intepeneste” in canal intra in actiune functia de auto-revers automat.

Cand acul atinge constrictia apicala, scala indica 0,5, si se va auzi un „beep” puternic dupa care intra in actiune functia de auto-revers apical, moment in care acul incepe sa se roteasca in sens invers, daca atinge apexul.

Se elimina astfel riscul depasirii apexului.

Tehnica de lucru utilizeaza freze Gates-Glidden pentru treimea coronara si un ac Kerr din otel inoxidabil, de marime adecvata canalului pentru prepararea apicala.

Masurarea lungimii canalului  se va face cu un ac standard Ker nr. 10, care avanseaza pe canal pana cand scala metrica arata –0,5, ceea ce marcheaza atingerea apexului si deci lungimea canalului care va ramane in memoria aparatului.

Pe functia automat se monteaza un ac Ni-Ti pentru prepararea canalului, care se va roti cand acul intra in canal, sau se va opri cand acul se scoate din canal.

Fabricantii sustin ca Sistemul Tri Auto ZK inlatura orice risc legat de:

-depasirea apexului, prin functia de auto-revers apical,

-largirea excesiva a canalului,

-creerea de praguri, cai false, prin utilizarea acelor foarte flexibile de Ni-Ti,

-ruperea acului, prin functia de auto-revers.

5.Metode de preparare a canalalelor cu radiatii laser

Se utilizeaza un laser de tip Nd:YAG, pulsatoriu de 35 W, care produce o raza cu o lungime de unda de 1,06 microni prelucrata de matricea optica cu particule de cuart.

In timpul functionarii se face o racire a canalului tip spray.

Laserul actioneaza impotriva smaer layerului si potenteaza efectul solutiilor antiseptice pentru spalaturi endodontice.

Din multitudinea acestor metode la ora actuala se folosesc mai des:

 

- tehnica prepararii conice

- tehnica step-back

- tehnica step down – step back ,

In functie de dotarea cabinetului se pot utiliza alte doua metode combinate precum:

a).Tehnica ampliatiei secventiale asistate - care prepara sistematic cele 2 treimi coronare inaintea treimii apicale utilizand secvential instrumentele in concordanta cu particularitatile diferitelor zone  ale canalelor, cu respectarea a  4 faze :

 

-deschiderea camerei pulpare

-permeabilizarea canalului si stabilirea lungimii de lucru cu ace Kerr

-prepararea celor 2/3 coronare ce preced obligatoriu 1/3 apicala, folosind instrumente mecanice ( ace Rispi)

-prepararea treimii apicale cu ace manuale (Kerr flex, Flexofile) sau cu ace mecanice gen Trio Cut ale piesei Giromatic.

b).Tenica sprijinului parietal  -  care foloseste undele acustice.

 

Sonopilele introduse pe toata lungimea de lucru a canalului in momentul pornirii aparatului prin miscarea vibratorie actioneaza asupra peretilor canalului.

Se executa o miscare strict lineara fara rotatie si cu usoara presiune, ceea ce evita formarea de praguri, cai false, respectand traiectoria originala a canalului.

3.3.5. Deosebirile tratamentului mecanic in extirparea pulpara

si in gangrena pulpara simpla

Extirparea pulpara prevede in cadrul tratamentului mecanic respectarea urmatoarelor aspecte:

 

a.)-largirea canalelor se face atat cat este necesar pentru a aplica obturatia de canal

b.)-tratamentul se face pana la 1 – 1,5 mm distanta de constrictia apicala

c.)-se executa intr-o singura sedinta si dintr-o data pe tot traiectul canalului

d.)-se pot face spalaturi endodontice cu substante antiseptice slabe (H2O2)

e.)-nu se folosesc substante chimice ajutatoare, numai chelatori, pentru permeabilizarea canalului,

f.)-conditiile de asepsie trebuie sa fie perfecte ( diga)

g.)-determinarea lungimii canalelor se face imediat dupa extirparea pulpara

h.)-obturatia de canal se poate realiza in aceeasi sedinta cu tratamentul mecanic, avand insa in vedere urmatoarele exceptii:

-in pulpitele acute purulente,

-in pulpitele cronice,

-hemoragii persistente,

-inundarea accidentala cu saliva a campului operator, in care se impun masurile adecvate de sterilizare a canalelor.

Gangrena pulpara simpla prevede in cadrul tratamentului mecanic respectarea urmatoarele aspecte:

   

a.)-largirea canalelor se face pana la indepartarea in totalitate a dentinei alterate

b.)-tratamentul mecanic se face pana la constrictia apicala

c.)-rar se face intr-o singura sedinta

d.)-se prefera tratamentul progresiv din portiunea coronara spre cea apicala (step down – step back).

e.)-obligatoriu se fac spalaturi continui sau succesive cu substante antiseptice precum hipocloritul de sodiu 2,5%

f.)-se recomanda folosirea substantelor chimice ( baze, oxidanti, ) pentru solubilizarea magmei gangrenoase, iar la sfarsit EDTA sol 8-l0% pentru indepartarea smear layerului

g.)-tratamentul mecanic se face fara izolare

h.)-obligatoriu dupa tratamentul mecanic se instituie tratamentul medicamentos al canalelor radiculare.




Alte materiale medicale despre: Boli stomatologice



In infarctul acut de miocard apar toate formele principale de aritmii. Pentru a intelege anatomia sistemului de conducere si principiile electrofiz [...]
In infarctul acut de miocard apar toate formele principale de aritmii. Pentru a intelege anatomia sistemului de conducere si principiile electrofiz [...]
De la inceput se pune intrebarea daca alergia alimentara poate fi prevenita (la fat si la copilul mic). Raspunsul nu este usor de dat, intru-cit au ex [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli stomatologice

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile